8,648 matches
-
și numele de lungă durată și, de la un timp, și de mare faimă, de oameni ai muntelui“ (Studii istorice, I, B., 1971, p. 64). Cu prea multă ușurință s-a trecut și peste afirmația lui N. Densușianu că în vechime dacii mai erau numiți Dai sau Davi (Strabo, Plaut Terențiu, Horațiu) și erau considerați ca un popor de munteni: astfel că Davi nu însemna altceva decât „munteni“. (Dacia preistorică, passim). Suntem în măsură să venim cu câteva precizări. Astfel, în domeniul
DACO-GEŢII, OAMENII PĂMÂNTULUI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369863_a_371192]
-
să venim cu câteva precizări. Astfel, în domeniul indo-european întâlnim cuvântul sanscrit da „munte“ (Emile Burnouf, Dictionnaire classique sanscrit-français, Paris, 1866, p. 308), iar corespondentul vedic dhasas (idem, p. 345) pare a fi în legătură și cu ngr. dasos „pădure“. Dacii au fost oameni viguroși ca muntele, harnici și viteji. Poate că hititul dassu „puternic“ pledează în acest sens (Anale de istorie, nr. 1. 1979, p. 125) și la fel sanscr. dax „a fi puternic“ (E. Burnouf, op. cit., p. 308, 779
DACO-GEŢII, OAMENII PĂMÂNTULUI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369863_a_371192]
-
este voda „apă“ și nu e greu de observat că sl. voda are aceeași rădăcină ca și verbul vodit „a duce, a conduce“ (vezi și rom. Vodă „titlu pe care și-l adăugau domnii țărilor românești; domnitor; principe; rege“), iar dac este asemănător cu verbul latinesc ce a dat (eu) duc, conduc și dux, ducis din care a rezultat duce în italiană. N-ar fi exclus ca egipt. hati „prinț, principe“ (C. Daniel, Civilizația Egiptului antic, B., 1976, p. 74, 123
DACO-GEŢII, OAMENII PĂMÂNTULUI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369863_a_371192]
-
poporului get și de het, la fel cum în greaca veche getikos are semnificația „care conduce, conducător“ (Kynigetikos „care conduce câinii“, MDE, 218 ne face să ne gândim la celebra lucrare a lui Alex. Odobescu). Așadar noi insistăm asupra etimologiilor: dac „muntean“ și get „câmpinean, râurean, locuitor de la șes“ fiind denumiri diferite pentru același popor, vorbind o singură limbă, cum au afirmat contemporanii lor greci ori romani. Aceasta a fost situația la un moment dat în perioada istorică, anume atunci când faptele
DACO-GEŢII, OAMENII PĂMÂNTULUI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369863_a_371192]
-
popor, vorbind o singură limbă, cum au afirmat contemporanii lor greci ori romani. Aceasta a fost situația la un moment dat în perioada istorică, anume atunci când faptele strămoșilor noștri au fost consemnate de istorici și geografi străini. La origine însă, dac și get pot să fi avut același înțeles: oamenii pământului în sensul de „stăpânii pământului pe care îl locuiesc“. Ne-a condus la această concluzie comparația cuvintelor care înseamnă „pământ“ și „munte“. De exemplu, latinii spuneau tellus „pământ“ față de semitul
DACO-GEŢII, OAMENII PĂMÂNTULUI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369863_a_371192]
-
din vorba autohtonă da „pământ“ + suf. k (de acest sufix vorbește și I.I. Russu, Limba traco-dacilor, p. 100) cu sensul „oamenii pământului“ și aceasta era denumirea originară a strămoșilor noștri, deoarece Dio Cassius, care scrie grecește, afirmă: „Eu îi numesc daci pe oamenii pomeniți mai sus, cum își spun ei înșiși și cum le zic și romanii, măcar că știu prea bine că unii dintre greci îi numesc geți, fie pe drept, fie pe nedrept“ (I.H. Crișan, Spiritualitatea geto-dacilor, p. 39). Este
DACO-GEŢII, OAMENII PĂMÂNTULUI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369863_a_371192]
-
sunt numiți nemți de slavi și români, tedesco de italieni, german de englezi, allemand de francezi iar ei înșiși își zic Deutsch; la fel maghiarii mai sunt numiți unguri. Strămoșii băștinași care au populat teritoriul patriei în vechime se chemau daci. Probabil că grecii i-au numit pe aceștia get fiindcă ei au analizat clar pe dac în dialectul lor doric (da „pământ“) și au „tradus“ numele în dialectul atic al Capitalei ge „pământ“ (ebraic ge „grădină“), la care au adăugat
DACO-GEŢII, OAMENII PĂMÂNTULUI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369863_a_371192]
-
iar ei înșiși își zic Deutsch; la fel maghiarii mai sunt numiți unguri. Strămoșii băștinași care au populat teritoriul patriei în vechime se chemau daci. Probabil că grecii i-au numit pe aceștia get fiindcă ei au analizat clar pe dac în dialectul lor doric (da „pământ“) și au „tradus“ numele în dialectul atic al Capitalei ge „pământ“ (ebraic ge „grădină“), la care au adăugat suf. t, un sufix de plural întâlnit și în iraniană, latină (cf. rom. făget, arboret), în
DACO-GEŢII, OAMENII PĂMÂNTULUI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369863_a_371192]
