2,677 matches
-
în anul 1833 la Paris, de Editura Chateaugiron et Tachereau, Ludovic este numit,,tapiserul catedralei Notre Dame“. Ca urmare a victoriilor obținute în partea de nord a Franței, a cucerit foarte multe steaguri pe care le-a trimis la Notre Dame, pentru a decora cu ele biserica. Investițiile mari făcute de toate țările în vederea dotării armatelor proprii au condus la un echilibru precar economic, generalizat. Suedia a fost prima țară care a demarat o serie de tratative secrete cu Franța pentru
Ludovic al XIV-lea, memorii oficiale și apocrife by Andreea Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/1669_a_2963]
-
nesimțitor. Îl ademenește într-o curte spre a i se administra o bătaie soră cu moartea. La fel de prost se va încheia și relația lui cu Claude Le Viste, cu deosebirea că fecioara îi scapă licornului, păzită fiind cu strășnicie de dame Geneviève și de îndârjita damă de companie Béatrice. Și aveau și de ce. Căci Claude, la doar 14 ani, ca mai toate adolescentele lui Tracy Chevalier, are porniri clocotitoare, inclusiv erotice, revoltată fiind de implacabila cenzură maternă menită să i le
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
curte spre a i se administra o bătaie soră cu moartea. La fel de prost se va încheia și relația lui cu Claude Le Viste, cu deosebirea că fecioara îi scapă licornului, păzită fiind cu strășnicie de dame Geneviève și de îndârjita damă de companie Béatrice. Și aveau și de ce. Căci Claude, la doar 14 ani, ca mai toate adolescentele lui Tracy Chevalier, are porniri clocotitoare, inclusiv erotice, revoltată fiind de implacabila cenzură maternă menită să i le înăbușe. Fapt e că, îndrăgostită
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
lui 1492 sosesc tapiseriile ce urmează să fie vernisate cu prilejul logodnei lui Claude de Sf. Valentin. Nicolas este și el invitat la petrecere, dar nu pentru a fi firitisit, ci pedepsit, tot după un scenariu al nefericitei și bisericoasei dame Geneviève. Este obligat public s-o ia de nevastă pe Béatrice, urâcioasa damă de companie a lui Claude. Licornul este practic castrat, artistul umilit. La celălalt pol al romanului îi cunoaștem pe membrii familiei de la Chapelle, țesătorii tapiseriei, casa, munca
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
Claude de Sf. Valentin. Nicolas este și el invitat la petrecere, dar nu pentru a fi firitisit, ci pedepsit, tot după un scenariu al nefericitei și bisericoasei dame Geneviève. Este obligat public s-o ia de nevastă pe Béatrice, urâcioasa damă de companie a lui Claude. Licornul este practic castrat, artistul umilit. La celălalt pol al romanului îi cunoaștem pe membrii familiei de la Chapelle, țesătorii tapiseriei, casa, munca și atelierul lor din Bruxelles, la anul 1490, o veritabilă pânză realistă, dar
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
n. 1935, Birmingham) a renunțat la cariera universitară pentru a se dedica exclusiv scrisului și a fi astfel un "full-time writer". Dintre romanele traduse la Editura Univers (reeditate ulterior de Editura Polirom care deține acum exclusivitatea pentru România), "Schimb de dame", "Ce mică-i lumea", "Meserie!", am ales Vești din paradis (2000, 319 p.), impecabil tradus de Raluca Mihail și Radu Paraschivescu. Paradisul în cauză este unul păgân și turistic, și anume Hawaii, Honolulu, cu monumentalele sale hoteluri și plaje din
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
ibovnic umbra biograficului este deja aproape efasată. În loc, începe să se proiecteze un univers liric de sorginte folclorică. În toată cartea, de altfel, recuzita specifică unei postmodernități consumiste și goale de sens (oglinda, beteala, confetti-ul, inelele, brățările, poșeta de damă și ruletă) coexistă cu figurația și atmosfera împrumutate din mythosul autohton: zânele frigului (‚zăludele", "nebunele"), balaurii și șerpii înțelepți din aur, vârcolacii etc. Sugestie vizibilă a perisabilității uneia, respectiv a perenității celuilalt; într-un alt plan, a salvării umanului printr-
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
șa vie" [Zola, La Сurée, p.187,190]. Bălul este ocazia mondenă unde se fac cuceririle imposibile în alte circumstanțe, cum ar fi cea a imperatorului de către Clorinde: "Dans un bal, au ministère de la Marine, où elle était allée en Dame de cœur, avec des cœurs de diamants à son cou, à șes poignets et à șes genoux, elle avait fait la conquête de l'empereur" [Zola, Son Excellence Eugène Rougon, p.344]. Culisele alegerilor partenerilor însă pot fi puțin poetice
