4,073 matches
-
Les âges de la vie ne propunem nu o nouă ediție ci o lucrare rescrisă în totalitate asupra unui subiect de actualitate: Depresie și tentative de suicid la adolescență. Într-adevăr, cele două ediții precedente (Adolescență și depresie: poliptic, 1990. Stările depresive la adolescență, 1995) au fost modificate complet. Abordarea clinică, teoretică și terapeutică a depresiei, pe de o parte, a tentativelor de suicid (TS), pe de altă parte, au cunoscut o profundă evoluție în ultimii ani, evoluție pe care această lucrare
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
așa cum s-a întâmplat cu lucrările precedente, cititorii vor accepta să urmărească demersul nostru... DEPRESIE ȘI TENTATIVE DE SUICID LA ADOLESCENȚĂ DANIEL MARCELLI Élise Berthaut PARTEA I DEPRESIA 1 IDENTIFICARE: MANIFESTĂRI CLINICE Există mai multe modalități de abordare a stărilor depresive ale adolescenței și de identificare a acestora. Putem considera, așa cum face Birmaher și colaboratorii săi (1996), că depresia la această vârstă nu are nimic special și să recomandăm medicului să citească o versiune recentă a DSM: este punctul de vedere
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
face Birmaher și colaboratorii săi (1996), că depresia la această vârstă nu are nimic special și să recomandăm medicului să citească o versiune recentă a DSM: este punctul de vedere „oficial” admis în prezent; putem continua să credem că starea depresivă în adolescență prezintă unele particularități semiologice ce merită a fi cunoscute: este punctul de vedere care era susținut în ediția anterioară a acestei lucrări (1995); putem să favorizăm un mod de abordare cu precădere psihopatologic în relație cu dezvoltarea și
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
mare parte de criteriile de apreciere folosite! Este totuși necesar să clarificăm deosebirea dintre „episod” și „tulburare”, diferențiere devenită obișnuită și omniprezentă în literatura științifică despre depresie. La adult această diferențiere face trimitere la posibilitatea revenirii sau nu a „episodului depresiv”, care reprezintă într-o oarecare măsură unitatea de bază (am putea spune chiar: „unitatea de măsură”) cu ajutorul căreia putem defini diferite tipuri de „tulburări depresive” în funcție de natura acestor episoade, de intensitatea, succesiunea, asocierea lor etc. Tulburarea depresivă este înțeleasă aici
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
despre depresie. La adult această diferențiere face trimitere la posibilitatea revenirii sau nu a „episodului depresiv”, care reprezintă într-o oarecare măsură unitatea de bază (am putea spune chiar: „unitatea de măsură”) cu ajutorul căreia putem defini diferite tipuri de „tulburări depresive” în funcție de natura acestor episoade, de intensitatea, succesiunea, asocierea lor etc. Tulburarea depresivă este înțeleasă aici ca o „afecțiune” cu limite semiologice care se consideră a fi precise. Această nouă terminologie reia, în parte, opoziția clasică dintre „sindrom” (sindrom depresiv, sindrom
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
nu a „episodului depresiv”, care reprezintă într-o oarecare măsură unitatea de bază (am putea spune chiar: „unitatea de măsură”) cu ajutorul căreia putem defini diferite tipuri de „tulburări depresive” în funcție de natura acestor episoade, de intensitatea, succesiunea, asocierea lor etc. Tulburarea depresivă este înțeleasă aici ca o „afecțiune” cu limite semiologice care se consideră a fi precise. Această nouă terminologie reia, în parte, opoziția clasică dintre „sindrom” (sindrom depresiv, sindrom meningial, sindrom inflamator etc.) și „afecțiune” (afecțiune depresivă, meningită cerebrospinală, reumatism articular
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
tulburări depresive” în funcție de natura acestor episoade, de intensitatea, succesiunea, asocierea lor etc. Tulburarea depresivă este înțeleasă aici ca o „afecțiune” cu limite semiologice care se consideră a fi precise. Această nouă terminologie reia, în parte, opoziția clasică dintre „sindrom” (sindrom depresiv, sindrom meningial, sindrom inflamator etc.) și „afecțiune” (afecțiune depresivă, meningită cerebrospinală, reumatism articular acut etc.). Dacă această construcție apare ca fiind operantă la adult, ea devine mai problematică la adolescent în măsura în care, adesea, dimensiunea evolutivă nu este încă prezentă. Problema tulburărilor
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
asocierea lor etc. Tulburarea depresivă este înțeleasă aici ca o „afecțiune” cu limite semiologice care se consideră a fi precise. Această nouă terminologie reia, în parte, opoziția clasică dintre „sindrom” (sindrom depresiv, sindrom meningial, sindrom inflamator etc.) și „afecțiune” (afecțiune depresivă, meningită cerebrospinală, reumatism articular acut etc.). Dacă această construcție apare ca fiind operantă la adult, ea devine mai problematică la adolescent în măsura în care, adesea, dimensiunea evolutivă nu este încă prezentă. Problema tulburărilor bipolare va fi tratată într-un capitol specific (capitolul
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
