6,583 matches
-
recuperate din șantiere și ruine. Rămășițele marii uzine de automobile Packard, 32 de hectare abandonate cu clădiri delabrate cu tot, au devenit atracție turistică. Studiouri hollywoodiene au turnat filme care au devenit imediat celebre și au adus și mai mulți curioși din lumea întreagă în Detroit. Toate astea într-un oraș fără locuri de muncă, cu o administrație cvasi inexistentă după faliment și cu o rată record de crime, peste 3300 în deceniul din urmă, de zece ori mai multe decât
O nouă viață artistică la Detroit () [Corola-journal/Journalistic/2998_a_4323]
-
în ziua de 2 Aprilie 1711. A treia oară a fost la Iași în 1 Iulie 1711 când i-am mijlocit țarului convorbirea cu Toma Cantacuzino. Am devenit astfel părtaș al gândirii țarului. De fiecare dată am fost iscodit de curioși dornici să afle ce s'a discutat. Le-am răspuns că sunt ostaș și știu să tac atâta timp cât port uniforma. Încă în timpul călătoriei spre Luțc de la Iaroslav, unde se afla țarul, Simeon Vladislavovici mi-a vorbit de secretul care trebuie
Un document de la 1700 by Marin Tarangul () [Corola-journal/Imaginative/14697_a_16022]
-
zilnică (sau sporadică) a întâmplărilor. Aș putea folosi drept argumente numai câteva semne evidente: aspectul de rezumat al unor evenimente sociale sau politice (e vorba în special despre perioada 1945-1947), expoziția muzeală a comentariilor, prea multele generalizări și generalități și curioasa scăpare a unor concluzii clar scrise în anii din urmă (altfel nu se poate explica "vizionarismul" lor fără greș). În paginile de jurnal autentic, mai ales în cele aparținând anilor '70-'80, Pericle Martinescu se manifestă altfel, mai personal, dacă
Utopia autenticității by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Imaginative/15348_a_16673]
-
lungi, arse de soare și capul oval și mic cu trăsăturile sumare, rotund și dur ca o piatră șlefuită de apă. Ea a zîmbit spontan, mai mult dintr-un fel de recunoștință față de grația puștancei, primind în schimb o privire curioasă, cam peste umăr. Fetișcana a bătut apoi din palme autoritar și a întors căpșorul alunecos într-o parte balansîndu-și părul galben și greu ca niște franjuri de perdea, peste umerii drepți, pe urmă a șters-o sărind peste valurile de
În așteptarea Ursulei by Dora Scarlat () [Corola-journal/Imaginative/15273_a_16598]
-
aciuat cele cinci simțuri și încă unul în plus așteptând să prindă gâștele glas să trezească soldații să vină lumea să vadă cum am fost aruncată din șa călcată-n copite sfâșiată de colții sofisticați pe care la vârste diferite curioasă i-am tot zgândărit și i-am întărâtat fără sfială cu bățul cu bagheta cu cârjele cu sarcasmele printre gratii cu torța unui titlu de carte
Să vină lumea să vadă by Elena Ștefoi () [Corola-journal/Imaginative/2422_a_3747]
-
descrie starea personajului-narator, reflectată ca într-o oglindă în paginile pe care se căznește să le scrie. Îl folosește și Simona Sora, într-o prezentare promoțională de pe coperta a IV-a a volumului: ,o naratoare abulică, dezabuzată și vulnerabilă". Mai curioase sunt însă celelalte epitete: povestire ,alertă și ironică", un scris ,echilibrat", o voce ,sigură pe ea". Despre cine vorbim aici: despre autoare, Cecilia Ștefănescu, sau despre naratoare, iubita lui Kiki? Cine acoperă pe cine? Din orice unghi am privi lucrurile
"Intimitățuri" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11070_a_12395]
-
greșit înțeleasă. Dar această disculpare nu o face în mod direct, în nume personal, ci prin delegație, punând narațiunea și explicațiile autobiografice în seama unui personaj, Remus Lunceanu, cu inițialele sale, care îl reprezintă ,obiectiv". Evitarea subiectivității este clară și curioasă. Romanul Ion este dedicat ,celor mulți, umili", o categorie din care scriitorul nu a făcut niciodată parte, dar cu care voia să se identifice compensatoriu. Fiul de învățător se revendica adesea din clasa țărănească, avea nevoie de această genealogie (în
Fuga de subiectivitate by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11094_a_12419]
-
bogată într-o parte, expresivitate sporită în cealaltă, o anume fadoare a modernismului grav, o lipsă de substanță a postmodernismului pestriț. Poate că nota de originalitate a lui Liviu Georgescu - ultim ,optzecist" - e de căutat și de găsit în această curioasă poziționare într-o intersecție a epocilor și formulelor literare.