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Sandorff, examinând clădirea cu nerăbdarea unui jucător înflăcărat. Jocurile de pierzanie dezvăluie capacitățile extreme ale Parizienei 275. Activitatea filantropica este una ocazionala, făcută de Pariziana mai puțin din convingere și mai mult pentru că lasă o impresie bună. Doamna Walter "est dame patronnesse de toutes leș bonnes œuvres de la Madeleine" [Maupassant, Bel-Ami, p.197]. "Mme Dambreuse (...) présidait leș assemblées de charité. En cajolant leș duchesses, elle apaisait leș rancunes du noble faubourg et laissait croire que M.Dambreuse pouvait encore se repentir
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
de femei din societatea înaltă și oferă recepții 344: "Bourgeoise déclassée, elle adorait la vie de ménage, un petit intérieur paisible. Cependant, elle était contente d'avoir "un jour"; disait: "Ces femmes-là!" en parlant de șes pareilles; voulait être "une dame du monde", s'en croyait une. Elle mentait à son rôle enfin, car elle devenait sérieuse" [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.410]. Fiind prin natura lor actrițe, ele nu rezistă mult în același rol și tind spre o schimbare spectaculoasă
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
comune noi. Pasiunea și interesele apropie clasele. În Au bonheur des dames găsim similitudinea ocupațiilor noi, anume cumpărăturile de lux și în exces ale femeilor din toate clasele, care resimt aceeași tentație a noului: "Îl n'y avait désormais ni dame, ni demoiselle de magasin. Elles n'étaient plus que femmes, comme égalées dans leur rivalité" [Zola, Au Bonheur des Dames, p.351]. Clientele magazinului se aseamănă: "C'était un pêle-mêle de dames vêtues de soie, de petites-bourgeoises à robes pauvres
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
din paturile de jos și este o tendință naturală: ""Elle a tenu un hôtel, n'est-ce pas? Autrefois, elle logeait Rougon. On raconte même qu'elle lui prêtait de l'argent... Et maintenant, quel métier fait-elle? (...) Mme Correur est une dame fort respectable", dit-il nettement" [Zola, Son Excellence Eugène Rougon, p.30]. Proaspăt căsătorită, mic-burgheză Sidonie Chèbe intra triumfătoare în rândurile mării burghezii: "un sourire de triomphe éclairer tout à coup ce joli visage énigmatique" [Daudet, Fromont jeune et Risler aîné
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
94]. 59 Georges Duroy face cunoștință în salonul Walter cu Parizienele celebre în presa pariziana, nume mitice, "Domino roșe" și "Patte Blanche", imaginându-le mondene tinere și frumoase, dar descoperă cu stupoare niște ființe ordinare, bătrâne, grase, dezgustătoare: "une grosse dame décolletée, aux bras rouges, aux joues rouges, vêtue et coiffée avec prétention, et marchant și lourdement qu'on sentait, à la voir aller, le poids et l'épaisseur de șes cuisses. Îl fut stupéfait et saisi par une envie de
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Et toute cette large vie, ce luxe flambant dans une apothéose de caprice et d'art, était uniquement payé par la spéculation, une fortune sans cesse mouvante, qui semblait infinie comme la mer" [ibidem, p.96]. 122 "Plus la grande dame portait de bijoux, mieux elle jouait son role, tenait son rang" [Butor, 90]. "Un diamant tenu par un fil d'or pendait au baș de l'oreille, comme une goutte d'eau qui aurait glissée sur la chair" [Maupassant, Bel-Ami
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
în La Curée, baroana Sandorf în L'Argent. 352 Opera lui Balzac stă mărturie "dezastrelor produse de pe urma dorinței nesăbuite a transferului de clase" [Cioculescu, p.134] el asista la decăderea aristocrației mari din foburgul Saint-Germain și la crepusculul categoriei grande dame în special (Autre étude de femme). "Între burgheza și aristocrata se situează un fenomen nou, care este la femme comme îl faut, femeia de lume, dar în afara faubourgului Saint-Germain" [ibidem, p.144]. La grande dame este un mit al Vechiului
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
și la crepusculul categoriei grande dame în special (Autre étude de femme). "Între burgheza și aristocrata se situează un fenomen nou, care este la femme comme îl faut, femeia de lume, dar în afara faubourgului Saint-Germain" [ibidem, p.144]. La grande dame este un mit al Vechiului regim, ea este înlocuită cu o altă figură esențială la femme comme îl faut, categorie în care se strecoară și curtezanele de lux [v. Butor, p.57-59]. "Malgré să carapace, la femme comme îl faut
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
va reveni, polemic și creator, asupra unor motive gogoliene. Poate doar personajul anonim să aibă ceva din aerul străin de lume al lui Piskariov și din nostalgia acestuia după cerul însorit al Italiei. Mai evidentă este trimiterea la Pușkin, la Dama de pică, și la situația orfanei, care trebuie smulsă de sub dominația tiranică a mamei adoptive, inițiativă care va veni, firește, de la un „eliberator“. Nu mai este nevoie să spunem că acesta este unul dintre motivele cu numeroase variații de‑a
