2,277 matches
-
Ce suri și ocoale pentru boi și vaci, perdea pentruoi, poieți pentru păsări, cotețe pentru porci,hambare pentru grâu și câte alte lucruri de gospodărie ...". Tot în real se încadrează și tabloul etnografic, autorul evocând ocupații, scene de familie și datini specifice acestui orizont rural.O asemenea scenă de familie este evocată tot la începutul părții a II-a a "Amintirilor": autorul reînvie, cu un zâmbet nostalgic, serile copilăriei, când tatăl ăStefan a Petrei) se întorcea de la pădure "înghețat de frig
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
din mâinile noastre, până ce nu ne zgâriau și ne stupeau ca pe noi". Importantă aici nu este întâmplarea în sine, ci caracterul ei arhetipal, care caracterizează cel mai mic "cerc" al tabloului etnografic: viața familiei tărănești. Următorul"cerc" îl constituie datinile din viața satului: clăcile ăla care torceau și băieții și fetele, însuși Nică fiind poreclit "Ion Torcălău"); mersul cu uratul, în Ajunul Anului Nou, hramurile bisericii când "se ținea praznicul câte o săptămână încheiată", ospățul căpătând dimensiuni uriașe. Aspectul etnografic
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
Iorga, prezintă dorința lui Kogălniceanu, la abia 20 de ani, de a scrie o istorie a Moldovei „îmi propun să 42 scriu când voiu avea vreme, istoria Moldovei” apoi planul se lărgește, vrea să trateze despre faptele și așezămintele, cultura, datinile românilor de oriunde. În capitolele următoare, Iorga oglindește bogata activitate a ilustrului cărturar român. Mihail Kogălniceanu este prezentat de către autor ca înfățișând România într-un moment de cumpănă. „Într-un moment greu România a trebuit să aleagă, puterile o părăsiseră
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
iubim / C-amîndoi ne cumpăn’im / Sî la ot’i și la sprinsen’e, / Ca doi porumbei la pen’e. Dînsuș Maria Clep, LX " În Apendice, Ovid Densusianu publică un material folcloric din manuscrisele lui I. Pop Reteganul, material care cuprinde datine și credințe la naștere, la nuntă, la înmormântare, la sărbători, superstiții, câteva balade, tradiții și legende culese din Tara Hațegului. Glosarul, indicele de nume, etc. ajută cercetătorii pentru înțelegerea mai bine a textelor. Cuprinzând texte adunate de autori din peste
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
tradiției a românilor transilvăneni: ,, Ne incubă dar nouă a ne dezbrăca de această hidoasă boală a servilismului, readucând în sufletele noastre mândria națională de odinioară și tăria în credință, propovăduind dragostea către cartea și limba românească, ținerea cu sfințenie a datinilor, proslăvirea strămoșilor mari și a faptelor lor”. Considera că aceste elemente erau esențiale în realizarea unității neamului 46. Astfel, prezentându-se ca o rezultantă a frecventării cursurilor școlilor ieșene și mai ales a studiilor efectuate la București, formația intelectuală a
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
tradiției a românilor transilvăneni: ,, Ne incubă dar nouă a ne dezbrăca de această hidoasă boală a servilismului, readucând în sufletele noastre mândria națională de odinioară și tăria în credință, propovăduind dragostea către cartea și limba românească, ținerea cu sfințenie a datinilor, proslăvirea strămoșilor mari și a faptelor lor”. Considera că aceste elemente erau esențiale în realizarea unității neamului 46. Astfel, prezentându-se ca o rezultantă a frecventării cursurilor școlilor ieșene și mai ales a studiilor efectuate la București, formația intelectuală a
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
Iorga, prezintă dorința lui Kogălniceanu, la abia 20 de ani, de a scrie o istorie a Moldovei „îmi propun să 42 scriu când voiu avea vreme, istoria Moldovei” apoi planul se lărgește, vrea să trateze despre faptele și așezămintele, cultura, datinile românilor de oriunde. În capitolele următoare, Iorga oglindește bogata activitate a ilustrului cărturar român. Mihail Kogălniceanu este prezentat de către autor ca înfățișând România într-un moment de cumpănă. „Într-un moment greu România a trebuit să aleagă, puterile o părăsiseră
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
inconvenient și Ana Blandiana se mărturisește împotriva aparențelor, apăsată de un renume, în care destinul literar ocupă o mică parte"152: "Uneori, aproape urâtă,/ Alteori, minunat de frumoasă./ Ce-aș putea să-i cer/ Oglinzii din ușa dulapului/ Ștearsă de datină,/ Când eu mie nu îmi pot fi cântar/ Și toate punctele reper/ Ale lumii se clatină,/ Rar, tot mai rar ?,/ Sunt eu ființa din oglindă,/ Sau doar o formă umplută cu lapte / Ca o păpușă cu câlți ?" (Un altul) Oglinda
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
postfață de Cornel Mihai Ionescu, Editura Univers Enciclopedic, București, 1998, p. 297. 27 Simion Florea Marian, op. cit., p. 126. 28 Material cules "din Livenii-Noi, Dorohoi, dela un trecător" de D. Ahrițculesei, Ms. 111, BFA Cluj, f. 8. 29 Elena Niculiță-Voronca, Datinile și credințele poporului român, ediție îngrijită și introducere de Iordan Datcu, Editura Saeculum Vizual I. O., 2008, vol. 2, p. 291. 30 Ibid., vol. 1, p. 253 31 Ibid., pp. 206-209. 32 Simion Florea Marian, op. cit., p. 90. 33 Bogdan
