2,938 matches
-
sărut, pe Gribb cu un salut milităresc glumeț și pe Vultur-în-Zbor cu o strângere stângace a degetului mare. — Așadar, Ignatius, murmură el, ți-ai găsit un protejat, și încă unul atât de... atât de atrăgător. Ar trebui să-mi păzesc cununa de lauri, nu? — Spiritul competitiv nu prea te caracterizează, nu-i așa, conte? spuse Gribb. — Poate că ai dreptate, zise Cerkasov. Da. Probabil că nu. — Oricum ar fi, continuă Gribb, eu sunt cel care ar trebui să se simtă stingher
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
în lume nu este bună și duioasă ca o dulce mamă.” Femeia mamă este importantă în familie și societate datorită virtuților ei. Femeia, soție și mamă, prin muncă cinstită, viață aleasă, dragoste deplină și devotament conjugal, devine pe drept cuvânt „cununa bărbatului” ( Solomon ) . Femeia, soție și mamă, care naște și crește copii și apoi educați îi dăruiește 18 societății poate fi numită mama neamului omenesc, căci datorită mamei se perpetuează ființa omenească. Din viața ei izvorăște viață și se formează lumea
Mamă, lecții de viață. In: OMAGIU MAMEI by Ioan Costache Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1070]
-
noroiului ar prinde-o, suflul pământului ar înghiți-o și ea oricum ar fi ucisă. Nu poate trăi mult printre oameni. Vine să le dea o candelă din inima ei curată, să le dea vise senine, să le dăruiască o cunună de ” Nu mă uita”, să râdă cerului, apelor și văzduhului, să treacă ca o libelulă de abia atingând pământul ca în alte lumi necunoscute. Steluța are în ea setea izbânzii. Va reuși să se cunune cu albul din răsăritul florilor
STELUŢA. In: Cartea binelui : poezie şi proză : antologie by Sanda Sfichi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/544_a_724]
-
Cine a venit? Sosește primăvara cu muguri și cu flori Cu șiruiri lungi de berze și cârduri de cocori Sosește primăvara și-aduce-n poala ei Atâta viorele și-atâția ghiocei Natura se trezește și din grădina ei Cu drag le împletește cununi de ghiocei. Zori de ziuă se revarsă peste vesela natură Prevestind un soare dulce cu lumină și căldură. În curând și el apare pe-orizontul aurit Sorbind roua dimineții de pe câmpul înverzit. El se.nalță de trei suliți pe cereasca
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
și tăcere, Sunt unde mânate mereu Prin care vâslesc în durere, Urmașii eternului eu... Eu fosta-m și sunt, și voi fi, Uitarea-i cu mine totuna, De-o clipă, de-un secol, de-o zi, Își poartă într-una cununa... Uitarea-i pădure-ncâlcită, Hățis ca de ape adânci, Amintirea pe veci rătăcită Se pierde sub neguri, pe stânci...
DIN TOATE by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83786_a_85111]
-
STRĂMOȘEASCĂ Și-n boarea dimineții e-un alint De-o mână strămoșească, din uitare Pe frunte dat, drept binecuvântare, La hotărârea noastră fără clint... Ca stânca stăm aici cu-mpotrivire, Granit îmbălsămat de-atâți străbuni De două mii de ani rotind cununi Visând o pace cu desăvârșire... La blidul nostru strămoșesc, sărac Poftit-am pe drumeți în bătătură Și vorbe bune ne-nfloreau pe gură Precum arnici-n portul mândru, dac; Eroi-au scris istoria prin fapte, Strămoși-au fost cei care
GLIA STR?MO?EASC? by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83801_a_85126]
-
bine slujba. 6. Căci eu sunt gata să fiu turnat ca o jertfă de băutură și clipa plecării mele este aproape. 7. M-am luptat lupta cea bună, mi-am isprăvit alergarea, am păzit credința. 8. De acum, mă așteaptă cununa neprihănirii, pe care mi-o va da, în "ziua aceea", Domnul, Judecătorul cel drept. Și nu numai mie, ci și tuturor celor ce vor fi iubit venirea Lui. 9. Caută de vino curînd la mine. 10. Căci Dima, din dragoste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85052_a_85839]
-
atît mai mult dorința să vă vedem. 18. Astfel, o dată, și chiar de două ori, am voit (eu, Pavel, cel puțin) să venim la voi; dar ne-a împiedicat Satana. 19. Căci cine este, în adevăr, nădejdea, sau bucuria, sau cununa noastră de slavă? Nu sunteți voi, înaintea Domnului nostru Isus Hristos, la venirea Lui? 20. Da, voi sunteți slava și bucuria noastră. $3 1. De aceea, fiindcă nu mai puteam răbda, am socotit mai bine să fim lăsați singuri în Atena
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85042_a_85829]
-
