1,473 matches
-
și cosmopolitismului în arta muzicală". Tot în revista "Muzica", în 1953, cu ocazia primului Congres al Compozitorilor și Muzicologilor, Matei Socor scria că acesta trebuie pus "sub semnul luptei împotriva manifestărilor formalismului, impresionismului, atonalismului, împotriva cosmopolitismului și ploconirii în fața artei decadente burgheze". A continuat să lucreze și ca dirijor în diferite concerte simfonice din țară și din străinătate. Cu toate acestea, Matei Socor s-a remarcat în principal prin compozițiile sale muzicale, în care se remarcă măiestria polifoniei și subtilitatea armoniei
Matei Socor () [Corola-website/Science/307156_a_308485]
-
deși tehnica folosită ar fi avut atuurile atingerii acestui scop. Faptul că în opera lui Octav Băncilă se pot constata procedee artistice nepotrivite tematicii sau conținutului, precum și inegalități tehnice, arată posterității că el a trebuit să facă față unor înrâuriri decadente. Aceste defecte care se regăsesc în pictura lui Băncilă sunt de fapt, rămășițele curentelor și formulelor pe care a reușit, în general, să le depășească sau chiar să le înlăture. Intrarea sa în contact cu arta clasică occidentală de prin
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
1972 a articolului "Sanskrit Studies in Romania" (în "Cultural Forum" XV, India). ""Îmi vine în minte un episod petrecut prin 1974 sau 1975 (ani în care nu era recomandabil să spui că citești pe Eliade, a cărui operă era considerată decadentă, sau filosofie indiană, și cu atât mai puțin yoga): pe când la BCS operele lui Patanjali, Shivananda sau Vivekananda erau retrase din fișierele destinate publicului larg și puse la index (în infamul 'fișier gri', alături de 'Mein Kampf' al lui Hitler), prof.
Cicerone Poghirc () [Corola-website/Science/307767_a_309096]
-
binomul fundamental de la care pornește parcursul său creativ. Va începe în 1960, cu expoziția personală la galeria "La Tartaruga". Spre diferență de maeștrii săi, Kounellis arată imdeiat o urgență comunicativă puternică, care îl conduce la refuzarea prospectivelor individualiste, estetizante și decadente și la exaltarea valorii publice, colective a limbajului artistic. În primele sale opere pictează semne tipografice pe fond deschis, făcând aluzie la inventarea unui nou ordin pentru un limbal sfărâmat, pulverizat. În 1967 primele expoziții apropiate, din punct de vedere
Jannis Kounellis () [Corola-website/Science/307853_a_309182]
-
de alimente de bază, și preeminența de organizare în guvernul lui Soliman", reformele administrative și juridice care ia adus numele de Legea dătătorul asigurat supraviețuirea de lungă Imperiului după moartea sa, o realizare care "a luat multe generații de moștenitori decadente pentru a o anula". Prin patronajul său personal, Suleiman, de asemenea, prezidat epoca de aur a Imperiului Otoman, care reprezintă apogeul de realizare turcii otomani "cultural, în domeniul de arhitectura, literatura, arta, filozofie și teologie. Astăzi orizont din Bosfor, și
Soliman I () [Corola-website/Science/302595_a_303924]
-
al naționalismului turc.Se remarcase în război chiar în mod superlativ. El a obținut victoria de la Galipoli. A organizat atât de bine apărarea, încât britanicii au fost înfrânți și au fost obligați să se retragă. Totuși, Imperiul Otoman era unul decadent. Ataturk, după această victorie, a fost trimis în Caucaz, sperând că va suferi înfrângeri, însă a început Revoluția Bolșevică, iar rușii au ieșit din război.Sultanul continuă să dorească să-l compromită.Kemal, în 1919, nu doar că nu a
Perioada interbelică () [Corola-website/Science/303086_a_304415]
-
