3,498 matches
-
pentru ceilalți oameni din punct de vedere logic, ci faptul că bolnavul îl acceptă ca real, autentic, ca pe o certitudine care nu poate fi schimbată cu nimic, mai cu seamă că în multe situații, din punct de vedere formal, delirul are aparența unei conservări a structurii logice. Din aceste considerente el trebuie înțeles mai mult decât o simplă și exclusivă tulburare de gândire. El este un tip particular de „experiență sufletească” nouă, personală, interioară a bolnavului respectiv, care-i modifică
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sufletească” nouă, personală, interioară a bolnavului respectiv, care-i modifică personalitatea, concepțiile, conduita, acțiunile și relațiile cu ceilalți și cu lumea în general, așa cum spuneam mai sus. Din punct de vedere psihodinamic, se consideră că în procesul de formare a delirului intervine și un mecanism proiectiv, dar diferit de cel din cazul nevrozelor. De fapt este vorba despre o încărcare a individului cu trăiri ideo-afective cu un conținut incompatibil unor relații concordante dintre bolnav și lume. Aceasta duce la „ruptura” dintre
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
încărcare a individului cu trăiri ideo-afective cu un conținut incompatibil unor relații concordante dintre bolnav și lume. Aceasta duce la „ruptura” dintre bolnav și realitate, la un conflict sau chiar la o stare de contradicție permanentă. În evoluția și constituirea delirului, se înregistrează câteva etape și anume: a) percepția delirantă, reprezentată prin delirul halucinator; b) reprezentarea delirantă sau intuiția delirantă; c) interpretarea delirantă sau delirul de interpretare; d) fabulația sau delirul de imaginație. La delir distingem, în ceea ce privește caracterul și conținutul acestuia
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
concordante dintre bolnav și lume. Aceasta duce la „ruptura” dintre bolnav și realitate, la un conflict sau chiar la o stare de contradicție permanentă. În evoluția și constituirea delirului, se înregistrează câteva etape și anume: a) percepția delirantă, reprezentată prin delirul halucinator; b) reprezentarea delirantă sau intuiția delirantă; c) interpretarea delirantă sau delirul de interpretare; d) fabulația sau delirul de imaginație. La delir distingem, în ceea ce privește caracterul și conținutul acestuia, următoarele aspecte: delir monotematic sau sistematizat și delir polimorf nesistematizat tematic. Temele
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
realitate, la un conflict sau chiar la o stare de contradicție permanentă. În evoluția și constituirea delirului, se înregistrează câteva etape și anume: a) percepția delirantă, reprezentată prin delirul halucinator; b) reprezentarea delirantă sau intuiția delirantă; c) interpretarea delirantă sau delirul de interpretare; d) fabulația sau delirul de imaginație. La delir distingem, în ceea ce privește caracterul și conținutul acestuia, următoarele aspecte: delir monotematic sau sistematizat și delir polimorf nesistematizat tematic. Temele delirante majore, cele mai frecvent întâlnite sunt următoarele: idei de persecuție și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
la o stare de contradicție permanentă. În evoluția și constituirea delirului, se înregistrează câteva etape și anume: a) percepția delirantă, reprezentată prin delirul halucinator; b) reprezentarea delirantă sau intuiția delirantă; c) interpretarea delirantă sau delirul de interpretare; d) fabulația sau delirul de imaginație. La delir distingem, în ceea ce privește caracterul și conținutul acestuia, următoarele aspecte: delir monotematic sau sistematizat și delir polimorf nesistematizat tematic. Temele delirante majore, cele mai frecvent întâlnite sunt următoarele: idei de persecuție și de interpretare, idei de grandoare, idei
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
