139,341 matches
-
artiști recunoscuți la nivel internațional. Publicul se va putea familiariza și cu stilurile devoționale bhajan și qawwali, interpretate de grupul Nirmal Bhakti. Instrumentele muzicii clasice indiene îi vor încânta pe ascultători și în cadrul Galei Namaste India, spectacol susținut de Centrul Cultural Tansen la Centrul Național de Artă „Tinerimea Română”, vineri, 21 iunie, ora 19:30. Dansul indian, având o tradiție neîntreruptă de peste 2000 de ani, se bucură de un loc aparte în cadrul festivalului. Invităm publicul român să descopere frumusețea, eleganța și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94326_a_95618]
-
afla alături de vizitatori și le vor putea oferi informații suplimentare despre fiecare fotografie expusă. Ateliere, workshopuri, prezentări Lecțiile de limba Hindi, Sanscrită, Bengali; workshop-urile de muzică clasică; discuțiile despre artă, călătorii, ayurveda, yoga, filosofie, arta decorării cu henna și aspectele culturale ale purtării sariului, alături de demonstrația de cricket și de prelegerile despre Eminescu și Tagore vor oferi publicului un tablou complet asupra diversității culturale a Indiei. Pe toată durata festivalului se vor organiza ateliere creative atât pentru adulți, cât și pentru
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94326_a_95618]
-
workshop-urile de muzică clasică; discuțiile despre artă, călătorii, ayurveda, yoga, filosofie, arta decorării cu henna și aspectele culturale ale purtării sariului, alături de demonstrația de cricket și de prelegerile despre Eminescu și Tagore vor oferi publicului un tablou complet asupra diversității culturale a Indiei. Pe toată durata festivalului se vor organiza ateliere creative atât pentru adulți, cât și pentru copii. Programul complet al festivalului este disponibil pe site-ul www.namasteindia.ro. Orarul de vizitare: 09:00 - 19:00. Locație: Muzeul Național
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94326_a_95618]
-
ro. Orarul de vizitare: 09:00 - 19:00. Locație: Muzeul Național al Satului “Dimitrie Gusti”, Șos. Kiseleff nr 28-30, București,www.muzeul-satului.ro Ediția de anul acesta a festivalului culturii indiene se bucură de susținerea și participarea Incredible India. Parteneri culturali: Centrul de Artă Euterpe; Tansen - Centrul Cultural Indian; Editura Cununi de Stele; Prakriti School of Yoga; Biblioteca Pedagogică Națională „I.C. Petrescu”; Sahaja Yoga Romania; Made by You; UniCo - Universitatea Copiilor; Creative Arts. Sponsori: K+K Hotels; Hotel Răzvan. Parteneri media
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94326_a_95618]
-
00. Locație: Muzeul Național al Satului “Dimitrie Gusti”, Șos. Kiseleff nr 28-30, București,www.muzeul-satului.ro Ediția de anul acesta a festivalului culturii indiene se bucură de susținerea și participarea Incredible India. Parteneri culturali: Centrul de Artă Euterpe; Tansen - Centrul Cultural Indian; Editura Cununi de Stele; Prakriti School of Yoga; Biblioteca Pedagogică Națională „I.C. Petrescu”; Sahaja Yoga Romania; Made by You; UniCo - Universitatea Copiilor; Creative Arts. Sponsori: K+K Hotels; Hotel Răzvan. Parteneri media: Jurnalul Național, AGERPRES, National TV, Radio România
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94326_a_95618]
-
Indian; Editura Cununi de Stele; Prakriti School of Yoga; Biblioteca Pedagogică Națională „I.C. Petrescu”; Sahaja Yoga Romania; Made by You; UniCo - Universitatea Copiilor; Creative Arts. Sponsori: K+K Hotels; Hotel Răzvan. Parteneri media: Jurnalul Național, AGERPRES, National TV, Radio România Cultural, Radio România Actualități, Șapte Seri, calendar evenimente.ro, orasulm.eu, The Epoch Times România, TV City, Bucharest Herald, 121.ro, romaniapozitiva.ro, onlinegallery.ro, autentici.ro, oriens.ro, viajoa.ro, desprespa.ro, RNMR, Cocor Media Channel, Clubul Presei Transatlantice, Radio
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94326_a_95618]
-