anterioare) ale armatelor participante la marile conflicte. Renașterea are o continuitate cu Evul Mediu, dar si multe discontinuități. Renascentiștii au considerat că e o revenire completă la măreția civilizației și culturii antice, după o perioadă medievală văzută ca tenebroasă și decadentă, afirmând că este o răsturnare de magnitudinea celei de la sfârșitul Antichității. Renașterea este considerată a fi un proces foarte complex, ce împletește arhaicul cu modernul și reprezintă o revenire la ce a fost, nu o înnoire absolută, ci o epocă
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
Studiul despre felul de viață și de gândire în secolele XIV-XV în Franța și Țările de Jos". S-a preocupat, cu predilecție, de istoria mentalităților, fiind interesat de idei, emoții, imagini, sentimente. Descrie evul mediu târziu ca pe o perioadă decadentă și pesimistă. S-a ocupat de ideea de cavalerism, imaginea vieții și morții, stilizarea dragostei, emoția religioasă, imaginația, noțiunile sacre etc.. Henri Berr (1863-1954), filosof și istoric francez, a fost fondator al "Revistei de Sinteză istorică", în 1890, și a
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
de la Kremlin, pentru ceea ce avea să fie ultima lor fotografie împreună. În 1904, Rusia era în război cu Japonia și nou-născutul țarevici era bolnav; țarul și împărăteasa au abandonat permanent orașul Sankt Petersburg, Palatul de Iarnă și înalta societate (considerată decadentă și imorală de către împărăteasă) pentru un confort, siguranță și intimitate mai mari în palatele de la Țarskoe Selo. Astfel, Palatul de Iarnă, conceput și destinat pentru a impresiona, reflecta și întări puterea Romanovilor, și-a pierdut rațiunea de a fi cu
Palatul de Iarnă din Sankt Petersburg () [Corola-website/Science/298930_a_300259]
-
și o destinație de vacanță preferată a romanilor bogați. Denumit după eroul mitologic Hercule, Herculaneum găzduia vile opulente și băi romane grandioase. Obiectele folosite la practicarea jocurilor de noroc descoperite la Herculaneum și un bordel descoperit la Pompey atestă natura decadentă a celor două orașe. În apropiere se găseau și comunități mai mici, cum ar fi liniștitul orășel Stabiae. La prânz, în ziua de 24 august, anul 79, această prosperitate a luat sfârșit, atunci când vârful Vezuviului a explodat, propulsând în stratosferă
Vezuviu () [Corola-website/Science/303857_a_305186]
-
răsărit (ostrogoții) în Ucraina. Germanicii atacau provinciile zilnic. Teodosiu I (378- 395), nemaiputând administra întregul imperiu, și-l împarte între fii săi: Arcadius ia în stăpânire bogatul Orient (Imperiu Roman de Est), iar Honorius primește Apusul (Imperiul Roman de Vest) decadent. Imperiul Roman de Răsărit, mai puternic, a depășit criza și a respins atacurile germanice. Imperiul Roman de Apus a fost încontinuu invadat de germanici și huni, iar decăderea economică, socială și politică l-a dus la dispariție. În 476, căpetenia
Regate germanice () [Corola-website/Science/304224_a_305553]
-
suprapunîndu-se stărilor de spirit. Cea mai puțin valoroasă este poezia văicăreață („Plîng, oftez, suspin, mă vaiet!”) deși ea l-a impresionat pe Eminescu.Versurile sale erotice ("Poezii, alcătuiri și tălmăciri" 1856) îmbină inspirația anacreontică, în maniera poeziei galante aparținând clasicismului decadent francez, cu lirica lăutărească a timpului. Scrisorile lui Conachi către domnitorul Ioniță Sandu Sturdza și către mitropolitul Veniamin Costache conțin unele idei înaintate cu privire la problemele cultivării limbii române și ale emancipării culturale a țării. A făcut și unele traduceri din
Costache Conachi () [Corola-website/Science/304254_a_305583]
-
există și astăzi. Între 1960-1999 Leif "Smoke Rings" Anderson a prezentat programul de radio "Smoke Rings", program bine primit, axat mai ales pe muzică de jazz melodios. + ( ( Henry Texier )), Bas După ce în comunism mult timp jazzul era considerat o manifestare decadentă a imperialismului american, începând cu "dezghețul" cultural din 1964, s-au deschis cluburi de jazz, la radio și televiziune se transmit emisiuni cu muzică de jazz, Benny Goodman, Louis Armstrong, Woody Herman au concertat la București. Au urmat Festivalurile Naționale
