3,958 matches
-
voi luați Manciuria, iar noi restul Chinei, și așa mai departe, de-a lungul globului” 43.) Declinul vechiului consens moral a făcut ca diplomația tradițională - expresie a unei rivalități limitate între jucători ce-și recunosc unul altuia legitimitatea - să devină depășită. Totuși, aplicarea a ceva semănător diplomației tradiționale poate contribui la refacerea consensului moral. Când Morgenthau nota că „o situație favorabilă unei soluționări diplomatice include două elemente: forța și interesele conflictuale capabile de reconciliere” se referea la ambele elemente necesare 44
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
valide universale și abstracte, poate fi realizată aici și acum. Presupune bunătatea esențială și infinita maleabilitate a naturii umane și blamează eșecul ordinii sociale de a se ridica la standardele raționale din cauza absenței cunoașterii și a înțelegerii, a instituțiilor sociale depășite sau a depravării anumitor indivizi izolați sau grupuri. Are încredere în educație, reformă și în recursul sporadic la forță pentru a remedia aceste defecte. Cealaltă școală consideră că lumea, imperfectă cum este ea din perspectiva punctului de vedere rațional, reprezintă
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
decât în favoarea calității sale. Dimpotrivă, faptul că o teorie a politicii a fost dezvoltată cu sute, chiar cu mii de ani înainte - cum s-a întâmplat cu teoria balanței de putere - nu dă naștere la suspiciunea că este învechită și depășită. O teorie a politicii trebuie să fie supusă dublului test al rațiunii și experienței. A respinge o asemenea teorie deoarece a înflorit în secolele trecute nu înseamnă a prezenta un argument rațional, ci o prejudecată modernistă care ia de-a
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
unei ordini politice care să-l ia în calcul, în timp ce în realitate suprastructura legală și instituțională, datând din secolul al XIX-lea, presupune existența unei multitudini de state-națiuni suverane, autosuficiente și impenetrabile. Aceste rămășițe ale unei ordini instituționale și legale depășite nu numai că stău în calea unei transformări raționale a relațiilor internaționale și a interdependenței intereselor, dar chiar afectează - dacă nu face imposibilă - aplicarea unor politici mai raționale în cadrul defectuos al unui asemenea sistem. Este o caracteristică a gândirii primitive
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
susțin că socialismul va depăși lupta pentru putere pe scena internațională și va conduce la pacea eternă. În secolul al XIX-lea, liberalii de pretutindeni împărtășeau convingerea că politica de putere și războiul erau rămășițe ale unui sistem de guvernare depășit și că victoria democrației și a guvernământului constituțional asupra absolutismului și autocrației ar asigura victoria armoniei internaționale și pacea permanentă în fața absolutismului și a războiului. Woodrow Wilson a fost unul dintre cei mai elocvenți și influenți purtători de cuvânt ai
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
actorii de pe scena internațională erau predeterminate de greșeala inițială de a răspunde unei politici imperialiste ca și cum ar fi fost una de statu-quo. Odată ce o politică de îndiguire a reușit în blocarea unei politici imperialiste sau aceasta din urmă a devenit depășită fie pentru că și-a atins obiectivele, fie pentru că s-a epuizat, prima strategie (de rezistență fără compromisuri) poate, foarte bine, să cedeze locul unui compromis (o politică de negociere). O asemenea strategie, infamă când încearcă să concilieze imperialismul, devine o
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
mișcării pentru unificare: pierderile din al doilea război mondial și declinul ulterior, politic, militar și economic al Europei. În urma propriilor experiențe, susținătorii acestei mișcări nu au putut să nu tragă concluzia că în Europa de Vest, cel puțin, statul-națiune este un principiu depășit, departe de a asigura securitatea și puterea membrilor săi, condamnându-i la neputință și în cele din urmă la dispariție fie din cauza conflictelor dintre aceștia, fie din cauza vecinilor lor mai puternici. Numai viitorul va arăta dacă această senzație acută de
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
primul rând, ci prin înfometarea deliberată și masacrarea a milioane de oameni din teritoriile ocupate. Orice deficiență în producția internă de alimente constituia deci, atât pentru Marea Britanie, cât și pentru Germania, o sursă permanentă de slăbiciune care, dacă nu era depășită, ar fi dus la pierderea statutului lor de mare putere. O țară care își asigură necesarul de alimente din resursele interne, precum Statele Unite, nu trebuie să-și redirecționeze energiile naționale și politica externă dinspre obiectivele primare pentru a fi sigură
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