și în același vor fi prezentate sfaturi pentru viața de zi cu zi. Un spațiu apreciabil de emisie, va fi acordat în mod expres promovării culturii manifestate prin formele sale - artele vizuale, teatru, film, cultura scrisă etc, cât și turismului cultural promovat foarte putin în România. „Este un proiect nou pentru România, având în vedere conceptul lui. Nu suntem primii care facem o astfel de televiziune pe internet, dar suntem primiii care au acordat toate programele pentru cultură, evenimente, informații din
Televiziune on-line la Iasi: MSM TV din 24 ianuarie [Corola-blog/BlogPost/94367_a_95659]
-
ca scop popularizarea artelor contemporane, artelor conceptuale - new media, internet-art, video-art, video-experimental, etc în rândul publicului neavizat și nu numai - interviuri cu artiști locali și naționali și prezentarea proiectelor și a operelor acestora - săptâmânală ArtEvent - emisiune-agenda cu informații despre evenimentele culturale locale și naționale care au avut loc în săptămâna precedentă și prezentarea evenimetelor ce urmează a se desfășura - emisiune bi-saptamanala Clubbing Show - emisiune săptâmânală - realizată în cluburile din tarainterviuri cu dj renumiți și nu numai Programul emisiunilor poate fi găsit
Televiziune on-line la Iasi: MSM TV din 24 ianuarie [Corola-blog/BlogPost/94367_a_95659]
-
miniaturi contigue“ ale Uniunii Sovietice. „Fiecare urma să suporte reforme economice, să adopte planuri cincinale, să devină un stat polițienesc și să fie condusă de un partid comunist subordonat în totalitate dictaturii comunismului moscovit“(Judt 2008: 163.) 1.1.Colonizarea culturală a României Aspectul realităților din România primilor ani de după ocupația sovietică ilustra pe deplin ideea unui evident proces de colonizare culturală. Într-un dens articol, unul dintre străluciții colaboratori ai revistei ,,Luceafărul” de la Paris limpezea pe deplin (cu date concrete
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
să fie condusă de un partid comunist subordonat în totalitate dictaturii comunismului moscovit“(Judt 2008: 163.) 1.1.Colonizarea culturală a României Aspectul realităților din România primilor ani de după ocupația sovietică ilustra pe deplin ideea unui evident proces de colonizare culturală. Într-un dens articol, unul dintre străluciții colaboratori ai revistei ,,Luceafărul” de la Paris limpezea pe deplin (cu date concrete) sensurile acestei sintagme. Analiza lui - instrumentată cu o exemplară acribie - oferea, la vedere, măsura reală (și monstruoasă) a modului în care
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
lui - instrumentată cu o exemplară acribie - oferea, la vedere, măsura reală (și monstruoasă) a modului în care efectiv aveau loc așa-numitele prefaceri revoluționare inițiate de comuniști în anii ’50. Textul acestui veritabil studiu politic (apărut la rubrica de cronică culturală) poartă semnătura lui Iosif Moldoveanu (pseudonim al lui George Ciorănescu). Încă din titlul articolului esența a ceea ce urmează se deslușește cu o remarcabilă claritate: Sovietizarea culturii române!... Nu mai puțin semnificativă este și fraza cu care autorul își începe discursul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
creației artistice, pentru a se asimila cu o producție economică etatizată oarecare”. Și descrierea amplă a stării de lucruri instrumentate de ocupanți în cultura din România nu lasă nici un loc de îndoială asupra intențiilor către care tinde acest demers: „Producția culturală din Republica Populară Română are un vădit scop practic: să fie instrumentul educativ și propagandistic al politicii comuniste. Ori se pare că politicul a impus culturii două teme fundamentale ce revin în toate manifestările culturale recente: glorificarea U.R.S.S.-ului
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
