2,987 matches
-
gândurilor. Ziua semnării tratatului trecuse, dar unele imagini, expresii, reacții, replici încă îi mai rătăceau prin minte. Când apăruse acea delegație românească, nu prea fusese atent. Era prea plin de euforia victoriei. Acum, însă, îi reveneau pasaje întregi din acea cuvântare care exprima o caldă recunoștință pentru ceea ce făcuse. Și făcuse multe, într-adevăr. Modernizase administrația publică, împărțise capitala în sectoare, înființase Poliția și Pompierii ca instituții, luase măsuri pentru pavarea unor străzi importante și pentru curățenia orașului, modernizase spitalele existente
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
Înțăles-o, că și noi știm să numărăm pe degete. Da ia-ntreab-o dacă-i măritată. Moș Iacob se pornește iar pe scărpinat În cap - are să-și facă bortă, de atâta căutat. Tușește și tot tușește, de parcă s-ar pregăti de o cuvântare la o adunare. Se foiește pe scaun. Eu mă uit numai la devușcă - și bine fac: Rusoaica a simțit, știe că Moș Iacob are de gând s-o Întrebe ceva; dar Încă n-o face - așa că-l Îndeamnă ea peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
pe o stivă de trei rogojini, ea a căzut pradă celei mai neîndurătoare insomnii, pentru că, În zori, mă chemă să vin, Îmi ceru să mă așez turcește la dreapta ei, Își puse cele două fiice la stânga și ne ținu o cuvântare sârguincios pregătită. Începu prin a face elogiul curajului meu, Își reafirmă bucuria de a mă fi primit. Apoi, după ce păstră câteva momente de tăcere, se apucă, dintr-odată, sub ochii mei uluiți, să-și descheie copcile corsajului. Am roșit, mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
Am luat-o fugă. În direcția fortăreței. Fazel Îmi confirmă numaidecât vestea de care mă temeam: primele forțe trimise de șah sosiseră În timpul nopții. Se așezaseră În cartierele deținute de conducătorii religioși. Le urmau alte trupe. Asediul Tabrizului tocmai Începuse. Cuvântarea rostită de către colonelul Liakov, guvernator militar al Teheranului, artizan al loviturii de stat, Înainte de plecare trupelor sale spre Tabriz, suna așa: „Bravi cazaci, Șahul se află În primejdie, locuitorii din Tabriz i-au contestat autoritatea, i-au declarat război, vrând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
seamă că șase oameni s-au întors în cerc, de trei ori. Fiindcă se dădea numai un litru de persoană. Tatăl meu e un om cu umor. La noi, televizorul se afla în centrul atenției. Tata clocotea de furie la cuvântările tovarășului, iar mama lăcrima, pentru că Sue Ellen din serialul Dallas căzuse în patima beției. Cu ani în urmă, menajerei noastre i se umpleau ochii de lacrimi fiindcă o fată nevoiașă, de la țară, urma să facă un copil din flori. Sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
era de părere că tovarășul ar trebui să facă pașii lui importanți pe lună. Însă eu mă gândeam că pe lună e imposibil să faci pași importanți, acolo îți lipsește capitalismul, care trebuie depășit. Asta o repeta mereu tovarășul în cuvântările lui la televizor. Și de fiecare dată adăuga că nu vom îngădui imperialismului să ne pună piedici. Eu îmi închipuiam totul ca pe autostradă: noi depășeam capitalismul, acceleram cu forțe unite pe drumul spre comunism și nu-i îngăduiam imperialismului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
fi cel puțin o contribuție.” Tata a contribuit. În noaptea aceea a vorbit de unul singur în pat, cu o voce în care se auzea supărarea. Apoi, câteva zile mai târziu, a sosit momentul. Tata n-a mai ținut nici o cuvântare în pat, într-o seară a strâns lucrurile în geamantanele noastre, i-a chemat pe toți și le-a zis: „Plecăm înapoi în țară, eu și băiatul, e mai bine așa, cu operația ne-am atins scopul într-o oarecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
pionierii. Iei poziție de drepți și duci mâna la frunte.” Eu salut, iar adulții râd. Urcăm în mașină și motorul pornește. Dintr-un difuzor se aude vocea tovarășului. E zece august, două săptămâni înainte de marea sărbătoare națională. Tovarășul ține o cuvântare la radio. Mașina înaintează și trece de barieră. Vocea de la radio spune: „Vom face totul ca să ne eliberăm de capitalism și imperialism”. „Da, să trăiți, vom face totul!”, strigăm noi și izbucnim toți trei în râs. Asta este a cincea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
Sunt și câteva cărți broșate, dar nu de calitate: cărți polițiste, cărți de aventuri, de dragoste și alte tâmpenii. Doar asemenea cărți se vând. Apoi mai sunt cărțile practice: cum să câștigi la go, cum să crești un bonsai, ce cuvântări se rostesc la nunți, cum se face sex, cum să te lași de fumat și altele de felul \sta. Mai avem și câteva articole de papetărie lângă casa de marcat: pixuri, creioane, caiete. Asta-i tot. Nu tu Război și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