sa nu depinde de deținerea, cel puțin pe timp de pace, a unei forțe terestre reduse, compusă din unități specializate foarte bine antrenate și greu înarmate? Au ajuns forțele active mai importante decât rezervele? Au devenit marile flote de suprafață depășite, portavioanele mai îndeplinesc un rol util? Cât de mare trebuie să fie aparatul militar pentru ca o națiune să și-l poată permite, ținând cont de resursele și angajamentele sale? Necesită preocuparea pentru o putere națională o producție masivă de avioane
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
ilustrează situația: Modelul competiției În cel de-al doilea model, al competiției, mecanica balanței de putere este la fel cu cea discutată. Puterea lui A necesară pentru a-l domina pe C în fața opoziției lui B este echilibrată, dacă nu depășită, de puterea lui B; în timp ce, la rândul său, capacitatea lui B de a o controla pe C este balansată sau depășită de puterea lui A. Totuși, funcția suplimentară pe care o îndeplinește balanța, pe lângă crearea unei stabilități și a unei
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
puterea aeronautică și de tragere, tipul de nave grele aflate în serviciu în timpul primului război mondial se învecheau mai repede decât orice alt tip de arme, cu excepția avioanelor. După lecția dată de primul război mondial, din ce în ce mai mulți experți considerau cuirasatele depășite, opinia lor fiind că acestea reprezentau în cel mai bun caz bani pierduți și că viitorul forțelor navale îl reprezentau vasele ușoare și rapide, cu putere mare de tragere. Dacă presupunem că aceste considerații au avut o anumită influență asupra
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
distincția dintre armele nucleare și cele convenționale, vor atribui semnificații pozitive - militare sau politice - deținerii unui exces de arme nucleare. Apărătorii statu-quoului intelectual au exprimat, la rândul lor, un argument politic și militar care reprezintă un exemplu tipic de gândire depășită. Acesta susține că strategia distrugerii reciproce garantate limitează drastic opțiunile președintelui Statelor Unite. Guvernul Statelor Unite este pus în fața unor opțiuni la fel de inacceptabile: măcelărirea a zeci de milioane de civili sau, dacă respinge această variantă barbară, politica de concesii. Armele nucleare, dincolo de
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
și abstracte, șar puteaț fi instituită aici și acum. Ea presupuneșaț existența bunătății esențiale și a infinitei maleabilități a naturii umane și atribuia eșecul ordinii sociale de a se ridica la standardele raționale absenței cunoașterii și a înțelegerii, instituțiilor sociale depășite sau depravării anumitor indivizi izolați sau grupuri 3. Pornind de la premisa unei armonii eterne a intereselor, tradiția legalistă a perceput conflictul internațional ca fiind un produs al înțelegerii greșite a unor aspecte politice și al consecințelor neintenționate. Astfel, concretizată în
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
efecte” ale carismei nu puteau să nu rețină atenția celor care erau interesați de obținerea „supunerii” oamenilor din mediile organizaționale, mai ales din cele economice. Teoria și modelul conducerii charismatice, așa cum au fost ele formulate inițial, au fost de mult depășite și chiar părăsite pentru o bună bucată de vreme. Ele nu sunt însă total lipsite de semnificație. Cel puțin două semnificații ne rețin atenția: 1) contribuția adusă la formularea ipotezei științifice potrivit căreia, „dacă liderul este dotat cu o serie
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
fi să ne conducem după teoria lui Fiedler, ar trebui ca în primul caz să avem un conducător, iar în al doilea caz, un altul. Se pierde din vedere faptul că schimbarea liderului ar putea reîntoarce grupul într‑o fază depășită, de tatonări, suspiciuni, într‑un cuvânt, la o nouă adaptare. Totodată, ar trebui să avem atâția lideri câte situații sunt traversate de grup, ceea ce ar crește extraordinar de mult costul aparatului administrativ. Părerea noastră este că nu rezolvăm problema dacă
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
individuale în acord cu particularitățile mediului sociocultural bazat pe individualism, egoism, concurență etc. Prezența uneia sau alteia dintre slăbiciunile enumerate la un cadru de conducere îi îngreuiază simțitor acestuia activitatea. De aceea, este necesar ca ele să fie analizate, cunoscute, depășite, învinse. Ele nu sunt imuabile, date o dată pentru totdeauna; dimpotrivă, au caracter temporar, situațional. Dacă nu se iau măsuri de lichidare a lor, prin repetare se poate ajunge la automatizarea și cronicizarea lor. Depășirea și învingerea lor se pot realiza
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
doar a acelora care par a fi mai eficiente în raport cu scopul propus, cu realizarea lui optimă. Urmează deci momentul deciziei, pregătit de toată desfășurarea anterioară. În desfășurarea lui concretă, procesul decizional poate ,,curge” pe trei canale: Când situația care trebuie depășită este determinată și impregnată de factori de natură psihologică, subiectivă, atunci probabilitatea alegerii unor mecanisme de rezolvare strict personale este mai mare. În final vom asista la decizii individuale. În acest caz, credem că probabilitatea inventarierii și reținerii unor mecanisme