care tinde acest demers: „Producția culturală din Republica Populară Română are un vădit scop practic: să fie instrumentul educativ și propagandistic al politicii comuniste. Ori se pare că politicul a impus culturii două teme fundamentale ce revin în toate manifestările culturale recente: glorificarea U.R.S.S.-ului și proslăvirea noii ordini economice. Propaganda culturală filo-rusă se face prin institute, ziare și reviste, al căror număr sporește în fiecare zi. În ordine cronologică, prima asociație care și-a propus să sovietizeze și să
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
vădit scop practic: să fie instrumentul educativ și propagandistic al politicii comuniste. Ori se pare că politicul a impus culturii două teme fundamentale ce revin în toate manifestările culturale recente: glorificarea U.R.S.S.-ului și proslăvirea noii ordini economice. Propaganda culturală filo-rusă se face prin institute, ziare și reviste, al căror număr sporește în fiecare zi. În ordine cronologică, prima asociație care și-a propus să sovietizeze și să proletarizeze cultura română a fost ,,A.R.L.U.S.”-ul, care, prin filialele sale
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
în octombrie 1948, cu ocazia Congresului ei general, serbări închinate prieteniei ruso-române. Paralel cu ,,A.R.L.U.S.”-ul funcționează Institutul de Studii Româno-Sovietic, înființat la 3 iunie 1947, unde domnește același spirit de adulație moscovită. Tot ce a apărut, în domeniul cultural, în economia politică sau arta militară mai de valoare, este creația spirituală a unui geniu rus. Redăm titlurile câtorva dintre conferințele ținute în cadrul Institutului de studii româno-sovietic, gravitând in jurul fenomenului rus. În ultimul ciclu de conferințe au putut fi
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
în afirmarea, susținerea și apărarea valorilor spiritualității românești, revistele literare ale exilului s-au conturat și din perspectiva proiectului unei anumite continuități cu literatura interbelică a cărei dezvoltare - în România sovietizată - fusese oprită, distrusă, interzisă... Ele deveneau entități de activitate culturală destinate să funcționeze, în lumea liberă, pentru refugiații români. Ca paradigmă spirituală, specificul lor se concretiza în forme de manifestare capabile să contracareze efectele violentului proces de aculturație totalitară prin care se încerca distrugerea completă a culturii, a istoriei, a
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
Vintilă Horia!). Va trebui de asemenea să nu scăpăm din vedere faptul că „acest exil care - așa cum avea să constate cu mâhnire George Uscătescu - în plan politic nu a adus nimic durabil, în comunitatea sa fragilă, a realizat pe plan cultural un efort semnificativ”. (Uscătescu 1956: 8). În jurnalul său parizian (16 februarie 1949) Mircea Eliade făcea o adnotare care - și peste ani - îi va dovedi subtila înțelegere a motivațiilor ce puteau anima, în acel moment, intelectualitatea exilului românesc: „...adversarul nu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
a) scriitorilor din exil, Luceafărul”, la Paris și „Orizonturi” (’49-’53) publicată la Stuttgart sub egida Cercului de Studii și Cercetări al Românilor din Germania. Încă din perioada acelor începuturi se conturaseră pregnant și problematicile dominante: definirea și afirmarea identității culturale, precum și grija pentru o cât mai adecvată aducere în exprimare a sensurilor suferinței și experiențelor exilului. Edificatoare din această perspectivă sunt paginile publicate de Mircea Eliade din „Luceafărul” (Lauda culturii românești și Două tradiții spirituale românești). Dar - în egală măsură
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
nimeni nu mai râde, nimeni nu mai cântă. Franța e în umbră. Voi, însă, ați descoperit strălucirea Fericirii”. (Ungureanu: 2006: 201). Inevitabil, am rememorat cele de mai sus încercând o trecere în revistă a configurației cu totul speciale, ca mediu cultural, a publicațiilor literare înființate de conaționalii noștri pe mai toate meridianele exilului românesc. Menționând că în paginile acestora întâlnim frecvent semnăturile unor Eliade, Uscătescu, Horia Stamatu, Mircea Popescu, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Ștefan Baciu, Vintilă Horia, George Ciorănescu, Grigore Gugler
