8,658 matches
-
opuse, reprezentate de „avocați”, își dispută identificarea adevărului în cazul propus. 5. Formatul învățare prin problematizare: Herreid aduce astfel în atenție o metodă de succes a folosirii studiului de caz, metodă utilizată pe parcursul a 25 de ani pentru a pregăti cursanții în domeniul medical la McMaster University (Canada); ea poartă denumirea de PBL (Problem-Based Learning) și presupune folosirea cazurilor drept un mod natural de a preda. Pentru aceasta, în instituția respectivă întregul curriculum se bazează pe o colecție de astfel de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
biblioteci, Internet etc., activități practice în laboratoare), de identificare a unor răspunsuri la întrebările pe care le-au definit în etapa anterioară. Pasul următor presupune reunirea grupului și punerea laolaltă a informațiilor obținute; procesul are loc până în momentul în care cursanții sunt mulțumiți de soluțiile găsite la cazul prezentat. 6. Formatul echipelor de cercetare științifică pornește de la considerația că, la fel ca în cercetarea științifică propriu-zisă, studiul de caz ne pune în situația confruntării cu dileme la care trebuie identificate soluții
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
presupune șapte etape: a) citirea în mod individual a textelor oferite de către formator, elemente care acoperă faptele esențiale pentru fenomenul studiat; b) un exercițiu scurt cu alegere multiplă și duală adevărat/fals, aplicat, de asemenea, individual; c) grupuri mici de cursanți răspund împreună la același test; d) ambelor teste (și individual, și de grup) li se calculează scorurile; e) grupurile de cursanți confruntă răspunsurile oferite cu cele din manuale și pot face apel la instructor, acesta clarificând elementele rămase în suspans
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
b) un exercițiu scurt cu alegere multiplă și duală adevărat/fals, aplicat, de asemenea, individual; c) grupuri mici de cursanți răspund împreună la același test; d) ambelor teste (și individual, și de grup) li se calculează scorurile; e) grupurile de cursanți confruntă răspunsurile oferite cu cele din manuale și pot face apel la instructor, acesta clarificând elementele rămase în suspans; f) cursanții sunt puși în situația de a aplica cele învățate. Herreid analizează câteva dintre elementele care ar putea conduce la
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
împreună la același test; d) ambelor teste (și individual, și de grup) li se calculează scorurile; e) grupurile de cursanți confruntă răspunsurile oferite cu cele din manuale și pot face apel la instructor, acesta clarificând elementele rămase în suspans; f) cursanții sunt puși în situația de a aplica cele învățate. Herreid analizează câteva dintre elementele care ar putea conduce la insucces în cazul folosirii metodei studiului de caz: - în situația în care obiectivele nu sunt bine delimitate: este evident că alegerea
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
situația de a aplica cele învățate. Herreid analizează câteva dintre elementele care ar putea conduce la insucces în cazul folosirii metodei studiului de caz: - în situația în care obiectivele nu sunt bine delimitate: este evident că alegerea cazului supus atenției cursanților este înalt dependentă de delimitarea obiectivelor; uneori, formatorii neexperimentați pot folosi cazuri care să aibă marele merit că se dovedesc deosebit de incitante pentru cursanți - dar în momentul rezolvării, lipsa unei concordanțe cu obiectivele stabilite pentru procesul de învățare poate limita
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
în situația în care obiectivele nu sunt bine delimitate: este evident că alegerea cazului supus atenției cursanților este înalt dependentă de delimitarea obiectivelor; uneori, formatorii neexperimentați pot folosi cazuri care să aibă marele merit că se dovedesc deosebit de incitante pentru cursanți - dar în momentul rezolvării, lipsa unei concordanțe cu obiectivele stabilite pentru procesul de învățare poate limita valoarea educativă a acestora; - lipsa unui timp suficient: unele dintre cazurile supuse analizei cursanților se pot dovedi într-o asemenea măsură extinse și complexe
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
să aibă marele merit că se dovedesc deosebit de incitante pentru cursanți - dar în momentul rezolvării, lipsa unei concordanțe cu obiectivele stabilite pentru procesul de învățare poate limita valoarea educativă a acestora; - lipsa unui timp suficient: unele dintre cazurile supuse analizei cursanților se pot dovedi într-o asemenea măsură extinse și complexe, încât explorarea lor necesită pentru cursanți un timp mai îndelungat decât cel alocat în procesul de învățare; uneori acest demers poate găsi o soluționare în focalizarea întregului colectiv de cursanți
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