contradicție permanentă. În evoluția și constituirea delirului, se înregistrează câteva etape și anume: a) percepția delirantă, reprezentată prin delirul halucinator; b) reprezentarea delirantă sau intuiția delirantă; c) interpretarea delirantă sau delirul de interpretare; d) fabulația sau delirul de imaginație. La delir distingem, în ceea ce privește caracterul și conținutul acestuia, următoarele aspecte: delir monotematic sau sistematizat și delir polimorf nesistematizat tematic. Temele delirante majore, cele mai frecvent întâlnite sunt următoarele: idei de persecuție și de interpretare, idei de grandoare, idei melancolice. Tulburările de expresie
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
câteva etape și anume: a) percepția delirantă, reprezentată prin delirul halucinator; b) reprezentarea delirantă sau intuiția delirantă; c) interpretarea delirantă sau delirul de interpretare; d) fabulația sau delirul de imaginație. La delir distingem, în ceea ce privește caracterul și conținutul acestuia, următoarele aspecte: delir monotematic sau sistematizat și delir polimorf nesistematizat tematic. Temele delirante majore, cele mai frecvent întâlnite sunt următoarele: idei de persecuție și de interpretare, idei de grandoare, idei melancolice. Tulburările de expresie Expresia este acțiunea unei persoane de a exprima sau
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
percepția delirantă, reprezentată prin delirul halucinator; b) reprezentarea delirantă sau intuiția delirantă; c) interpretarea delirantă sau delirul de interpretare; d) fabulația sau delirul de imaginație. La delir distingem, în ceea ce privește caracterul și conținutul acestuia, următoarele aspecte: delir monotematic sau sistematizat și delir polimorf nesistematizat tematic. Temele delirante majore, cele mai frecvent întâlnite sunt următoarele: idei de persecuție și de interpretare, idei de grandoare, idei melancolice. Tulburările de expresie Expresia este acțiunea unei persoane de a exprima sau de a exterioriza conținutul gândirii
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Tulburările de unitate ale personalității de tipul: dedublarea personalității, depersonalizare, disociere fragmentară ca în cazul automatismului mintal etc. 3) Tulburări de identitate reprezentate prin următoarele: a) idei delirante de negație a personalității proprii, b) idei delirante de transformare corporală, c) delir de negație. 4) Tulburări de relație cu lumea exterioară, care privesc sintonia individului cu mediul său, discordanța acestuia în raport cu mediul, ca în cazul schizofreniei. 5) Tulburări de percepție cenestezică a propriei sale persoane de tipul: idei delirante de negație, idei
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
introduce termenul de „tip exogen de reacție”. Acesta se caracterizează prin faptul că encefalul, la orice acțiune a unei noxe patogene, toxice sau infecțioase, răspunde printr-o „reacție” care este expresia unui mănunchi limitat de sindroame clinice, reprezentate prin următoarele: delir, agitație epileptiformă, stare crepusculară, halucinoză, amenție. Rezultă de aici că același tablou clinic poate fi produs de factori etiologici diferiți. Prin aceasta se pune problema specificității sindroamelor psihopatologice. Plecând de la analiza „tipului exogen de reacție” A. Mayer pune problema existenței
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
depresive apar bradipsihia, fenomenele obsesive, ideile delirante de culpabilitate. În stările maniacale apar fuga de idei, logoreea, agitația psihomotorie, idei delirante difuze, uneori sistematizate sub formă de idei de grandoare. 3) Sindroamele delirante endogene au caracterul net conturat al unui delir sistematizat, monotematic, de tip endogen, așa cum este el întâlnit în psihozele delirante sau delirant-halucinatorii cronice, sistematizate. 4) Sindroamele halucinatorii se caracterizează prin tulburări de percepție de tipul halucinațiilor, în special auditive și vizuale, cu consecințe imediate și profunde asupra personalității
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
prin „normalitatea” și „anormalitatea” psihică. Fig. ms. pg. 182 1) Psihopatii (caracteropatii) 2) Nevroze (sindrom astenic, fobic, obsesiv, anxios, isteric, stări reactive) 3) Boli afective (sindrom depresiv, maniacal, boala afectivă unipolară, PMD) 4) Psihoze endogene 4a) Grupa schizofreniei 4b) Grupa delirurilor sistematizate cronice, simple sau halucinatorii 5) Psihozele simptomatice exogene (delirul, amenția, obnubilarea, stuporul) 6) Epilepsia 7) Psihozele organice (PGP, demențele) 8) Afecțiunile psihosomatice 1 2 3 4a 4b 5 6 7 8 CONSTITUȚII PSIHOPATICE AFECȚIUNI PSIHICE DE TIP REACTIV AFECȚIUNI