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
aduc amu la noi din Rosia și de la Viena. Cu toate aceste, amorul antic pentru bucolica și gheorghicon 15 înnăscut între români nu s-au stins dintre deviitorii lor și astăzi încă vedem, deși în mic cerc, doritori urmând acestei datini vechi a economiei moldovene. Acestora consfințim puține rânduri despre albine, cu încredere că, pre lângă plăcere, vor afla și câteva învățături folositoare. Aceste insecte, atât de însemnate prin a<l> lor instinct pentru arte, amori și sârguință, de demult s-
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
urbane oferă oportunități de afaceri. C. Factori generați de dimensiunea culturală a mediului social. Cultura este un mod de viață, un comportament creat de un grup de oameni, care se transmite de la o generație la alta. Cultura include valori, idei, datini și simboluri care caracterizează un grup de oameni, este un mod activ de viață al unei națiuni. Sistemul de indicatori referitor la dimensiunea culturală a mediului social este format din: 89. Eterogenitatea culturală. Existența unui număr mare de subculturi nu
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
noi canoanele partinice deveneau tot mai inflexibile în interior, relaxându-se uimitor câteodată, față de unele țări occidentale și Israel. Țările Lumii a Treia au rămas parteneri permanenți ai României chiar și atunci când unele dintre ele deveneau extremiste. Tradiționalisme confuze precum datinile și obiceiurile au fost încurajate de unii slujitori ai literaturii și artelor realist-socialiste. Poezia, proza, teatrul și cinematografia, eseistica și formele de dialog ale acelor timpuri învolburate au încurajat mai puțin spiritul, deoarece trebuiau să slujească comandamentele celui mai înalt
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
semnele diavolului" amenințător și distrugător de creații. În pespectivă mecanică, exprimă automatism, cadavre psihice, reziduuri dotate cu voință infernală. (15, p. 315) Totodată, Guénon a insistat să se renunțe la folosirea "abuzivă" a cuvântului "tradiție". Îndeosebi la identificarea ei cu datinile și obiceiurile. Tradiția nu trebuie coborâtă la nivelul profanului, ci ridicată la stadiul sacrului suprauman, dar tot prin intermediul unor "agenți umani inițiați". (15, p. 222) Inițierea are un rol esențial în menținerea și transmiterea spiritului tradițiilor (15, p. 282), în cadrul
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
România. Ce costisitoare rămâne "Marea întregire a neamului" realizată cu aproape un an înaintea încheierii Primului Război Mondial! Ea fusese prefigurată continuu de vizionarii "de jos" și de filosofii "de sus". Se cuprindea laolaltă aproape întreaga populație care vorbea și împărtășea obiceiuri, datini și rituri comune, adunate în peste două mii de ani de civilizare și coagulare a identității culturale proprii prin limba și mitologia destul de unitare în spațiul Carpato-Danubiano-Pontic. De aceea, reunificarea românilor atunci nu a fost doar o întâmplare fericită, insuflată numai
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
cunoscute. Monumentele de arhitectură, frescele, picturile și alte obiecte bisericești păstrate la Muntele Athos, Alexandria, Locurile Sfinte, în țările ortodoxe, printre care și în mânăstirile românești ridicate la inițiativa domnitorilor și altor înalți slujitori ai Principatelor, muzica și imnurile, numeroasele datini și creații populare vor constitui încă multă vreme de aici înainte surse de îmbogățire și desfătare spirituală a oamenilor. Lor li se adaugă cele din Balcani, din Ucraina, Rusia, țări caucaziene precum Georgia și Armenia. Sunt valori de patrimoniu universal
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
dacă și dacoromană a transmis mitologiei române, mitul codrilor și al pădurilor seculare cu arbori sfinți ce le domină. Din seria arborilor totemici, proveniți din arborii sacri, ar putea fi considerați bradul, paltinul, stejarul, alunul, deoarece aceștia au păstrat În datinile și tradițiile poporului român urme ce atestă trecutul lor memorabil. Între arborii considerați sacri, cel care deține rolul principal este bradul, arborele cosmic prin excelență. Bradul este considerat, din cele mai vechi timpuri, totem arboricol, fapt demonstrat de inciziile și
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
piesele rituale ale Înmormântării care se așează pe mormânt. Un aspect inedit al ceremonialului de Înmormântare, specific ale românilor, Îl constituie interpretarea morții ca o nuntă. Acest ceremonial are legături evidente cu Miorița, balada națională română, cu scenariul ancorat În datinile și tradițiile mitice românești. Ideea morții ca nuntă vine din aceea că viața nu este completă fără nuntă. „Ritul acestor ceremonii postume este răspândit În România. Se disting două zone: În prima cuprinzând Moldova, Muntenia și o regiune destul de Întinsă