Fulgi de poezie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11092_a_12417]
-
oraș": sentimentul straniu că te afli într-o lume românească, dar străină, cu reguli complet diferite și un alt cod socio-cultural. (Pentru cel ce a vizitat, în străinătate, orașe după care Bucureștiul s-a inspirat arhitectonic, senzația e și mai curioasă: te simți acasă și totuși nu, bați cu pasul bulevarde familiare, de negăsit în urbea natală, extensii, vai!, ipotetice ale unei istorii contrafactuale.) Și mai interesant este că mersul înapoi, în timp, nu proiectează o peliculă ștearsă, veche, care să
Tren de plăcere by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11116_a_12441]
-
pricepe aluziile și subtextul, se joacă cu prietenii de vîrsta lui, dar nu se împacă întotdeauna cu comportamentul lor, are instincte și începe să simtă diverse lucruri, dar nu înțelege cu adevărat ce i se întîmplă. Copilul e naiv și curios, iar lumea din jurul lui, cu personajele, întîmplările și poveștile ei de toată mîna, își urmează imperturbabilă un curs firesc, fără să-l dumirească, fără să-l aștepte să priceapă rosturile, lăsîndu-l să se împace singur cu micile lui perplexități sentimentale
Remix de generație by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11111_a_12436]
-
că ar fi fost frumoasă ca o zînă. Locul ei era în iatac - în spatele mai multor rînduri de perdele de mătase - ca acela al unei flori rare pe care soarele prea puternic, vîntul schimbător, praful ridicat de trăsuri și privirile curioase ale mîrlanilor ar fi putut s-o ofilească." Amintirea aceasta, strecurată într-o birjă care străbate cartierul oriental, unde-l dusese de-atîtea ori pe Filip, cu florile lui, trece în visul lui Carol, care parcă vede aievea năruita casă de
Cal de poștă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11115_a_12440]
-
de obezitate excesivă. Dar există și o cunoaștere reală, precisă, științifică, și din ce în ce mai importantă, cu privire la natura nutriției și la raportul dintre hrană și sănătatea trupească, intelectuală, emoțională și spirituală. Să aplicăm acest principiu și la teatru. Teatrul este un fenomen curios care adună oamenii pentru a-i face să trăiască unele povești prin trupurile lor, să exploreze relații, sensuri, bariere și posibile transgresări ale barierelor, într-o formă naturală. Pentru că jocul constituie o activitate naturală a organismului uman. întreaga istorie a
Peter Brook - Discurs de recepție by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/11168_a_12493]
-
distincții literare prestigioase, o ecranizare multipremiată, dovedește afinități subtile, profunde cu sensibilitatea marii prozatoare britanice, dar și romanul de debut, O casă la capătul lumii. O stranie și târzie fecunditate: o scriitoare al cărui fiu spiritual se naște printr-un curios proces de "livrescogeneză", ieșind din găoacea romanelor ei, după jumătate de secol de "gestație". În urmă cu doi ani, în 2003, Biblioteca Polirom publica romanul Orele (traducere de Magda Teodorescu), distins cu Premiul Pulitzer PEN/Faulkner Award, în valul iscat
Peșteri legate între ele by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/11195_a_12520]
-
pentru a le marca specificul și pentru a-l situa pe scriitor în rama unui context tipologic. Autorul Galeriei cu viță sălbatică e un muntean get-beget. Unul din sudicii de seamă ai literelor noastre, un soi de ,grec" valah, reflexiv, curios, penetrant, dar și senzual, iubitor de carnația epică a vieții, atent la spectacolul său versicolor, rafinat meșteșugar al verbului ca o sublimare a senzualității d-sale funciare. înaintașii lui C. }oiu sînt Caragiale, Arghezi, Camil Petrescu și, hélas, Eugen Barbu
