2,072 matches
-
ei era cel al lui Amélie, ireal ca un vals Într-o lume pestriță. Trebuia să se obișnuiască cu gândul că nu fusese decât o aventură de-o noapte, o fată al cărei chip Îl uitase deja, una dintre tinerele delicioase cu care se culcase. Poate că energia și pasiunea ei Îl urmăriseră câteva zile după ce plecase, ca o dâră de parfum exotic, dar trebuia să accepte adevărul. Luptase fără să aibă arme, deschisă și vulnerabilă. Ca multe altele Înaintea ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
atâta pe noul șantier, cumpărarea biletelor la cinema plus drumul dus-Întors, la ora două voi fi acasă. Deci, cu dragoste te rog, să așezi peștele În cuptor să fie cald... Abea aștept să mă Întorc, hotărât să ronțăi În totalitate delicioasele bucățele de pește, pe care tu le-ai refuzat...” Absolut hotărât - de data aceastasă se Încadreze În timp, luă un taximetru care-l depuse rapid la birou. Aici, avu șansă să nu afle pe nimeni, astfel reuși să termine repede
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Recoltă propie - preciză fermierul. În caz de vă place, vă spun Înainte, nu vând. Dacă-l consum rațional, abea dacă-mi ajunge până’n primăvară...!” Sorbind o Înghițitură, Tony Pavone rămase stupefiat. „Mărturisesc, vin negru care să aibă un asemenea delicios parfum, nu am crezut În existența lui. Sănătate curată...!” Fermierul triumfa, satisfăcut. „Am Încrucișat câteva soiuri de tămîioasă albă cu negru vârtos. Totul e să ai răbdare și să te ocupi...” Nando, surprins de mireasma generatoare de viață, anunță la
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
la față În timp ce introducea banii În buzunar. „Când putem merge să vedem terenul?” „Desigur mâine, interveni anteprenorul. Biletele de avion au fost cumpărate În prealabil, eventual mai putem achiziționa unul, mai preciză el privind semnificativ la Atena. O mică dar delicioasă plimbare nu poate fi decât bine venită, având În vedere ziua de mâine, e zi de repaus duminical...!” „Mulțumesc - se simți fata datoare să răspundă. Dumineca eu am alte ocupații...!” „Foarte bine, preciză Tony Pavone... În locul prietenei mele, vom lua
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
vară, mai nerăbdător să savureze sirenele descrise cu admirație de prietenul său, se așeză pe scaun Într-o poziție cât mai confortabilă. Georgică, veche cunoștință și de curând proaspăt ospătar se dovedi a fi la Înălțime.Rapid le pregăti o delicioasă gustare, aducând o frapieră plină cu cuburi de ghiață unde cele două sticle de șampanie erau rotite permanent până ce deveniră aburinde, spre satifacția celor doi amici cari Îl rugară pe Georgica să mai aducă două sticle pentru a fi răcite
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
În echilibru, ciocnind zgomotos paharele În timp ce Tony Pavone se ridică de la masă făcând semn fetei să procedeze la fel. „Cerem scuze... Până ce goliți sticla cu acest vin de calitate, noi ne vom deplasa la Cofetăria Scala, unde vom cumpăra unele delicioase prăjituri pentru a le oferi nevestelor, scăpând de cicăleala bine meritată. Promit, În zece minute venim Înapoi...!” Dar contrar așteptărilor, fata refuză insitând. „Te rog dragul meu, câteva minute În sus ori jos, ce importanță mai are...??” În fața acestei irevocabile
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
În parte, poate fi arestat În oricare moment, numai să vrei...!!” Plin de sine În costumația vestimentară murdară și neglijent imbrăcată care-i dadea dreptul să prezinte momentele vesele la oricare mediocru circ, Lct.Col.Tudose Ion umplu paharele cu deliciosul vin de Cotnari, sorbi câteva Înghițituri Își mai aprinse o țigară privind la Mingoti amenințător. „De ce n’am fost informat până la ora actuală...? Ce fel de informator ești tu, neglijând o asemenea pradă...? Ai mare grijă cum procedezi cu mine
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
n-ar fi părăsit buzunarul meu. Amarnică decepție...! Bine domnule, adună muncitorii...!” În ziua imediat următoare, Întreg colectivul de conducere al Filaturei de bumbac București, aveau să-l felicite de o așa manieră de parcă le adusese cadou, portocale ori mult delicioasele banane care cu mulți ani În urmă dispăruseră din comerțul unei piețe falimentare dirijat de slugi ce lingeau tălpile celor doi dictatori analfabeți!! II LUPUL TURBAT ATACĂ Atunci când se aștepta mai puțin aproape uitase - primi răspuns la plângerea făcută la
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