fiind operantă la adult, ea devine mai problematică la adolescent în măsura în care, adesea, dimensiunea evolutivă nu este încă prezentă. Problema tulburărilor bipolare va fi tratată într-un capitol specific (capitolul 7). Nu vom face decât să reamintim fară comentarii descrierea „episodului depresiv tipic” așa cum o găsim în principalele clasificări (DSM-IV, CIM-10). EPISODUL DEPRESIV Tabelul 1-I prezintă caracteristicile episodului depresiv major așa cum este definit în DSM-IV. În legătură cu acest subiect facem precizarea că expresia „major” nu se referă la un criteriu de intensitate
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
adesea, dimensiunea evolutivă nu este încă prezentă. Problema tulburărilor bipolare va fi tratată într-un capitol specific (capitolul 7). Nu vom face decât să reamintim fară comentarii descrierea „episodului depresiv tipic” așa cum o găsim în principalele clasificări (DSM-IV, CIM-10). EPISODUL DEPRESIV Tabelul 1-I prezintă caracteristicile episodului depresiv major așa cum este definit în DSM-IV. În legătură cu acest subiect facem precizarea că expresia „major” nu se referă la un criteriu de intensitate ci doar la un criteriu de calitate: există un număr suficient
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
Problema tulburărilor bipolare va fi tratată într-un capitol specific (capitolul 7). Nu vom face decât să reamintim fară comentarii descrierea „episodului depresiv tipic” așa cum o găsim în principalele clasificări (DSM-IV, CIM-10). EPISODUL DEPRESIV Tabelul 1-I prezintă caracteristicile episodului depresiv major așa cum este definit în DSM-IV. În legătură cu acest subiect facem precizarea că expresia „major” nu se referă la un criteriu de intensitate ci doar la un criteriu de calitate: există un număr suficient de simptoame care să permită afirmarea prezenței
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
nu se referă la un criteriu de intensitate ci doar la un criteriu de calitate: există un număr suficient de simptoame care să permită afirmarea prezenței episodului (sau a sindromului) independent de orice apreciere privind intensitatea. TABEL 1-I - Episod depresiv major A. Cel puțin cinci din simptoamele următoare trebuie să fi fost prezente într-o singură perioadă timp de două săptămâni și să fi reprezentat o schimbare în raport cu starea anterioară; cel puțin unul din simptoame este fie (1) o stare
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
major A. Cel puțin cinci din simptoamele următoare trebuie să fi fost prezente într-o singură perioadă timp de două săptămâni și să fi reprezentat o schimbare în raport cu starea anterioară; cel puțin unul din simptoame este fie (1) o stare depresivă, fie (2) o pierdere a interesului sau a plăcerii. N.B.: A nu se include simptoamele care sunt în mod clar imputabile unei afecțiuni medicale generale, unor idei delirante sau unor halucinații ce nu concordă cu starea respectivă. (1) Stare depresivă
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
depresivă, fie (2) o pierdere a interesului sau a plăcerii. N.B.: A nu se include simptoamele care sunt în mod clar imputabile unei afecțiuni medicale generale, unor idei delirante sau unor halucinații ce nu concordă cu starea respectivă. (1) Stare depresivă prezentă practic toată ziua, semnalată de subiect (de exemplu se simte trist sau fără sens) sau observată de ceilalți (plânge de exemplu). N.B.: Eventual iritabilitate la copil și la adolescent. (2) Diminuare marcată a interesului sau a plăcerii pentru toate
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
idei sinucigașe, simptoame psihotice sau lentoare psihomotorie. Intensitatea mai este cotată și ca: ușoară, mijlocie, severă cu sau fără manifestări psihotice. Această ambiguitate semantică s-a reflectat în clasificarea CIM-10 prin definirea cu ușurință a intensității diferențiind-o astfel: - episod depresiv lejer; - episod depresiv mediu; - episod depresiv sever. Astfel definite, criteriile privind episodul depresiv sunt considerate a fi identice la orice vârstă. Abordarea pur descriptivă și nu developmentală a DSM cunoaște totuși o limită deoarece face referire în mod explicit la
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
psihotice sau lentoare psihomotorie. Intensitatea mai este cotată și ca: ușoară, mijlocie, severă cu sau fără manifestări psihotice. Această ambiguitate semantică s-a reflectat în clasificarea CIM-10 prin definirea cu ușurință a intensității diferențiind-o astfel: - episod depresiv lejer; - episod depresiv mediu; - episod depresiv sever. Astfel definite, criteriile privind episodul depresiv sunt considerate a fi identice la orice vârstă. Abordarea pur descriptivă și nu developmentală a DSM cunoaște totuși o limită deoarece face referire în mod explicit la copilărie și adolescență
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
psihomotorie. Intensitatea mai este cotată și ca: ușoară, mijlocie, severă cu sau fără manifestări psihotice. Această ambiguitate semantică s-a reflectat în clasificarea CIM-10 prin definirea cu ușurință a intensității diferențiind-o astfel: - episod depresiv lejer; - episod depresiv mediu; - episod depresiv sever. Astfel definite, criteriile privind episodul depresiv sunt considerate a fi identice la orice vârstă. Abordarea pur descriptivă și nu developmentală a DSM cunoaște totuși o limită deoarece face referire în mod explicit la copilărie și adolescență în criteriile 1