Jazz () [Corola-website/Science/298041_a_299370]
-
tonuri cromatice variate și multiplicând contrastele. Colaborarea lor este întreruptă de serviciul militar al lui Derain, rămân însă în contact printr-un bogat schimb de scrisori. Vlaminck frecventează cercurile anarhiste și - în anul 1902 - publică primul său roman de nuanță "decadentă", "D'un lit dans l'autre", cu evidente pasaje pornografice, ilustrat de Derain. Descoperirea picturii lui Van Gogh cu prilejul unei expoziții consacrată acestuia în anul 1901 la galeria Bernheim exercită o influență covârșitoare asupra lui Vlaminck. Își dă seamă
Maurice de Vlaminck () [Corola-website/Science/312612_a_313941]
-
deseori un cadru utopic cu o tehnologie, o ecologie și o societate avansate care au la bază idealurile autorului. Primele povestiri publicate de el conțin deseori extrapolări ale inovațiilor sau descoperirilor științifice de excepție care stau la baza propriei societăți decadente. O temă recurentă în opera lui Clarke o reprezintă ideea că evoluția unei specii inteligente îi va face pe membrii acesteia similară unor zei. Această temă a fost explorată în romanuldin 1993, "Sfârșitul copilăriei", și atinsă în treacăt în romanul
Arthur C. Clarke () [Corola-website/Science/312017_a_313346]
-
dacă Curtis avea o criză sau dansa; de câteva ori, a trebuit să fie dat jos de pe scena din cauza unor asemenea crize. Multe dintre versurile lui Curtis erau pline de imagistică unei izolări emoționale, a morții, a alienării și a decadentei urbane. Într-un interviu, a declarat că scria despre “the different ways different people can cope with certain problems, how they might or might not adapt” (“modurile diferite în care oameni diferiți încearcă să rezolve anumite probleme, despre cum ar
Ian Curtis () [Corola-website/Science/311563_a_312892]
-
Fellini trece de la filmul italian neorealist la filmele de artă dinspre finalul carierei sale. Filmat la Roma în anii 1950, acolo unde Marcello (interpretat de Marcello Mastroianni) dezvăluie partea mai senzațională a știrilor, vedetelor de cinematograf, viziunilor religioase și aristocrației decadente.Filmul dezvăluie șapte zile și șapte nopți din viața unui reporter. Marcello trăiește cu Emma (Yvonne Furneaux), femeia care îl iubește și care își dorește o nuntă tradițională, dar este foarte posesivă și nu este capabilă să îi înțeleagă dorința
La dolce vita () [Corola-website/Science/309689_a_311018]
-
Baronului Harkonnen în palatul său. Eficiența de conducător a Împăratului se pierde din cauza ceremoniilor și fastului, coaforii și ajutoarele pe care le ia cu el pe Arrakis fiind denumite "paraziți". Baronul Harkonnen este corupt din punct de vedere material și decadent din punct de vedere sexual. "Declinul și prăbușirea" lui Gibbon pune căderea Romei pe seama ideilor decadente preluate din țările cucerite și pe excesele generate de ele. Gibbon consideră că luxul i-a înmuiat pe soldații Romei, deschizând calea atacurilor. În
Dune (roman) () [Corola-website/Science/309666_a_310995]
-
coaforii și ajutoarele pe care le ia cu el pe Arrakis fiind denumite "paraziți". Baronul Harkonnen este corupt din punct de vedere material și decadent din punct de vedere sexual. "Declinul și prăbușirea" lui Gibbon pune căderea Romei pe seama ideilor decadente preluate din țările cucerite și pe excesele generate de ele. Gibbon consideră că luxul i-a înmuiat pe soldații Romei, deschizând calea atacurilor. În mod similar, sardaukarii Împăratului nu sunt pe potriva fremenilor de pe Dune, deoarece primii sunt prea siguri pe