se miște. A Închis ochii, Încercînd să nu se mai gîndească la durerea cumplită și s-a concentrat În schimb asupra căldurii Îmbătătoare a pivniței, ce i se ridica Încet În trup, ca marea În timpul fluxului. Chestia de metal era delicios de caldă. Suprafața perfect emailată era plăcută la atingere, și și-a lipit trupul tremurînd de ea. Poate că a și dormit. Da, sînt sută la sută sigur, a dormit și s-a trezit cu forțele refăcute. Și atunci, timidă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
asupra morilor de vînt, tînjesc să mă năpustesc asupra morilor de vînt și, uneori, chiar Îmi Închipui că m-am năpustit asupra morilor de vînt. Mori de vînt sau fabrici de cultură sau - s-o spunem pe-a dreaptă - cele mai delicioase dintre obiectele imposibil de cucerit, acele rotițe erotice, mici și lascive moriști de senzualitate, fabrici carnale de bucurii perverse, tărîmuri de vis pentru toți păcătoșii frustrați, propriile trupuri ale Frumoaselor mele. Și, pînă la urmă, ce importanță mai are ? O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
clandestină acasă. Fotolașul fusese dat Într-o parte și aproape distrus, iar lîngă el se afla o moviliță de mîncare ciudată. O grămăjoară de grăunțe cilindrice, verde neon. Miroseau bine, așa că am Început să ronțăi la ele. Erau ciudat de delicioase, iar gustul lor era o combinație de brînză Velveeta, asfalt fierbinte și Proust. Mi-am amintit privirea din ochii lui Norman În clipa cînd a Întîlnit-o pe a mea și m-am gîndit, deci, pînă la urmă nu m-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
cuiva. Am mai ronțăit un pic. În toate lunile mele de căutat prin gunoaie, Rialto nu-mi oferise niciodată o asemenea hrană de vis. Era moale ca jeleul, crocantă ca floricelele de porumb și avea, așa cum am zis, o aromă delicioasă și stranie. Am Încercat să-i dau un nume și m-am oprit asupra celui de Normans, ca În „O cutie de Normans, vă rog”. M-a amărît un pic faptul că, dat fiind că Încă Îmi mai era greață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
era plină aproape pînă sus cu Normans. Tocmai mă cățăram pe ea ca să ies din gaură, cînd mi-a căzut privirea pe etichetă. Pe ea scria „RatOut”. De asemenea zicea, În subtext, „Normans, pe naiba”. Nu scria Însă nicăieri „gustare delicioasă și sățioasă”. Scria, În schimb, „exterminare garantată, după o singură porție”. M-am Întrebat dacă cele vreo cîteva grăunțe pe care le Înghițisem fac oare cît o porție. Am citit mai departe : „Pentru exterminarea șoarecilor, a șobolanilor norvegieni și a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
un veșmânt feeric, de neuitat. Fiecare segment de la fiecare picior îi era colorat altfel, în cele mai iridiscente, mai carnavalești, mai nebunesc de vesele culori. Toracele îi era de purpură viorie, chelicerii din cel mai scîn-teietor turcoaz, pântecul de culoarea delicioasă a ciclamei, cu perișori ca acel verde care abia se-ntinge în galbenul lămâilor, cu filiere roze și aproape invizibile inele frez. Aluniul, ultramarinul, galbenul-canar, ocrul și acajuul, verdele-albăstrui trecând lent, cu ape nesfârșite, în albastru-verzui, jadul, pana de păun
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
telefon spunându-ți Hei Doru! Ce ai făcut astăzi? Ce ai mâncat? Așa cum și tu mă întrebi de fiecare dată. Uite eu astăzi mam trezit foarte târziu, fiind vacanță îmi permit; am mers la bunica, ea mi-a facut clătite, delicioase, crede-mă! Apoi ți-am scris această scrisoare. Încă nu-mi dau seama de ce, cred că vreau să-ți fac o surpriză sau să te fac să roșești ca de fiecare dată când emoțiile te copleșesc. '' Aici îți aud bricheta
A doua oară unu by Lungu Andreea-Loredana () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92928]
-
pentru o anumită literatură? Ce te atrage spre aceasta? Ce cauți într-o carte? Îmi plac cărțile „curate“. Adică acele cărți în care simți profesionalismul autorului. Când nu-ți vine să dai vreun sfat. Deși, uneori, scriitura caraghioasă, naivă e delicioasă. În afară de experiențele high, ce crezi tu că rămâne din cărțile tale? Eu știu ce scriu, nu ce rămâne. „Experiențele high“, cum le spui tu, sunt doar un mic element din construcția prozei mele și mi-ar părea rău dacă doar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
vigoarea și activitatea adolescenților slabi și limfatici și a celor ce sunt osteniți printr-o creșcere prea repede. La fusici el înlesnește cicatrizarea pneumoniilor“, dar este benefic și femeilor gravide. În fine, „copiii, cât și cei mari iau cu plăcere deliciosul vin cu extract de ficat de morun, al doctorului Vivien“. Această licoare „excită mult pofta de mâncare, înviază forțele, îmbogățește sângele și desvoltă formarea corpului“, fiind prescris „în cazuri de slăbiciune, anemie, rachitism, reumatism, boala de pele“. Este atât de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