unei concordanțe cu obiectivele stabilite pentru procesul de învățare poate limita valoarea educativă a acestora; - lipsa unui timp suficient: unele dintre cazurile supuse analizei cursanților se pot dovedi într-o asemenea măsură extinse și complexe, încât explorarea lor necesită pentru cursanți un timp mai îndelungat decât cel alocat în procesul de învățare; uneori acest demers poate găsi o soluționare în focalizarea întregului colectiv de cursanți pe problemele cazului, dar se poate întâmpla ca nici acest aspect să nu aducă rezultate (citându
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
cursanților se pot dovedi într-o asemenea măsură extinse și complexe, încât explorarea lor necesită pentru cursanți un timp mai îndelungat decât cel alocat în procesul de învățare; uneori acest demers poate găsi o soluționare în focalizarea întregului colectiv de cursanți pe problemele cazului, dar se poate întâmpla ca nici acest aspect să nu aducă rezultate (citându-și un coleg, Herreid ne oferă un aspect plastic al unei asemenea incompatibilități: „Nu poți scurta perioada de nouă luni a unei sarcini necesară
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
că, oricât ar fi de spectaculoase și incitante, unele cazuri trebuie folosite doar în situația în care există un timp suficient pentru a fi administrate; în caz contrar, metoda studiului de caz nu va înregistra succesul așteptat; - insuficienta pregătire a cursanților poate conduce la o discuție superficială și astfel soluțiile identificate pot să nu fie cele mai potrivite; - experiență insuficientă în practicarea metodei studiului de caz: Herreid observă că, așa cum se întâmplă în orice activitate umană, și în studiul de caz
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
activitate umană, și în studiul de caz este necesar să treacă un anumit timp și să existe o anumită practică înainte ca el să devină eficient la o cotă înaltă; - un angajament, o implicare insuficientă în cazul propus spre analiză - cursanții pot să nu resimtă realitatea acestuia și să se raporteze la el din „exterior”, pe undeva livresc; este lesne de înțeles că o asemenea perspectivă apropie metoda studiului de caz de învățământul tradițional. 13.2.3.12. Tehnica minicazurilortc "13
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
metode de învățământ. În cadrul simulării, orice risc serios, orice complicație pe care o situație de viață reală ar fi adus-o cu ea este îndepărtată. În plus, nivelul de abstractizare sau de complexitate se reduce în scopul implicării directe a cursanților și al înțelegerii conceptelor fundamentale de către aceștia. De fapt, scopul simulării este mai degrabă acela de a pune cursantul în fața unei situații de învățare decât de a reproduce pas cu pas realitatea; de aceea, simularea păstrează o medie între nivelul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
adus-o cu ea este îndepărtată. În plus, nivelul de abstractizare sau de complexitate se reduce în scopul implicării directe a cursanților și al înțelegerii conceptelor fundamentale de către aceștia. De fapt, scopul simulării este mai degrabă acela de a pune cursantul în fața unei situații de învățare decât de a reproduce pas cu pas realitatea; de aceea, simularea păstrează o medie între nivelul maxim de acoperire a realității fenomenului studiat și nivelul maxim al implicării cursantului în direcția construirii unui mediu de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
mai degrabă acela de a pune cursantul în fața unei situații de învățare decât de a reproduce pas cu pas realitatea; de aceea, simularea păstrează o medie între nivelul maxim de acoperire a realității fenomenului studiat și nivelul maxim al implicării cursantului în direcția construirii unui mediu de învățare propice. Uneori, simularea este văzută ca un tip de experiment care nu poate fi pus în practică în situații reale, iar forma interactivă de simulare poate îmbrăca forma unui mod aparte de joc
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
ori procese, pe două paliere: simulacre structurale și simulacre funcționale, dezvoltând modele ce urmăresc structura ori funcționarea fenomenelor în cauză (să luăm exemplul unui film despre viața dinozaurilor - este o formă de modelare simulatorie). Exercițiile reprezintă activități proiectate să pună cursantul în situația de a interacționa (la nivel fizic ori psihosocial). În literatura de specialitate (vezi și Cerghit, 1997; Cerghit et al., 2001), la rândul său, exercițiul este văzut drept o metodă aparte. Autorul remarcă, de altfel, că între metodă și
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
din urmă este văzut ca bază a formării unor deprinderi (de la latinescul exersare) și îmbracă o paletă extrem de largă de posibilități de expresie (de la exercițiul reproductiv, care presupune învățarea strictă a unor cunoștințe, până la exerciții care cultivă și dezvoltă creativitatea cursanților). Referindu-se la această paletă largă, Ioan Cerghit utilizează criteriul funcției îndeplinite pentru a alcătui o tipologie a exercițiilor: avem astfel exerciții introductive, de observare, de asociație, de bază, de exprimare concretă (de la desen la jocurile educative), de exprimare abstractă