va schimba trupul stării noastre smerite, și-l va face asemenea trupului slavei Sale, prin lucrarea puterii pe care o are de a-Și supune toate lucrurile. $4 1. De aceea, prea iubiții și mult doriții mei frați, bucuria și cununa mea, rămîneți astfel tari în Domnul, prea iubiților! 2. Îndemn pe Evodia și îndemn pe Sintichia să fie cu un gînd în Domnul. 3. Și pe tine, adevărat tovarăș de jug, te rog să vii în ajutorul femeilor acestora, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85090_a_85877]
-
patașcă din lemn din Liban. 10. Stîlpii i-a făcut de argint, rezemătoarea de aur, scaunul de purpură; iar mijlocul împodobit cu o țesătură aleasă, lucrată de dragostea fiicelor Ierusalimului. 11. Ieșiți, fetele Sionului, și priviți pe împăratul Solomon, cu cununa cu care l-a încununat mamă-sa în ziua cununiei lui, în ziua veseliei inimii lui. $4 1. Ce frumoasă ești, iubito, ce frumoasă ești! Ochii tăi sunt ochi de porumbiță, sub măhrama ta. Părul tău este ca o turmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85072_a_85859]
-
mai mult decît altul, o, cea mai frumoasă dintre femei? Ce are iubitul tău mai mult decît altul, de ne rogi așa de fierbinte? 10. Iubitul meu este alb și rumen, deosebindu-se din zece mii. 11. Capul lui este o cunună de aur curat, pletele lui ca niște valuri, sunt negre cum e corbul. 12. Ochii lui sunt ca niște porumbei pe marginea izvoarelor, scăldați în lapte, și odihnindu-se în fața lui plină. 13. Obrajii lui sunt ca niște straturi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85072_a_85859]
-
permite aerului să zburde prin plămânii săi. Când și-a scos panamaua ca să-și netezească petecul de chelie, lumina i-a aruncat străluciri orbitoare. Când vântul mării i-a răvășit o șuviță de păr cărunt, aceasta a plutit ca o cunună de laur în jurul capului său. Confruntat cu această viziune, Jonathan s-a mai însuflețit. Iată un om înțelept, un om bun. Jonathan era încă asistentul lui și împreună porniseră să extindă limitele științei antropologice. Ce scop mai înalt ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
soarele cu căldura lui arzătoare, și usucă iarba: floarea ei cade jos, și frumusețea înfățișării ei piere: așa se va veșteji bogatul în umbletele lui. 12. Ferice de cel ce rabdă ispita. Căci, după ce a fost găsit bun, va primi cununa vieții, pe care a făgăduit-o Dumnezeu celor ce-L iubesc. 13. Nimeni, cînd este ispitit, să nu zică: "Sunt ispitit de Dumnezeu." Căci Dumnezeu nu poate fi ispitit ca să facă rău, și El însuși nu ispitește pe nimeni. 14
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85097_a_85884]
-
10. A șaptea zi, pe cînd inima împăratului era veselă de vin, a poruncit lui Mehuman, Bizta, Harbona Bigta, Abagta, Zetar și Carcas, cei șapte fameni care slujeau înaintea împăratului Ahașveroș, 11. să aducă în fața lui pe împărăteasa Vasti, cu cununa împărătească, pentru ca să arate frumusețea ei popoarelor și mai marilor săi, căci era frumoasă la chip. 12. Dar împărăteasa Vasti n-a vrut să vină, cînd a primit prin fameni porunca împăratului. Și împăratul s-a supărat foarte tare, s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85081_a_85868]
-
luna Tebeț, în al șaptelea an al domniei lui. 17. Împăratul a iubit pe Estera mai mult decît pe toate celelalte femei, și ea a căpătat trecere și iubire înaintea lui mai mult decît toate celelalte fete. I-a pus cununa împărătească pe cap, și a făcut-o împărăteasă în locul Vastii. 18. Împăratul a dat un mare ospăț tuturor domnitorilor și slujitorilor lui, un ospăț în cinstea Esterei. Cu prilejul acesta a ușurat sarcinile ținuturilor, și a împărțit daruri cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85081_a_85868]
-
călări pe cai și pe catîri, au plecat îndată și în toată graba, după porunca împăratului. Hotărîrea a fost vestită și în capitala Susa. 15. Mardoheu a ieșit de la împărat, cu o haină împărătească albastră și albă, cu o mare cunună de aur, și cu o mantie de in subțire și de purpură. Cetatea Susa strigă și se bucura. 16. Pentru Iudei nu era decît fericire și bucurie, veselie și slavă. 17. În fiecare ținut și în fiecare cetate, pretutindeni unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85081_a_85868]
-
Scriu un vers, trăiesc o clipă, Râd și plâng într-un troheu, Fac sărutul tău aripă, Te iubesc, iubitul meu! Despre poeți Scriem un vers, plângem o rimă, Râzând culegem un troheu, Toate-s poveștile ce-animă Al poeziei empireu. Cununi de dor purtăm pe frunte, în noapte suntem torțe vii, Din curcubeu ne facem punte Spre lumi de cânt și armonii. Ne punem gândul într-o carte, Cuvinte adunăm din vis, Trăi-vom chiar și după moarte Prin versurile ce