Constantin Țoiu, memorialist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11161_a_12486]
-
ministru și neprețuit prieten, Printr-un curier ce pleacă la Mogoșoaia trebuie să vă trimit aceste cuvinte spre a vă exprima ce mi-ar fi, poate, mai greu să rostesc decât să scriu din cauza unui soi de deformări ce explică curioasa îndeletnicire ai cărei fericiți sclavi suntem. Mulțumită dumneavoastră m-am bucurat la Mogoșoaia, la 2 iulie, de o ospitalitate ce depășește fastul și curtoazia pentru a se învecina cu profundele izvoare ale carității creștine, simțind că o primesc din partea unui
Martha Bibescu - Scrisori inedite by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11142_a_12467]
-
nu ai studiat metodic Retorica de la Satan, Să-l zvârli ! Altfel citești în van Și-ai să mă crezi nebun spasmodic. Dar dacă a scruta vei ști În hău, și fără amăgire, Ia-l, ca să-nveți a mă iubi; Duh curios și-n pătimire, În care doruri de rai gem, Mă plânge ! Altfel, te blestem !" (Charles Baudelaire, Epigraf pentru o carte osândită, vol. Florile Răului, traducere de C.D. Zeletin) Aș da dovadă de neglijență, dacă aș uita să menționez un vis
Andrei Codrescu - Scandalul de a fi geniu by Rodica Grigore () [Corola-journal/Journalistic/11148_a_12473]
-
în zilele de 14-15 aprilie 2006, cu participarea scriitorului. Tema propusă (transcriu totul pe românește) a fost Dumitru Tsepeneag. Metamorfozele unui creator (scriitor, teoretician și traducător), reușind să reunească mai multe puncte de vedere, venite din direcții complementare. În mod curios, divergențele nu s-au manifestat, poate și pentru că participanții s-au simțit colaboratori apropiați ? atât cu autorul, cât și între ei ? la un act complex de interpretare, iar nu rivali într-un act de valorizare sau de situare. Pe lângă colocviul
Dresura de fantasme by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10699_a_12024]
-
simplu pe dos, fără un minim efort de obiectivare: ?mărunta noastră istorie?, ?mica lume culturală românească?, ?rușinoasa noastră preoțime?, o ?lume politică mizerabilă ca a noastră?, ?trista noastră republică sud-americană?, ?țara noastră maidaneză?. Avântul retoric al gazetarului, cu a lui curioasă dedublare (căci dacă istoria noastră e atât de măruntă și România îi apare ca o țară maidaneză, ce utilitate mai au comentariile sale săptămânale din ?Jurnalul Național??), se sufocă uneori în câte o gustoasă sintagmă ori propoziție din fondul de
Baroniada by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10698_a_12023]
-
loc într-o zi caniculară, în vara anului 2007, pe când călătoream de la București la Craiova. În compartimentul trenului, o tânără infatuata, care demonstra că a fost alergică la citit, îi lămurea pe doi consăteni că s-a privatizat. La întrebarea curioșilor, unde are magazinul, privatizata le-a răspuns, invidioșilor, că nu are un spațiu anume, deoarece face comerț ambulatoriu. Ignoranții din fața precupeței nu știau că, privatizare înseamnă că ai cumpărat ceva din proprietatea statului, o fabrică, un magazin sau altceva, iar
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