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
verbale și, mai nou, nonverbale), repetitive, aplicative, de consolidare, de dezvoltare, de creație, de evaluare, corective etc. Un alt criteriu, cel al numărului de participanți implicați, produce o tipologie a exercițiilor individuale, de microgrup, de echipă, cu întregul colectiv de cursanți etc. Mai mult, pe axa repetitiv - creativ putem folosi un criteriu al gradului de determinare a activității, distingând exercițiile de tip algoritmic (specificate de pași stricți), semialgoritmic și exerciții libere (cu grad maxim de autodirijare). Ținând cont de aria extinsă
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
sub care putem dezvolta tipologii ale exercițiului sunt multiple; considerăm că am putut evidenția prin cele prezentate mai devreme câteva arii de acțiune ce pot fi dezvoltate prin intersecțiile care se produc între ele. Simulările instrucționale implică, la diferite niveluri, cursanții. În literatura de specialitate sunt ilustrate mai multe funcții ale acestora: - stimulează interesul participanților; - oferă informații acestora; - intensifică dezvoltarea anumitor abilități; - produc schimbări în atitudini și comportamente; - pregătesc cursanții să-și asume noi roluri în viitor și să-și înțeleagă
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
care se produc între ele. Simulările instrucționale implică, la diferite niveluri, cursanții. În literatura de specialitate sunt ilustrate mai multe funcții ale acestora: - stimulează interesul participanților; - oferă informații acestora; - intensifică dezvoltarea anumitor abilități; - produc schimbări în atitudini și comportamente; - pregătesc cursanții să-și asume noi roluri în viitor și să-și înțeleagă rolurile dezvoltate până în prezent; - extind capacitatea cursanților de a pune în aplicare cunoștințele învățate și a gândi în mod analitic situațiile complexe, reducându-le la dimensiuni care pot fi
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
mai multe funcții ale acestora: - stimulează interesul participanților; - oferă informații acestora; - intensifică dezvoltarea anumitor abilități; - produc schimbări în atitudini și comportamente; - pregătesc cursanții să-și asume noi roluri în viitor și să-și înțeleagă rolurile dezvoltate până în prezent; - extind capacitatea cursanților de a pune în aplicare cunoștințele învățate și a gândi în mod analitic situațiile complexe, reducându-le la dimensiuni care pot fi controlate; - evaluează performanța obținută de cursanți prin definirea unor standarde etc. Aparent paradoxal, unul dintre riscurile simulării poate
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
în viitor și să-și înțeleagă rolurile dezvoltate până în prezent; - extind capacitatea cursanților de a pune în aplicare cunoștințele învățate și a gândi în mod analitic situațiile complexe, reducându-le la dimensiuni care pot fi controlate; - evaluează performanța obținută de cursanți prin definirea unor standarde etc. Aparent paradoxal, unul dintre riscurile simulării poate fi tocmai cel al implicării, deoarece participanții pot fi motivați în cadrul procesului de o definire profundă și rigidă a propriului mod de a vedea lucrurile. O astfel de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
riscurile simulării poate fi tocmai cel al implicării, deoarece participanții pot fi motivați în cadrul procesului de o definire profundă și rigidă a propriului mod de a vedea lucrurile. O astfel de perspectivă este dezvoltată în special de simulările în care cursanții sunt puși în situația de a lua decizii ce implică valori „critice” ale ființei umane. Orlich et al. (1990) citează simularea „adăpostului antiatomic”, în care participanții ar trebui să se imagineze într-o situație ulterioară unui atac nuclear, în care
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
ar trebui să se imagineze într-o situație ulterioară unui atac nuclear, în care să decidă asupra a cinci persoane (și nu mai mult) care să intre în adăpost, restul urmând să-și piardă viața; autorii au observat că mulți cursanți refuză să participe la acest joc, deoarece intră în conflict cu valorile morale proprii, iar conflictul respectiv este deosebit de intens. Personal, am observat o reacție similară la propriii studenți atunci când am folosit proba „conflictul valorilor” (care presupunea că membrii echipelor
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
au tins să se identifice cu rolul și după terminarea orei) și de a înțelege - din interior - un asemenea caz. Un alt exercițiu (pe care l-am intitulat „Ziarul”; a nu se confunda cu tehnica tratată) presupune ca grupurile de cursanți să-și închipuie că vor realiza un ziar. Pentru aceasta, ei vor trebui să decidă, în grup, tipul de ziar (de informație generală, de informare specială - tip revistă, monden etc.), titlul, rubricile lui - pe care fiecare și le va asuma
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]