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
modalități comportamentale care sunt gratificante pentru el, dar nu și pentru organizație. Trecerea pe prim plan a nevoii de satisfacere a intereselor personale, care nu coincid întotdeauna cu interesele colective, duce adeseori la astfel de rezultate. Dacă situația care trebuie depășită este determinată și impregnată de factori de natură obiectivă și organizațională, atunci probabilitatea inventarierii și alegerii unor mecanisme grupale de acțiune este mai mare, fapt care va permite ca decizia să dispună de un caracter psihosocial. În această situație, probabilitatea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
n-ar fi avut de pierdut nimic; cea de a treia este însă net în favoarea organizației, situațiile de grup, probabilitatea ca interesele grupului să coincidă cu cele ale organizației este mai mare decât în cazurile individuale. Când situația care trebuie depășită presupune o îmbinare și echilibrare a factorilor obiectivi și subiectivi, fără predominarea marcată a unora sau altora dintre ei, probabilitatea alegerii mecanismelor personale sau a celor de grup de rezolvare este mai mult sau mai puțin egală. Dar și în
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de acomodarea cu vocile și labiolectura vorbirii noilor profesori ce predau variatele obiecte de studiu. Pentru cei ce sunt incluși în învățământul obișnuit, studierea unei limbi străine, a căror noi sunete percepute imperfect, creează noi greutăți, noi bariere ce trebuie depășite. Sunt de remarcat, de asemenea, efortul și încordarea pe care le încearcă copilul atunci când se fac anunțuri, sau se dau instrucțiuni în cadrul unor adunări sau în spațiile vaste ale unei școli. În momentul de față, sistemul de demutizare românesc, creat
Specificul activit??ii instructiv-educative ?n ?nv???m?ntul special pentru deficien?ii de auz by Ioana Cherciu, Mioara Sandu [Corola-publishinghouse/Science/84004_a_85329]
-
este rămasă până acum în faza de ipoteză, chiar vreme de milenii, ori se avansează ideea imposibilității aflării etimologiei acestora, chiar dacă ultimele cercetări aduc lumină în aceste domenii, considerate însă de cercetătorii ruginiți adevărate blasfemii, demonstrând ancorarea în unele teorii depășite, care s-au enunțat în urmă cu 200 de ani. Vom arăta care este etimologia anumitor termeni despe care am vorbit, accentuând în mod deosebit pe acele transformări lingvistice care relevă legea determinantă în evoluția de milenii a unei limbi
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
scapă Întotdeauna: nu suntem niciodată la Înălțimea celuilalt. Înaintea recunoașterii se găsește, la Hegel, necunoașterea celuilalt. După, se găsește un rest neintegrabil care se exprimă, la Lévinas, În limbaj biblic. Într-adevăr, În rezistența iudaismului, care nu s-a lăsat depășit și Înglobat de creștinism, Își găsește Lévinas armele pentru a rezista În fața lui Hegel, reliefând pentru cititorul „laic” și contemporan faptul că, dincolo de această tragedie religioasă și istorică, se joacă drama alterității: asimilarea Într-un joc al dominării sau primirea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
curente evoluția formelor cetățeniei, fără a interveni prin instituții În acest proces, căci instituțiile, oricare ar fi intenția creatorilor lor, nu pot avea ca efect decât organizarea fragmentării sociale și slăbirea proiectului politic” (ibidem, p. 269). Din această perspectivă, trebuie depășită obsesia militanților comunitari cu privire la identitatea culturală. Iar tradiția republicană ne permite acest lucru, pentru că ea nu confundă problematica identitară cu cea a constituirii unei comunități politice. În acest sens, este necesar, lucru subliniat cu tărie și de Tocqueville, să corectăm
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
față de fiecare În parte. Poate că interesul stârnit de budism se Îmbină În zilele noastre cu zelul compătimitor al Revoluției franceze și servește uneori drept pretext pentru a evita orice judecată, orice apel la datorie, calificate adesea drept morală iudeo-creștină depășită. Atunci când compasiunea, care se Îndreaptă În mod normal spre o persoană, devine compasiune față de masele de nefericiți și de dezmoșteniți sau milă fără un obiect anume, ea devine „compasiune din gură” (ibidem, p. 126). S-a vorbit mult despre cei
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
demnității persoanei umane, a conștiinței responsabilității individuale, precum și a sentimentului de dreptate și de solidaritate socială; ă la nivelul educației civice, a atașamentului față de regimul democratic și față de Republică”. Desigur, astfel de obiective pot părea foarte generale. Sunt Însă ele depășite, inadecvate unei situații de pluralism religios și moral? Poate că tocmai grație acestei generalități ele au permis regruparea curentelor disparate În cadrul unei singure școli care dorește să rămână școala Republicii, evitând pericolul principal al zilelor noastre, și anume divizarea educației
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]