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
rodesc Iubiri Să spele-n sânge nesfârșit păcat. Zdrobit și sfâșiat cu vina noastră, Te mistui în tot chinul arzător, De jale Ți-este lacrima sihastră Pentru al nostru suflet pierzător. Te biciuim și Te lovim cu sete, Nelegiuiți, punem cununi de spini. Când pentru ură nu avem regrete, Mâhnire-s ochii Tăi, cu milă plini. Pe lemnul sfintei cruci duci grea povară, Pentru păcatul nostru simți dureri, Când Te hrănim cu fierea cea amară, Tu ne-nvelești cu blânde mângâieri
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
desfăcând doi nasturi argintii la piept, a suflat spre mine dulci miresme calde; flori de iasomie am simțit atunci. Ochii ei de raze, splendide smaralde, mă chemau să mergem printre văi și lunci. Flori de măr, în zboruri, se-așterneau cunună, ne priveau de-aproape fluturi, cu nesaț; Am pornit pe câmpul verde, împreună, eu și primăvara, visători, la braț. Ne țineau pe brațe razele de soare, se-auzea oriunde imnul triumfal, îmbrăca pământul strai de sarbatoare, intona izvorul cânt de
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
cu apa lină Izvoraș cu apa lină, Lină apă și puțină, împletit în gard de spini, Cu-ntuneric și lumini. Pentru suflete curate, Drum de flori înmiresmate, Strop de rouă să aline Focul care arde-n tine. Mie, floare în cunună, Lacrimi calde peste strună, Ochi de cer la colțul zării, Strajă-n poarta neuitării. Și pe-o geană nrourată, Ie și bujori de fată; Tăciuni negri de fecior încă neștiind de dor. Bob de vise ne’mplinite, Frunți de neguri
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
zvon Pe fruntea mea o noapte se coboară Desprinsă parcă din limpede amurg Căințe gem în fiecare seară Sub punți de ape ecou de vise scurg Mă arde-un gând ca cel din urmă vaier A beznelor tăcere amăgitor zgârind Cununi de vise suspinând prin aer îmi poartă umbra de presimțiri fugind Adun un zvon cântat în alte vremuri De peste veacuri uitatele greșeli Și-un foc defunct ce-n inimă mi-l tremuri Și resemnarea și-atâtea îndoieli M-ajunge-un gând ce
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
toți aleargă, dar numai unul capătă premiul? Alergați dar în așa fel ca să căpătați premiul! 25. Toți cei ce se luptă la jocurile de obște, se supun la tot felul de înfrînări. Și ei fac lucrul acesta ca să capete o cunună, care se poate veșteji: noi să facem lucrul acesta pentru o cunună, care nu se poate veșteji. 26. Eu, deci, alerg, dar nu ca și cum n-aș ști încotro alerg. Mă lupt cu pumnul, dar nu ca unul care lovește în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85036_a_85823]
-
ca să căpătați premiul! 25. Toți cei ce se luptă la jocurile de obște, se supun la tot felul de înfrînări. Și ei fac lucrul acesta ca să capete o cunună, care se poate veșteji: noi să facem lucrul acesta pentru o cunună, care nu se poate veșteji. 26. Eu, deci, alerg, dar nu ca și cum n-aș ști încotro alerg. Mă lupt cu pumnul, dar nu ca unul care lovește în vînt; 27. ci mă port aspru cu trupul meu, și-l țin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85036_a_85823]
-
a studiilor primare cu doamna Tomulescu. Consiliat în toate problemele, putea să dispună de soarta concetățenilor, fapt care îi procura o plăcere vie. Se răzbuna pe toți cei ce-l minimalizaseră cîndva. * În ciuda aparenței tinerești, bărbătoasă și înaltă, cu o cunună groasă de cozi castanii pe cap, directoarea Aneta Gărgăun purat la școală bluză și pantaloni de trening peste care trăgea o fustă „bliomarină”. Cam grosolane, trăsăturile sale nu erau urîte. Tot satul știa că atrăseseră atenția unui instructor de la raion
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
șa se întâmplă când pleacă voinicul, ul ... Ușile nu se mai închid, Ferestrele nu se mai des Ici a căzut Dincolo, pomilor le‐au Florile au ieșit din răzor și umblă toate pe unde vo T Toate și‐ au azvârlit cununa. Nimeni nu mai face popas. Numai mama a rămas. E Cu fiecare scândură de la gard Ea își ține singură azăvadă, Sprijină casa cu umerii să nu A Nu mai ascultă nimeni, nu mai dă spic AMINTIRE Am vrut, măicuță, să
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]