oare, în urma îmbunătățirii legii, atitudinea față de televiziunile care caută și mediatizează senzaționalul negativ spre a trece drept ,critice", ,obiective" etc.? Dar conducerile organelor de presă în cauză, reporterii etc.? Rămîne de văzut. E clar deocamdată că, îndeosebi din pricina acestui mod curios de a opera în lumea presei, anume pornindu-se de la definiții strîmbe ale atractivității, ori ale interesului public (termenul tehnic e barbar: ,rating"), nu numai învățămîntul are ,probleme de imagine" astăzi. Dacă mă voi ocupa aici doar de acest domeniu
Imaginea școlii by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/10916_a_12241]
-
vorbi pentru ascultătorii, totuși, români!), am de gînd să le prezint elevilor mei o secvență sonoră a unei relatări efectuate de un reporter ,Radio actualități" - corespondent dintr-una dintre țările arabe -, care intonează sfîrșitul propozițiilor enunțiative propriu-zise de-o manieră curioasă, greu de redat în scris (ar fi un contur hibrid, suitor, între virgulă, punct și virgulă, semnul întrebării și al mirării deodată!)... Să admitem însă că aceste întîmplări cotidiene sînt mărunte și particulare - deși vizează probleme de larg interes în legătură cu
Imaginea școlii by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/10916_a_12241]
-
personaje consistente tipologic, fără vână epică și date concrete ale unui timp istoric și social, recognoscibil în rezoluția realistă a paginilor, fără întâmplări spectaculoase, psihologii complexe și serializarea unor experiențe (de)formatoare, Ficțiune și infanterie se citește totuși, în mod curios, ca un policier. Dacă nu unul al faptelor literaturii, atunci al proiecțiilor ei și al ideilor-forță care o pot justifica. Sau, mai dramatic, al neputinței de a o scrie: ,A fost el vreodată artist, a luat viața en artiste? Nu
Testiban rescrie un roman by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11002_a_12327]
-
Nu vouă mă adresez, deoarece pentru voi ar trebui să se inventeze un nou sindrom degenerativ, mult mai covârșitor și cu repercusiuni mult mai grave asupra celor din jur decât oricare alt sindrom?" (p. 46). Etc. Cinicul pare, în mod curios, lipsit de armele ironiei, blazatul și scârbitul de viață participă intens la experiențe comune, considerate fundamentale și livrate ca atare cititorului. Inflexiunile copilărești ale vocii și conștiinței protagonistului se observă și mai bine din relatarea unor episoade din anii liceului
Bestia de la Ploiești by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10984_a_12309]
-
moacă. Un semn al trecerii de la pe de-a moaca la moca e și faptul că prepoziția pe s-a păstrat în multe cazuri, în îmbinarea pe moca: ,de unde fac eu rost de joace pe moca de pe internet?" (computergames.ro); ,curioșilor celor mai curioși pot să le vînd (pe moca) o idee" (contrafort.md). Nici moca nu asigură în vreun fel stabilirea unei legături semantice: dimpotrivă, formularea - a intra moca, bilete moca - pare total absurdă. Unii vorbitori sesizează și comentează această
Moca by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11053_a_12378]
-
al trecerii de la pe de-a moaca la moca e și faptul că prepoziția pe s-a păstrat în multe cazuri, în îmbinarea pe moca: ,de unde fac eu rost de joace pe moca de pe internet?" (computergames.ro); ,curioșilor celor mai curioși pot să le vînd (pe moca) o idee" (contrafort.md). Nici moca nu asigură în vreun fel stabilirea unei legături semantice: dimpotrivă, formularea - a intra moca, bilete moca - pare total absurdă. Unii vorbitori sesizează și comentează această ciudățenie, fără să
Moca by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11053_a_12378]