Dune (roman) () [Corola-website/Science/309666_a_310995]
-
Europa a avut dintotdeauna un fond al muzicii maselor. Grecia antică consemnează apariția modului lidic ("lydisti", echivalent ca scară cu ionicul medieval și cu majorul natural), specific muzicii tinerilor și privit de învățați ca un sacrilegiu, temei al unei muzici decadente. Evul mediu european înfățișează o muzică disciplinată, severă, de origine savantă, care se lasă treptat inspirată de practicile muzicii din popor, împrumutându-i speciile de scurtă durată, modelul de cânt vocal, muzica instrumentală și orchestrația specifică. O dată cu deschiderea făcută de
Muzică ușoară () [Corola-website/Science/309407_a_310736]
-
Tariq ibn-Ziyad traversează împreună cu aproximativ 12 000 de soldați, dintre care majoritatea erau de origine berberă, strâmtoarea care-i va purta numele ("« Gebel Tarik »", « muntele lui Tarik » care va da mai târziu Gibraltar). Fiind întâmpinați de un inamic slăbit și decadent din punct de vedere politic, reprezentat de regatul vizigoților, arabii îl cuceresc în întregime până în 715 și continuă până în sudul Franței când înaintarea lor este definitiv oprită în 732 de regele franc Carol Martel, între Poitiers și Tours. Aceasta a
Al-Andalus () [Corola-website/Science/309447_a_310776]
-
Miniștri (13 martie 1969 - 28 februarie 1972) în Guvernul Ion Gh. Maurer (5), rector al Academiei de studii politice „Ștefan Gheorghiu” din București . Înainte de moartea lui Stalin, Leonte Răutu a organizat acțiunea de desconspirare a poeților și criticilor așa ziși "decadenți", acțiune care a purtat numele de ""Reconsiderarea moștenirii culturale"". În toată această perioadă, singurul rival cu calități ideologice era Grigore Preoteasa care în anul 1957 era membru al Secretariatului Comitetului Central pentru probleme ideologice. Preoteasa a murit în anul 1957
Leonte Răutu () [Corola-website/Science/305018_a_306347]
-
flancate de construcțiile noi), se continuă planul de sistematizare din 1906. Stilul arhitectural al acestei perioade este tributar celui realist-socialist practicat în Uniunea Sovietică mai mult în plan ideologic. Se dorește renunțare de către arhitecți la tendințele moderniste corespunzând modelelor occidentale „decadente” și „lipsite de fantezie” corespunzătoare regimului anterior, în schimb indicându-se ca surse de inspirație arhitectura vernaculară românească și, într-o măsură, estetica clasicismului (acesta din urmă se reflectă mai ales în aspectul edificiilor culturale - de pildă, teatrele de vară
Istoria Bucureștiului () [Corola-website/Science/306108_a_307437]
-
a 6-a de Prokofief. După sfârșitul războiului situația se înăsprește din nou. Într-o ședință a Uniunii compozitorilor sovietici din ianuarie 1948, condusă de Andrei Jdanov, secondat de secretarul general al Uniunii, Tihon Cirenikov, sunt criticate tendințele „formaliste” și „decadente” din creațiile majorității compozitorilor sovietici, care au fost forțați să-și recunoască abaterile de la realismul socialist. Oficial, o liberalizare a intervenit abia începând cu anul 1958, cinci ani după moartea lui Stalin. După cel de-al doilea război mondial, realismul
Realism socialist () [Corola-website/Science/305902_a_307231]
-
pozitiv. Se pare că piesa "O scrisoare pierdută" a lui Caragiale nu a putut fi reprezentată tocmai din acest motiv: absența unui erou pozitiv. Începând cu anul 1948, curentele de avantgardă din prima jumătate a secolului al XX-lea, considerate decadente și desprinse de realitate, sub eticheta de „formalism burghez”, sunt respinse în totalitate. În anul 1949, sub conducerea lui Jules Perahim se înființează la București „Cooperativa Artiștilor Plastici”, unde artiști tineri de valoare (Ion Bițan, Paul Gherasim, Traian Trestioreanu, Virgil
Realism socialist () [Corola-website/Science/305902_a_307231]