să-i spun numaidecât și el o să plece și n-o să mă mai deranjeze niciodată. În cele din urmă se oprește. Aș fi vrut să continue așa la nesfârșit. Niciodată în viața mea n-am mai auzit o astfel de cuvântare adresată chiar mie. Și nici nu cred c-o să mai aud vreodată. Este unul din acele daruri foarte rare, spontane și sincere. Sunt atât de șocată, că nu pot să vorbesc mult după ce el a tăcut. Observ că mă privește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
însă țintuită locului. —Te rog... zice Jake neliniștit. Nu mă supără ce mi-ai spus, adică, nu cred... Poate că n-ar trebui să folosesc negative. Parcă nu sună bine. Poate că ar trebui să-i răsplătesc discursul cu o cuvântare la fel de lungă și de coerentă, dar știu că nu sunt în nici un caz în stare de așa ceva acum. Îmi place foarte tare de tine, zic eu, mirându-mă ce stupid sună cuvintele mele. Și eu mi-am dat seama abia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
câțiva în uliță se mai zbăteau să se apropie, bombănind și chicotind. Prefectul nu-și pierdu cumpătul. În clipa când vru să continue, primarul răcni energic: ― Oameni buni, faceți tăcere!... Tăcere!... S-auzim pe domnul prefect! Boerescu ținu apoi o cuvântare patriotică. Își umfla glasul, gesticula, se roșea. In gura lui, cu câțiva dinți de aur și alții falși, vorbele mari, de rigoare în astfel de ocazii, gâlgâiau ca niște bășici goale, care pocnesc inutil într-un bâlci unde oamenii cască
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
a afla nevoile și dorințele oamenilor, din care să vadă ce se poate satisface și ce nu, iar promisiunile să nu rămână vânt, ci să se transforme imediat în fapte. Prefectul n-a vrut, în ruptul capului, să renunțe la cuvântarea lui pe motiv că pretutindenea a ținut-o și a fost ascultată cu evlavie, o cuvântare inteligentă (ca a lui, firește) fiind cea mai bună introducere pentru îndulcirea spiritelor și descoperirea adevăratelor stări. Văzând efectul vorbăriei pe care numai căpitanul
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
nu, iar promisiunile să nu rămână vânt, ci să se transforme imediat în fapte. Prefectul n-a vrut, în ruptul capului, să renunțe la cuvântarea lui pe motiv că pretutindenea a ținut-o și a fost ascultată cu evlavie, o cuvântare inteligentă (ca a lui, firește) fiind cea mai bună introducere pentru îndulcirea spiritelor și descoperirea adevăratelor stări. Văzând efectul vorbăriei pe care numai căpitanul, plutonierul și primarul o gustau cu entuziasmul subaltern obligator, bătrânul Miron se simțea rușinat și aproape
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
care-i făcu atâta plăcere, că pe urmă pufni de râs toată vremea până la sfârșitul ședinței, enervând lumea dimprejur. Deodată se făcu rumoare generală. Noul guvern intrase. Ședința începea. Primul-ministru, un bătrânel gârbovit, cu glas de văduvă necăjită, începu o cuvântare patetică, pomenind în fiece frază de "scumpa noastră țărișoară", "țărișoara noastră scumpă", "a noastră scumpă țărișoară", întrerupîndu-se deseori să-și usuce lacrimile de pe obraji și încheind cu "țărănimea rătăcită", "măsuri energice", și "concursul tuturor bunilor romîni". Îi răspunse fostul prim-
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
simpatia oricui. Toată lumea e obligată să o iubească. Cine n-o iubește sau se ridică contra ei, mănâncă pușcărie. Ce bine-ar fi dacă și guvernul ar putea impune poporului o iubire perpetuă! În satul Ionești, următorul, prefectul ținu o cuvântare mai caldă, fiindcă nu fusese nici o dezordine, adevărat că nici conac boieresc nu se găsea. Îndată ce ieși coloana din Ionești, maiorul Tănăsescu trecu la compania din urmă să dea ultimele dispoziții căpitanului însărcinat cu pacificarea satelor de pe malul drept al
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
preotului. Se întoarse spre primul-procuror și-i vorbi despre Nadina și Grigore, plîn-gîndu-i pe amândoi deopotrivă. ― Și totuși trebuie să ne păstrăm calmul, să ne stăpînim! oftă dânsul întristat și demn. Înainte, la datorie. Coborî în uliță morfolind în minte cuvântarea ce voia s-o țină țăranilor adunați în fața ruinelor rămase din conacul lui Gogu Ionescu. Era hotărât să-i mustre sever, dar fără să-i exaspereze, spre a nu compromite opera de liniștire pornită sub auspicii suficient de favorabile... Maiorul
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