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
ușoară, mijlocie, severă cu sau fără manifestări psihotice. Această ambiguitate semantică s-a reflectat în clasificarea CIM-10 prin definirea cu ușurință a intensității diferențiind-o astfel: - episod depresiv lejer; - episod depresiv mediu; - episod depresiv sever. Astfel definite, criteriile privind episodul depresiv sunt considerate a fi identice la orice vârstă. Abordarea pur descriptivă și nu developmentală a DSM cunoaște totuși o limită deoarece face referire în mod explicit la copilărie și adolescență în criteriile 1 și 3. Pe de altă parte, chiar dacă
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
joc de mine”; - „eu sunt vinovată, nu sunt drăguță cu mama mea”; - „m-a abandonat, sunt sătulă până-n gât”; - „nimeni nu mă iubește, nimeni nu se interesează de mine...”. Toate aceste cuvinte au fost rostite de adolescenți prezentând un episod depresiv major după DSM-III-R sau IV. Adolescentul revine în mod constant asupra acestor idei și este dificil să-i distragi atenția de la ele. Această lentoare psihomotorie este manifestarea cea mai vizibilă și mai obiectivă a afectului depresiv bazal. Pentru unii autori
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
adolescenți prezentând un episod depresiv major după DSM-III-R sau IV. Adolescentul revine în mod constant asupra acestor idei și este dificil să-i distragi atenția de la ele. Această lentoare psihomotorie este manifestarea cea mai vizibilă și mai obiectivă a afectului depresiv bazal. Pentru unii autori (Widlocher și colab., 1983) acesta constituie semnul cel mai sigur al sindromului depresiv. Starea depresivă este rar exprimată în mod direct, dar este recunoscută destul de ușor dacă adolescentul este întrebat. Este ca și cum acesta n-ar îndrăzni
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
idei și este dificil să-i distragi atenția de la ele. Această lentoare psihomotorie este manifestarea cea mai vizibilă și mai obiectivă a afectului depresiv bazal. Pentru unii autori (Widlocher și colab., 1983) acesta constituie semnul cel mai sigur al sindromului depresiv. Starea depresivă este rar exprimată în mod direct, dar este recunoscută destul de ușor dacă adolescentul este întrebat. Este ca și cum acesta n-ar îndrăzni să mărturisească spontan că suferă de această stare depresivă. În schimb lipsa de implicare, de interes, sau
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
este dificil să-i distragi atenția de la ele. Această lentoare psihomotorie este manifestarea cea mai vizibilă și mai obiectivă a afectului depresiv bazal. Pentru unii autori (Widlocher și colab., 1983) acesta constituie semnul cel mai sigur al sindromului depresiv. Starea depresivă este rar exprimată în mod direct, dar este recunoscută destul de ușor dacă adolescentul este întrebat. Este ca și cum acesta n-ar îndrăzni să mărturisească spontan că suferă de această stare depresivă. În schimb lipsa de implicare, de interes, sau lipsa plăcerii
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
acesta constituie semnul cel mai sigur al sindromului depresiv. Starea depresivă este rar exprimată în mod direct, dar este recunoscută destul de ușor dacă adolescentul este întrebat. Este ca și cum acesta n-ar îndrăzni să mărturisească spontan că suferă de această stare depresivă. În schimb lipsa de implicare, de interes, sau lipsa plăcerii este exprimată în mod frecvent: dezinteres pentru școală, pentru relațiile cu prietenii, pentru practicarea unui sport, pentru activități culturale obișnuite: „singurul lucru care mă interesează este...” de exemplu: „să ascult
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de interes, sau lipsa plăcerii este exprimată în mod frecvent: dezinteres pentru școală, pentru relațiile cu prietenii, pentru practicarea unui sport, pentru activități culturale obișnuite: „singurul lucru care mă interesează este...” de exemplu: „să ascult muzică”. Iritabilitatea înlocuiește adesea starea depresivă precizează DSM. În adolescență trebuie să facem diferența, pe cât posibil, între iritabilitate și impulsivitate care sunt adesea confundate. Iritabilitatea este un simptom relațional: într-o interacțiune cu altcineva, excitația crește până ajunge la o descărcare de natură colerică sau agresivă
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de degradare, de vinovăție delirantă etc.). Aceste manifestări ridică problema unei afecțiuni bipolare în adolescență (vezi capitolul 7). Ansamblul acestor simptoame este durabil și stabil. Dacă uneori un eveniment oarecare poate prezenta un anume interes, acesta este întotdeauna tranzitoriu. Manifestările depresive revin repede pe primul plan. Se întâmplă totuși ca, în ciuda unei stări depresive evidente, adolescentul să desfășoare o activitate care are o anumită semnificație pentru el. Datorită menținerii acestei activități, părinții au tendința de a considera că adolescentul nu este
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]