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Psihopatii (caracteropatii) 2) Nevroze (sindrom astenic, fobic, obsesiv, anxios, isteric, stări reactive) 3) Boli afective (sindrom depresiv, maniacal, boala afectivă unipolară, PMD) 4) Psihoze endogene 4a) Grupa schizofreniei 4b) Grupa delirurilor sistematizate cronice, simple sau halucinatorii 5) Psihozele simptomatice exogene (delirul, amenția, obnubilarea, stuporul) 6) Epilepsia 7) Psihozele organice (PGP, demențele) 8) Afecțiunile psihosomatice 1 2 3 4a 4b 5 6 7 8 CONSTITUȚII PSIHOPATICE AFECȚIUNI PSIHICE DE TIP REACTIV AFECȚIUNI PSIHICE ENDOGENE TULBURĂRI CU O ETIOLOGIE SECUNDARĂ CUNOSCUTĂ LEZIUNI ORGANICE
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
poate vedea în continuare. 1) Sindroamele nevrotice: astenic, anxios, fobie, obsesiv. 2) Sindroamele afective: depresive, maniacale sau mixte (PMD). 3) Sindroamele din grupa schizofreniei: sindromul hebefrenic, catatonic, paranoid, parafrenic, oneiroid. 4) Grupa de sindroame ale psihozelor simptomatice de natură exogenă: delirul, amenția, starea de obnubilare, starea crepusculară, halucinoza verbală. 5) Sindromul epileptic caracterizat prin următoarele; accesul convulsiv paroxistic, stările crepusculare, dismneziile, tulburările psihice interaccesuale. 6) Grupa de tulburări ale sindromului psiho-organic cerebral, în care sunt puse în evidență, leziuni organice cerebrale
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
anxioasă, durere morală, sentiment de culpabilitate, o atitudine de pesimism și deznădejde legată de viitor, restrângerea sferei intereselor, a comunicării, voce șoptită, limbaj sărac. La aceste tulburări cu caracter afectiv se adaugă, adesea tulburări din sfera gândirii, de tipul unui „delir melancolic” (idei de culpabilitate și autoacuzare, idei de ruină, sărăcie, doliu, idei ipohondrice, idei de negație). Un aspect caracteristic, care apare destul de constant asociat în sindromul depresiv, sunt ideile de suicid sau tentativele de suicid. Din punct de vedere psihopatologic
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sunt ideile de suicid sau tentativele de suicid. Din punct de vedere psihopatologic, sindromul depresiv poate lua aspecte clinico-psihiatrice diferite, în raport cu conținutul. În sensul acesta se descriu următoarele tipuri: a) Sindromul melancolic caracterizat prin depresie gravă, imobilitate motorie, bradipsihie, anxietate, delir melancolic, sindrom Cottard; b) Sindromul depresiv-anxios este forma în care din punct de vedere psihopatologic predomină, alături de depresivitate, o stare marcată de neliniște anxioasă; c) Sindromul ipohondriac este marcat de asocierea la starea depresivă a cenestopatiilor și ideilor ipohondrice; d
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sau nu cu tulburări de gândire de tip delirant, având de regulă un caracter sistematizat, de tip paranoid. În cadrul sindroamelor halucinator-paranoide, sunt cuprinse următoarele forme clinice: 1) Halucinoza, descrisă de Wernicke, și care constă din halucinații auditive însoțite de un delir tematic de urmărire sau de prejudiciu. În cazul lor sunt conservate orientarea, posibilitatea de înțelegere și coerența, dar se notează o stare de anxietate. Halucinoza apare în psihoza alcoolică, în „tipul exogen de reacție” (K. Bonhoeffer), în intoxicații sau infecții