[Corola-publishinghouse/Science/2088_a_3413]
-
și niște pui de șoareci. Nefericit e acest om care coboară în casa mea! a exclamat tatăl meu. Da, așa grăit-a oracolul. Tăcerea umbrei După rwandeza Scholastique Mukasonga, care a cîștigat în 2012 premiul Renaudot pentru spumoasa narațiune Notre Dame du Nil, iată că o altă scriitoare de culoare, cameruneza Leonora Miano s-a impus fără drept de apel în finala cursei pentru premiul Femina 2013, cu un roman cutremurător, La saison de l'ombre / Anotimpul umbrei (Grasset). Greu de
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
de Gala Galaction. 2.2.1. Sadismul istoric. Alexandru Lăpușneanul de Constantin Negruzzi Punctând cu perfectă îndreptățire substratul esențialmente romantic al prozei lui Negruzzi, Paul Cornea îi descoperă echivalentul "în proza robustă, intens pitorească a unui Victor Hugo din Notre Dame de Paris, sau în truculența unui Alexandre Dumas din memoriile de călătorie" (1972: 593). Nuvela istorică Alexandru Lăpușneanul (1840) deține toate ingredientele pentru a fi proiectată, rapid, în galeria capodoperelor (cu atât mai mult, cu cât nimic din literatura română
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
romanul omonim al lui Gogol. 31 Puțini își mai amintesc, probabil, că Mérimée, însoțit de George Sand, a descoperit, în 1841, la castelul Boussac din Franța, faimoasa serie de șase tapițerii țesute în Flandra și cunoscute sub numele sintetic La Dame à la licorne. 32 De altfel, nuvela a stat la baza scenariilor unor filme importante pentru dezvoltarea cinematografiei moderne, precum Vampyr (1932) al lui Carl Theodor Dreyer sau Et mourir de plaisir (1960) al lui Roger Vadim. 33 Să fie
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
o carieră de "universitar nomad", cum este prezentat într-o enciclopedie on-line, pentru că s-a mutat de la universitatea din Glasgow (Scoția) la alte universități din Anglia, apoi în anul 1969 a plecat la Universitatea Duke, de aici la Universitatea Nôtre Dame din Indiana (SUA), de unde s-a pensionat. Activitatea sa în filosofia morală și politică, în istoria filosofiei, în teologie și civilizația occidentală a fost comentată în America (2003) și la Paris (2005). În literatura filosofică românească A. MacIntyre este cunoscut
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
memoriei. A locui înseamnă pentru flaneur a privi lumea urbană nu în ceea ce constituie „datul“ ei nemijlocit, ci în posibilitățile deschise de memoria colectivă. „Recunoașterea“ unui loc este mediată de înscrierea acestuia în ori zontul trecutului: „Er steht vor Notre Dame de Lorette und seine Sohlen erinnern: hier ist die Stelle, wo man ehemals das Zusatzpferd - das cheval de renfort - vor den Omnibus schirrte, der die rue des Martyrs nach Montmartre hinaufstieg.“ Nu memoria marilor momente istorice deschide accesul către în
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
superstițioasa distincție între "marea artă" și "artele minore" e moartă". De asemenea, conchide criticul, artele decorative îi reunesc pe les lettrés și pe amateurs, astfel că un poet se face ebenist, un prinț muncitor "en application de cuivre", o grande dame decorează cu broderiile sale și aplicațiile de stofă interiorul hotelului orașului Bruxelles etc. Emanciparea artelor aplicate o regăsim și în programul Seccesion-ului vienez, iar Gustav Klimt ilustrează din plin dignitatea de care se bucură artele decorative, pictorul introducând decorativul nu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
șarpe în jurul capului fetei, părul îi acoperă o treime din chip și aproape în întregime unul dintre ochi, decupaj cu efect de mască, acordând o și mai mare vizibilitate intensității tulburătoare a privirii. De o frontalitate meduzantă, portretul acestei Belle Dame sans Merci este decupat la nivelul gâtului pe textura densă a fundalului de trestii, pentru a bloca dispersia privirii sugerând totodată declicul terifiant, spectral al unei apariții. Încă mai ambiguă este la Gh. Petrașcu tratarea simbolistă a unui peisaj, Seara
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pe care reprezentarea îl stabilește cu un cod cultural înregistrat la nivel simbolic și unde ipostazele feminității derivă dintr-o figură centrală, mitologică, "mater universalis, demon, stăpână a răului sau înger"387. Dacă femeia romantică suferea de TBC, precum dumasiana Damă cu Camelii, unde însă se face simțită prezența maladivității proprii sensibilității decadente, femeia fragilă a decadenților și simboliștilor suferă de nervi. Caracterul său nevrotic se află transcris în cheie modernă. De cele mai multe ori, poza adoptată în contextul modern este cea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]