libertăți” în care se desface Libertatea, libertăți traduse la rîndul lor în tot atîtea „drepturi” care o apără, ci despre Libertate ca atare, Libertatea umană supremă care este Libertatea Cuvîntului. Încă o dată, nu libertățile cumulate ale presei, opiniei și alte cuvîntări, ci Libertatea rostitoare a ființei umane, care este, oricum am defini-o, o ființă cuvîntătoare. Iar prin cuvînt comunică astfel cu celălalt, transformîndu-l - și transformîndu-se la rîndul său - în ceea ce limbajul creștin numește atît de potrivit „aproapele”. De acest sens
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
este liber, ci doar singur. Din acest punct de vedere, „libertatea” noastră este una tristă, căci însingurată, o libertate a fiecăruia pentru fiecare. Libertatea este redusă astfel la independență, iar cuvîntul care comunică, legîndu-ne de aproapele nostru, devine o simplă cuvîntare care își strigă doar dreptul de a cuvînta. Am devenit astfel ființe îndepărtate în ciuda libertății noastre cîștigate de comuniune umană. Jargonul ultimilor ani a rezumat totul în amăgitor solitara strigătură de izbîndă : fac ce vrea mușchii mei ! Nimeni nu mai
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
evenimentelor dincolo de Prut, în raport cu durerea pricinuită de pierderea Munților Carpați în favoarea Austro-Ungariei. „Dacă azi norii se grămădesc în spre Apus, dinspre Basarabia se ivește o geană de lumină”, declara dr. Bacaloglu. Rugat să vorbească, N. Iorga preciza că, după strălucitele cuvântări ținute, nu-i rămâne decât să le spună oaspeților: „Ați venit la o mare durere a noastră și ne-ați adus o mare mângâiere”. Într-un sens mai larg, cuvintele lui N. Iorga subliniau semnificația istorică a unirii Basarabiei cu
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
vinovat și pentru toate defectele românilor ? i-am răspuns. Și pentru defecțiunea Aliaților ? Sunt printre puținii care se gândesc tot mai des la el, în vreme ce blestemele și sarcasmele la adresa lui curg. Câtă batjocură a îndurat în gazete și în toate marile cuvântări ale adversarilor - un adevărat martiriu al ridicolului ce, fără alegere, este aici dăruit deopotrivă și celor ce-l merită, și celor ce nu ! Mod obtuz de gândire al unei țări provinciale, ce nu se dovedește în stare a trata diferențiat
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
tinere copilite, ne spovedim părintelui și ne lepădam de păcate, precum “Babă Dochia” de cojoace. Vineri seară deja începe numărătoarea inversă în așteptarea Paștelui. La aer cum mi-au spus bătrânii că se numește această slujba ,se începe cu o cuvântare a preotului. Preotul iese la gură altarului și rostește o rugăciune, încet, pentru iertarea păcatelor și începe un discurs prin adresarea familiară ”Fraților”. Cuvântarea nu sine mult, dar cu siguranță te face să te gândești la ce ai greșit. Tot
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE PAŞTE ÎN MÂNJEŞTI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Bianca Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2079]
-
La aer cum mi-au spus bătrânii că se numește această slujba ,se începe cu o cuvântare a preotului. Preotul iese la gură altarului și rostește o rugăciune, încet, pentru iertarea păcatelor și începe un discurs prin adresarea familiară ”Fraților”. Cuvântarea nu sine mult, dar cu siguranță te face să te gândești la ce ai greșit. Tot acum, în această sfântă zi, după ce se cântă Prohodul și se trece pe sub masă, pentru “a lua aer”, asemenea ritualului spovedaniei, incepand cu cei
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE PAŞTE ÎN MÂNJEŞTI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Bianca Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2079]
-
pe care Iisus Hristos e răstignit. Hristos are la picioare două ouă, unul roșu, simbolizând sângele Sau, vărsat pentru mântuirea lumii, și unul nevopsit ,dar alb, marcând puritatea Lui, nevinovăția .Seară pe la doisprezece se încheie slujba, bineînțeles tot cu o cuvântare ținută de preot, de astă dată despre patimile lui Hristos. Oricât de rece și insensibil ai fi, cuvintele și glasul puternic al părintelui te zguduie din temelii. Pe drum spre casă, merg toți ca si cand i-ar lega sentimente frumoase. Bătrânii
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE PAŞTE ÎN MÂNJEŞTI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Bianca Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2079]
-
dar nu spune că s-ar da drumul un pic și la căldură, așa că nu avem de ce să sărim de sub pături. De asemenea, vorbește despre anumite pericole externe care ne pîndesc țara și care pot să ne subjuge poporul. Dar cuvîntarea lui ciudată și abstractă se Întrerupe iar abrupt, după 20 de minute de delir. Ceea ce e foarte ciudat, de obicei n-avea frînă pînă nu reușea să stingă de tot lumina chiar și În cel mai tare de cap om
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]