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
frecvent semnăturile unor Eliade, Uscătescu, Horia Stamatu, Mircea Popescu, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Ștefan Baciu, Vintilă Horia, George Ciorănescu, Grigore Gugler, Antoaneta Bodisco, Yvonne Rossignon, Ion Dumitru și din perspectiva istorico-literară reamintind cât de importante erau pentru aceștia identitatea națională, culturală și religioasă, ocuparea unor poziții opuse față de constrângerile ideologice din patrie și câștigarea unor puncte de vedere proprii în condiții de libertate, nu vrem să se piardă din vedere faptul că o multitudine din textele publicate vădesc și o vizibil-serioasă
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
fiind considerată un lux. Totul integrându-se în acel fenomen al timpului nostru, pe care Freud îl definea „das Unbehagen in der Kultur”. (Uscătescu 1972). Uscătescu nu va uita să reamintească lupta dramatică și exemplară a lui Soljenitsin împotriva politicii culturale și a birocrației care o dirijează în Rusia, ca și împotriva cenzurii în literatură, cenzură impusă de indivizi cu totul analfabeți; subliniind că la ora marilor răspunderi morale și artistice, nu oricine poate fi Soljenitsin și că nu oricine ar
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
un demers consecvent, ea încerca să determine o prezervare a spiritualității și memoriei colective ca principale dimensiuni identitare. Această încercare, în paralel, se identifica și cu un efort de asigurare a continuității cu realizările mai importante din punct de vedere cultural din perioada interbelică, adică cu tot ceea ce procesul de aculturație totalitară dorea în mod deliberat și consecvent să distrugă. Faptul a presupus, inevitabil, acerbe confruntări cu ideologia stalinistă, transportând în întregime demersurile publicistice în sfera politicului. Dan ANGHELESCU Bibliografie Memory
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
to destroy the authentic Romanian culture. The result was an attempt to obliterate the Romanian identity. Our paper shows that in exile, editing different publications, many Romanian writers and journalists used press (including the literary one) to maintain memory and cultural identity. Thus, they promoted the Romanian spiritual values and the language as well. Universitatea ,,Spiru Haret” BUCUREȘTI, ROMÂNIA
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
și-a spus: “De ce nu ? După 44 de ani (n.n. de la prima cunoștință cu Eugen Ionescu) poate că trebuie să fac și o asemenea încercare”. Performanță pe care o izbutește Robert Wilson, aici, în inima Olteniei, la Craiova - posibilă Capitală Culturală Europeană 2021 - este dezarmanta. Lăudabila din foarte multe puncte de vedere, dar și contrarianta, provocatoare până la a deveni demnă de o critică severă, așa după cum - bănuim - extrem de exigent a fost el însuși, față de tot materialul pus la dispoziție, incepand, desigur
Primul spectacol Robert Wilson în România: RINOCERII, după Eugen Ionescu [Corola-blog/BlogPost/94243_a_95535]
-
agrementata cu glazura insolita a câte unui țignal de polițist și a unui claxon isterizant -, Valentin Mihali (Berenger) se lansează într-o pantomima foarte grăitoare. Robert Wilson simte nevoia aducerii acasă a lui Eugen Ionescu, a identificării dramaturgului cu spațiul cultural matrice. Din acest motiv, regizorul include în spectacol dânsul popular românesc cel mai electrizant - Calusul oltenesc, joc apotropaic, comparabil că virtuozitate și cadența a trăirii doar cu magică melodie Ciocârlia. Scenele anterioare, cu pecete americană, luminate de dixilen par o
Primul spectacol Robert Wilson în România: RINOCERII, după Eugen Ionescu [Corola-blog/BlogPost/94243_a_95535]