-
întâlnit și în iraniană, latină (cf. rom. făget, arboret), în unele idiomuri finice sau semito-hamitice. Nu ajută propriu-zis explicării noastre etimologice dar adăugăm pentru comparație cu gr. ge numele egiptean geb (keb), iar la sumerieni ki. Nu-i exclus ca dac să fi însemnat la origine om al pământului, pământean sau simplu „om“ deoarece se observă că în ebraică Adam înseamnă și „pământ roșu, lut“ și „om“ (Al. Graur, Nime de persoane, B., 1965, p. 28). Lat. homo „om“ a fost
DACO-GEŢII, OAMENII PĂMÂNTULUI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369863_a_371192]
-
rezultă în urma muncii depuse de un om puternic (cu vlagă). Pentru corespondența munte: forță, putere a se compara și ebraic rum „înălțime, ridicătură“ cu gr. romê „forță“ (Enciclopedia civilizației române, București, 1982, p. 682). Concluzia noastră este că, la origine, dac însemna „oamenii pământului“ (get fiind probabil o dublură sinonimică de origine elenă) apoi când dacii au fost numiți locuitorii care au preferat muntele și probabil creșterea animalelor, geții au desemnat pe locuitorii de la câmpie, harnici cultivatori ai ogoarelor. De la această
DACO-GEŢII, OAMENII PĂMÂNTULUI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369863_a_371192]
-
a se compara și ebraic rum „înălțime, ridicătură“ cu gr. romê „forță“ (Enciclopedia civilizației române, București, 1982, p. 682). Concluzia noastră este că, la origine, dac însemna „oamenii pământului“ (get fiind probabil o dublură sinonimică de origine elenă) apoi când dacii au fost numiți locuitorii care au preferat muntele și probabil creșterea animalelor, geții au desemnat pe locuitorii de la câmpie, harnici cultivatori ai ogoarelor. De la această ocupație s-a ajuns în chip firesc la „puternicii“, apoi „conducătorii“, aceste ultime calificative vorbind
DACO-GEŢII, OAMENII PĂMÂNTULUI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369863_a_371192]
-
s-au jertfit, Cu-a lor minciuni i-a umilit. Sorgintea noastră e străbună, DACIA,ne este mumă! Cu ai săi eroi mândrii și bravi, Nu„ cerșetori” la cei hulpavi! Cum fruntea muntele nu-și pleacă! La fel,și-a dacilor dacă. Domnul cu daruri ne-a înzestrat, Noi să le dăm la cel spurcat? A țării lege țării o facem noi! Și ne cinstim bravii eroi. Cu-a voastre minciuni i-ați compromis, Și ați crezut că ne-ați învins
NU UITA, ROMÂNE! de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1856 din 30 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369947_a_371276]
-
o păstrăm, Pe-ai noștri sfinți,îi odorăm! Țara noastră,să ne-o respectați, De vreți să mai fiți tolerați! Altfel ,afară din ea cu voi! Lepre spurcate,la gunoi! Daca- este un paloș curb,fiind arma de luptă a dacilor. Bulău (paradigmă)-închisoare,izolatoriu Gabriela Amzulescu-Zidaru Referință Bibliografică: NU UITA, ROMÂNE! / Gabriela Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1856, Anul VI, 30 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gabriela Zidaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
NU UITA, ROMÂNE! de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1856 din 30 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369947_a_371276]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > DIN DACI... Autor: Nelu Preda Publicat în: Ediția nr. 2125 din 25 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Din daci noi fost-am plămădiți, De veacuri mult prea asupriți - Dar vitejește am luptat, Și glia ne-am eliberat. Dar vremuri grele au venit
DIN DACI... de NELU PREDA în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369996_a_371325]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > DIN DACI... Autor: Nelu Preda Publicat în: Ediția nr. 2125 din 25 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Din daci noi fost-am plămădiți, De veacuri mult prea asupriți - Dar vitejește am luptat, Și glia ne-am eliberat. Dar vremuri grele au venit, Iar trădătorii s-au tocmit Să vândă trupul țării sfânt - Se-torc străbunii în mormânt! Se-ntorc
DIN DACI... de NELU PREDA în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369996_a_371325]
-
tinerii ne pleacă-n lume, Deși-s deștepți și au renume - În țară n-au un loc de muncă, Prăpastia este prea adâncă Între bogații parveniți, Și omenii de rând cinstiți. Între ciocan și nicovală, Și camăta băncii venală. Din daci suntem, și am răbdat, Neamul ne-a fost mereu trădat, Dar am răzbit și am învins Pe orice-asupritor și ins Ce se credea nemuritor, Stăpân pe țară și popor - A fost, s-a dus, alți-au venit, Au trai cum
DIN DACI... de NELU PREDA în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369996_a_371325]
-