mare. Eram înfometați și am mâncat cu poftă, fără să știm că pizza ciclista era destinată numai să ne deschidă apetitul. Sub un alt pom, Carla aranjase o altă masă, unde împreună cu signor Fumo ne-a servit douăzeci de feluri delicioase de mâncare. Printre ele erau flori pe care nu le gustasem niciodată în viața mea. Toate astea nu pentru a ne umfla burta, ne-a explicat Franco, ci pentru a gusta din minunile tradiționale din Castellana, căci signor Fumo era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
nou-nouți, alții deja tociți, rochițe vaporoase de pânză topită, basmale negre cu bănuți aurii. Le așeză, bătîndu-le cu palmele, pe capacul pianinei, până când acesta, între celelalte mobile mai înalte, începuse să semene cu un culcuș îmbietor, policrom, de o moliciune delicioasă. Apoi, din despărțitura cealaltă a șifonierului, scoase umerașe întregi de rochii de seară, unele vechi, brodate migălos, groase ca brocartul, altele de mătase ușoară, apoi câteva haine și căciulițe de blană. Era cojocul alb, cu înflorituri negre și roșii, pardesiurile
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
după vreo oră, într-o stare de perplexitate absolută. Nu mai știam dacă să râd său să plâng. Marine Boy era prin Filipine, în schimb se adunaseră în casa buldogiței tot soiul de șmecherași, prieteni de-ai lui, cu porecle delicioase: Mielu, Șobo, Hahamu... Hahamului, din simpatie, m-am prezentat și eu: Bardamu. Era însă un tip dur, la care n-a ținut figura. Nici nu s-a uitat la mine când am dat mâna. De ce mă chemase, nu știu. Știu
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
ne-am îmbrățișat în lacrimi de bucurie. Mihai ne-a prezentat tânăra domnișoara Didier. Didier, m-am mirat eu? Am primit o invitație de la casa de bijuterii Didier din Paris. Aveți cunoștință de așa ceva? Într-o română cu accent francez delicios, mi-a răspuns surâzând: Eu sunt Casa de bijuterii Didier. Ce coincidență! mi-am spus. Camelia a dorit să stea cu Mihai, eu am plecat cu domnișoara Didier la deschiderea expoziției. Am întrebat-o de numele Casei: de ce "Clotilde Didier
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
acasă. Se așezară cuviincioși la masă, doar veneau de la Înviere și începură a ciocni, pândind fiecare să "termine" oul celorlalți. "Hristos a înviat! Adevărat a înviat!" Petre fu ținta întrebărilor, unele nu prea "cuvioase". Camelia îl luă direct: Petre, după delicioasa ciorbă de zarzavat, să nu-mi spui că tot tu ai făcut cozonacii și păștile. Tată, interveni și Ana. Ouăle au ieșit foarte frumos. Tu le-ai vopsit? Cozonacul și păștile le-am primit de la gospodinele din sat. Ouăle eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
în aluat ce conține și cartofi - din germanul Knödel = gălușcă) sau chiroște îtriunghiuri din aluat umplute cu afine; variantă regională a cuvântului piroșcă îcolțunaș) provenit din rusă îpiroșki) și din ucraineană pyrișky) tăvălite în pesmet, scorțișoară, zahăr și unt, ori deliciosul cremșnit, specialitatea casei. Tare mult mai ținea bona la plimbările regulate pe aleile parcului vecin din stațiune, în compania veverițelor blânde și jucăușe, a ciocănitorilor preocupate de igiena copacilor, a măiestrelor păsări cântătoare, a turiștilor veniți la odihnă sau tratament
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
astfel că a vândut-o bucată cu bucată, și a construit o vilă în orașul Câmpulung Moldovenesc, pentru Elena. Valeria era o bucătăreasă renumită, care gătea în special la nunțile domnești, după rețete austriece, noi copiii fiind topiți după prăjiturile delicioase ce ni le dăruia. Avea toate calitățile unei gheișe japoneze, deosebit de prietenoasă, informată la zi cu ultimele știri, știind și toaca-n cer. * Născută în anul 1903, sora cea mare Eugenia, cunoscută mai ales sub diminutivul Jeni, a fost și
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
evenimen tele care se înlănțuie nu păreau absurde cititorilor vremii, LIMITE ALE COMPREHENSIUNII 93 87. din moment ce fiecare personaj făcea ceva care, întrun chip oarecare, îl asocia cu povestirea biblică; dar, pentru cine o citește acum, această enumerare ni se înfățișează delicios de haotică...“<ref id="88">Ibidem, p. 321.</ref> Ceea ce înseamnă că sentimentul absurdului are legătură, în unele cazuri, cu percepția a ceva complet străin. În locul unor posibile motivații vezi doar ceva haotic, o lume a cărei logică pare absentă
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]