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
gazele de combustie măresc conductibilitatea aerului. Când se aprinde un foc, fumul contribuie la descărcările tensiunii electrice și constituie un fel de paratrăsnet. Poporul, fără să realizeze cauza reală a fenomenului, atribuie lemnului de paltin puterea de a depărta trăsnetul.” Datina toacei din paltin este legată și de legenda Sfântului Sisoe, care a binecuvântat acest arbore: „Să fii blagoslovit de Dumnezeu, paltine, să stai Înaintea bisericii să strigi norodul”. Acest motiv al blestemării sau binecuvântării unui pom, Îl găsim și În
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
Înțelepciunii, deși există o contradicție În semnificațiile lui magico-religioase: pe de o parte, arbore fructifer, pentru care a fost pedepsită omenirea, pe de altă parte, arborele recompensei divine sub care e Întinsă masa cu toate bunătățile, după cum consemnează tradiția populară. Datinile și credințele populare au asociat aproape fiecărei plante, oricât de infimă, umilă și aparent inutilă, un rol În economia mitologiei populare. Dendromitologia a oferit magiei numeroase posibilități de exercitare și diversificare a registrelor de practici și ritualuri. Una din caracteristicile
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
știe sigur că va ploua, când: rândunica zboară pe jos, țipă păunul des și ascuțit, (... animalele sunt neliniștite și nu au astâmpăr, ies furnicile afară și se adună la un loc, sentorc albinele devreme, Soarele arde prea tare (... ”. Zăgazurile ploilor. Datini și practici de secetă În legătură cu lipsa sau „zăgăzuirea” ploilor, românii posedă câteva credințe și datini străvechi, cele mai multe din aceste practici fiind mai vechi decât creștinismul. Devenind principala sursă de alimentație prin holdele sale, pământului Îi erau necesare ploi timpurii. În
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
animalele sunt neliniștite și nu au astâmpăr, ies furnicile afară și se adună la un loc, sentorc albinele devreme, Soarele arde prea tare (... ”. Zăgazurile ploilor. Datini și practici de secetă În legătură cu lipsa sau „zăgăzuirea” ploilor, românii posedă câteva credințe și datini străvechi, cele mai multe din aceste practici fiind mai vechi decât creștinismul. Devenind principala sursă de alimentație prin holdele sale, pământului Îi erau necesare ploi timpurii. În anumite perioade, oamenii au asociat fenomenele meteo unor făpturi mitice, personificându-le. Incantațiile de amenințare
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
mut noaptea și udatul În somn al celor ce dorm afară, simbolizează ritualic Începutul unei acțiuni sacre, noaptea reflectând tenebrele ploii și „perioada sacră a gestației”, iar udatul reprezentând o aspersiune rituală ca sursă de viață și de creație. 2. Datina Paparudelor și a Caloianului O importanță deosebită În magia inițiatică a avut ritul de provocare a ploii prin datina numită „jocul Paparudelor”. Această practică a avut până În secolul trecut un caracter general În țara noastră și de asemenea contingențe evidente
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
tenebrele ploii și „perioada sacră a gestației”, iar udatul reprezentând o aspersiune rituală ca sursă de viață și de creație. 2. Datina Paparudelor și a Caloianului O importanță deosebită În magia inițiatică a avut ritul de provocare a ploii prin datina numită „jocul Paparudelor”. Această practică a avut până În secolul trecut un caracter general În țara noastră și de asemenea contingențe evidente cu alte jocuri rituale similare la popoarele din sud-estul Europei. Termenul generic la români de „paparudă” prezintă mai multe
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
făptură mitică, Paparuda, fiind un fel de vestale ale acesteia. Colindul dansat era Însoțit de aspersiune, care face parte din recuzita magiei inițiatice. Bătutul din palme semnifică tunetele Întețite ce Însoțesc ropotul ploii mult așteptate. Interesantă este asemănarea Între această datină și una descrisă la indieni sub numele de „Regele ploii”. Se pare că această datină străveche a Paparudei coboară până la originile ei indoeuropene atât prin nume, „papa” - tată, moș și „rudă”, cât și prin asemănarea ritualică. Dimitrie Cantemir, descriind unele
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
aspersiune, care face parte din recuzita magiei inițiatice. Bătutul din palme semnifică tunetele Întețite ce Însoțesc ropotul ploii mult așteptate. Interesantă este asemănarea Între această datină și una descrisă la indieni sub numele de „Regele ploii”. Se pare că această datină străveche a Paparudei coboară până la originile ei indoeuropene atât prin nume, „papa” - tată, moș și „rudă”, cât și prin asemănarea ritualică. Dimitrie Cantemir, descriind unele obiceiuri din vremea lui, consideră că Paparudele amintesc de cultul străvechi al Daciei. Caloianul este
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]