pomenit, Dar n-o să-i mai răbdăm deloc, E ființa țării noastre-n joc - Cu foc și pară-i vom goni, Și nu ne vor mai prigoni, În țară vom fi iar stăpâni, Cu inimă de bravi români, Urmași ai dacilor viteji, Cu brațe tari, la cuget treji! Referință Bibliografică: Din daci... / Nelu Preda : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2125, Anul VI, 25 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Nelu Preda : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
DIN DACI... de NELU PREDA în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369996_a_371325]
-
noastre-n joc - Cu foc și pară-i vom goni, Și nu ne vor mai prigoni, În țară vom fi iar stăpâni, Cu inimă de bravi români, Urmași ai dacilor viteji, Cu brațe tari, la cuget treji! Referință Bibliografică: Din daci... / Nelu Preda : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2125, Anul VI, 25 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Nelu Preda : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
DIN DACI... de NELU PREDA în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369996_a_371325]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > GLASUL LUMINII Autor: Daniel Dac Publicat în: Ediția nr. 2125 din 25 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Din glasul tău de cer, eu sorb lumina Născută din ecoul de-nceput, Ce-a despărțit finitul și eternul, Când noaptea-n zi s-a prefăcut. M-ai
GLASUL LUMINII de DANIEL DAC în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369989_a_371318]
-
Știu când se vor scurge-ale mele, poate Dintr-o fărâmă, un infinit o să aprind. Prind palmele țărâna și-o sfărâmă C-atâta-nsingurare ce-a-mpietrit, Tumultul vieții ce s-animă-n humă, Dă grai luminii-n fiecare răsărit. Referință Bibliografică: GLASUL LUMINII / Daniel Dac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2125, Anul VI, 25 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Daniel Dac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de
GLASUL LUMINII de DANIEL DAC în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369989_a_371318]
-
sfărâmă C-atâta-nsingurare ce-a-mpietrit, Tumultul vieții ce s-animă-n humă, Dă grai luminii-n fiecare răsărit. Referință Bibliografică: GLASUL LUMINII / Daniel Dac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2125, Anul VI, 25 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Daniel Dac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Daniel Dac Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și
GLASUL LUMINII de DANIEL DAC în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369989_a_371318]
-
pitorești de oameni și locuri. Adevărată monografie a localității Ruginoasa, ale cărei istorie, credință și cultură sunt pe larg și temeinic prezentate, cu documente de arhivă, lucrarea rezervă un spațiu vast și unor tulburătoare ipoteze despre religia și crediința vechilor daci, de la Zamolxis și până la creștinism. Pe de altă parte, scriitorul Marian Malciu, colonel în rezervă și deci om al armelor, dovedește o nedisimulată admirație față de colonelul Alexandru Ioan Cuza, domnitorul Unirii Principatelor Române și făuritorul statului suveran român, pe care
O CARTE DOCUMENT (OPINIA UNUI ZIARIST.) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370023_a_371352]
-
scriam legat de etimologia lui sfânt următoarele: Există părerea comună că acest cuvânt vine din sl. sventŭ „idem“. Dar același sens îl aveau av. șpanta (că și la sciți) care a evoluat la sfand, ce probabil a fost împrumutat de daci care l-au transformat în sfânt > sfânt pentru că ț era originar în scitica, avestă, v. ind., chiar lat. sanctus are pe ț că și sl. sventŭ. (Osnovî iranskogo iazîkoznania, Moskva, 1979, p. 303-304). Ulterior am ajuns la concluzia că vorba
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
scriam legat de etimologia lui sfânt următoarele: Există părerea comună că acest cuvânt vine din sl. sventŭ „idem“. Dar același sens îl aveau av. șpanta (că și la sciți) care a evoluat la sfand, ce probabil a fost împrumutat de daci care l-au transformat în sfânt > sfânt pentru că ț era originar în scitica, avestă, v. ind., chiar lat. sanctus are pe ț că și sl. sventŭ. (Osnovî iranskogo iazîkoznania, Moskva, 1979, p. 303-304).Ulterior am ajuns la concluzia că vorba
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
din 11 noiembrie 2014. Este firească dorința oricărui om de a ști faptele părinților și a fiecărui popor de a-si cunoaște și cinsti strămoșii. Cei mai vechi locuitori, atestați documentar, pe teritoriul patriei nostre sunt cunoscuți sub numele de daci sau geți. Prima denumire se află mai ales in izvoarele române, iar cea de geți în cele grecești. Care este semnificația originară a acestor etnonime? Problemă a captivat atenția multor lingviști, istorici, arheologi, fără a putea spune că s-a
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]