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cazul lor sunt conservate orientarea, posibilitatea de înțelegere și coerența, dar se notează o stare de anxietate. Halucinoza apare în psihoza alcoolică, în „tipul exogen de reacție” (K. Bonhoeffer), în intoxicații sau infecții. 2) Sindromul paranoic este reprezentat printr-un delir interpretativ bine sistematizat din punct de vedere tematic (gelozie, invenție, persecuție etc.) din care lipsesc halucinațiile, pseudohalucinațiile și automatismul mintal. Conștiința rămâne clară, gândirea și comportamentul sunt coerente și ordonate. Acest sindrom este caracteristic pentru paranoia. 3) Sindromul paranoia constă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sistematizat din punct de vedere tematic (gelozie, invenție, persecuție etc.) din care lipsesc halucinațiile, pseudohalucinațiile și automatismul mintal. Conștiința rămâne clară, gândirea și comportamentul sunt coerente și ordonate. Acest sindrom este caracteristic pentru paranoia. 3) Sindromul paranoia constă într-un delir sistematizat de interpretare (de obicei de persecuție) însoțit de halucinații adevărate, de pseudohalucinații și de automatism mintal. 4) Paranoidia acută este un sindrom paranoid tranzitor, manifestat sub forma unui delir de persecuție cu conținut concret și apropiat de realitate, cu
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
este caracteristic pentru paranoia. 3) Sindromul paranoia constă într-un delir sistematizat de interpretare (de obicei de persecuție) însoțit de halucinații adevărate, de pseudohalucinații și de automatism mintal. 4) Paranoidia acută este un sindrom paranoid tranzitor, manifestat sub forma unui delir de persecuție cu conținut concret și apropiat de realitate, cu halucinații verbale izolate, stare de anxietate și ușoară confuzie. 5) Sindromul Kandinski-Clérambault, sau sindromul de automatism mintal, constă din asocierea pseudohalucinațiilor cu delirul de persecuție sau de influență. A. Porot
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sindrom paranoid tranzitor, manifestat sub forma unui delir de persecuție cu conținut concret și apropiat de realitate, cu halucinații verbale izolate, stare de anxietate și ușoară confuzie. 5) Sindromul Kandinski-Clérambault, sau sindromul de automatism mintal, constă din asocierea pseudohalucinațiilor cu delirul de persecuție sau de influență. A. Porot, notează faptul că „prin automatism mintal se înțelege funcționarea independentă și spontană a întregului sau a unei părți a vieții psihice, în afara oricărui control al voinței sau chiar al conștiinței”. H. Claude l-
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
următoarele manifestări psihopatologice: - false percepții, extero și interoceptive care parazitează percepțiile normale ale individului. c) Automatismul psihomotor sau kinetic se caracterizează prin senzația de mișcare forțată percepută de bolnav în musculatură, articulații, laringe, buze, limbă. d) Automatismul mintal asociat cu delirul de influență este caracterizat prin următoarele aspecte psihopatologice: - bolnavul se simte condus de la distanță de agenți, organizații, institute de cercetare științifică, - bolnavul crede că asupra lui se acționează cu curenți electrici, hipnoză, energie atomică, radiații diverse, i se citesc gândurile
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
personalitatea bolnavului sunt conservate pentru o perioada lungă de timp. El apare în cursul evoluției parafreniei (E. Kraepelin, 1907), afecțiune psihotică considerată foarte apropiată de schizofrenie. Sindromul parafrenic poate avea mai multe forme clinice: - parafrenia expansivă în care întâlnim un delir de urmărire grandios și extravagant; - parafrenia fantastică, cu un delir de tip fantastic constând din povestirea de către bolnav a unor întâmplări aventuroase și inconsecvente; - parafrenia confabulatorie, în cursul căreia delirul are ca sursă automatismul mintal și halucinațiile adevărate, iar alteori
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
El apare în cursul evoluției parafreniei (E. Kraepelin, 1907), afecțiune psihotică considerată foarte apropiată de schizofrenie. Sindromul parafrenic poate avea mai multe forme clinice: - parafrenia expansivă în care întâlnim un delir de urmărire grandios și extravagant; - parafrenia fantastică, cu un delir de tip fantastic constând din povestirea de către bolnav a unor întâmplări aventuroase și inconsecvente; - parafrenia confabulatorie, în cursul căreia delirul are ca sursă automatismul mintal și halucinațiile adevărate, iar alteori confabulații paramnezice. Sindroamele delirante Acest grup cuprinde toate cazurile de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]