1,930 matches
-
rar folosit. Mulți preferă să-și spună "vrăjitori". Poate nu întâmplător vrăjitoria mai este numită forma populară a magiei. Sunt convinsă că este un fapt ereditar... Bunica mea, care este moartă acum, a fost și ea vrăjitoare. Cunoștea foarte multe descântece, vrăji și de mică am urmărit-o fiind foarte atrasă de ceea ce făcea. După multe discuții am ajuns amândouă la concluzia că cel mai bine ar fi să studiez psihologia. Am intrat la Facultatea de Psihologie. Aici am citit foarte
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
de noi și care are legătură cu această profesie este turnatul cositorului. Aceasta presupune interpretarea formelor pe care le ia cositorul (topit și descântat) și apoi turnat în apă sfințită. Mai mult, o mare parte dintre ustensilele vrăjitoarelor folosite în descântece și farmece sunt confecționate din metal (cuțit, potcoavă, clește, vătrai etc.), în urma unui ritual precis. 9.1.3. Croitorul Acesta este cel care vine în contact cu trupul. El vede și cunoaște ceea ce se ascunde în spatele aparențelor și este interzis
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
rețete magice. Ghicitul în cărți, în palmă, în ghioc, în bobi, pietre sau foc sunt doar câteva dintre formele practicate de aceștia. Aproape că nu există țigan care să nu cunoască o formă de ghicit sau să nu știe un descântec. Din nefericire, multe dintre aceste practici sunt transformate în escrocherii, mizându-se mult pe credulitatea, naivitatea și ignoranța clientului. Am putea spune că țiganii au creat o întreagă industrie în acest sens, oferind servicii care îi ajută să acumuleze sume
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
o categorie aparte. Cei mai mulți refuză să se numească vrăjitori sau magicieni, termenii fiind socotiți de mulți ca având conotații malefice. Deși nu reușesc să facă o delimitare clară a fenomenelor (dovadă că mulți dintre cei chestionați practică divinația urmată de descântece sau vrăji), ei se consideră a fi aleși, principala lor funcție fiind aceea de diagnosticare și prognosticare. "Eu spun omului ce văd și ce-l așteaptă, nimic în plus...". Acest lucru este demonstrat și de alte cercetări, întreprinse în spațiul
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
de felul următor: "așa făceau bătrânii noștri", "am auzit că este bine" sau, pur și simplu, "așa se face". Focul are utilizări cu semnificații speciale, mai ales în practicile magice, vrăjitorești și divinatorii. El este "ingredientul" principal în ritualurile de descântec. În unele spații sociale, cărbunii încinși în foc, dar și frigările (cuțit, foarfecă, potcoavă, seceră, în general obiecte din fier care au fost călite la flacăra focului magic și inițiatic încă de la fabricarea lor. De cele mai multe ori, ele sunt modelate
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
sale. În această situație "focul se asociază cu principiul său antagonic, apa. Astfel, purificarea prin foc este complementara purificării prin apă pe plan microcosmic (rituri inițiatice) și pe plan macrocosmic (mituri alternante ale Potopului și ale Secetei sau Incendiilor)"244. Descântecul, ca ritual magic, urmează, în fapt, un model exemplar al miturilor, atât la nivel macrocosmic, cât și la cel microcosmic. Într-un fel, acțiunea contrariilor (foc și apă) vine să sugereze dezordinea instalată, haosul primordial. Ei bine, imitarea acelor începuturi
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
ceea ce ne privește, am încercat să depistăm existența acestora în practicile divinatorii contemporane. 13.2.2.1. Termeni operatori Acești termeni sunt întâlniți în special în momentul pregătitor al divinației. Practicianul invocă fie sfinți, spirite, fie pe Dumnezeu. Spune rugăciuni, descântece sau formule magice. E. Niculiță-Voronca, în Datinele și credințele poporului român, a surprins nenumărate practici în care se regăsesc formulări specifice. De exemplu, în registrul obiceiurilor de Ajun se înscrie un ritual de luare a mesei care poate servi practicilor
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
și vrăjitorie existente pe piață. În primul caz putem vorbi de o serie de moșteniri culturale care, grație timpului, au suferit influențe, modificări și adaptări. De pildă, în filmul antropologic realizat în Rediu, județul Neamț, am prezentat tehnica topirii cositorului. Descântecul este însoțit aici de o serie de rugăciuni creștine 313, după care intervine gestul decriptării, al interpretării formelor cositorului, și al prezicerii. Toate acestea se întâmplă în condițiile în care practica topirii cositorului este una foarte veche. Așadar, este posibil
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
în același sistem explicativ cunoștințe din domenii extrem de variate fizică, medicină, antropologie, etnologie, religii. Aici stau alături divinități și ritualuri incompatibile între ele. Constatăm, de asemenea, folosirea abuzivă și necontrolată a unor termeni cu conotații clare (clarviziune, divinație, magie, vrăjitorie, descântec, șamanism, ritualuri etc.), paralel cu încercarea de afișare a științificității materialelor și a caracterului lor esoteric. Din lucrările de mâna a doua înregistrate în cadrul studiului și care tratează direct sau tangențial fenomenul divinatoriu, am extras o serie de cuvinte-cheie ce
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
de natură spirituală, atunci putem gândi că și în cazul divinației în cositor poate fi vorba de același lucru. C. G. Jung, în Psihologie și alchimie, pune toate acestea sub semnul eliberării spiritului prizonier în închisoarea materiei. Grație focului și descântecelor folosite, materia prinde noi forme și vorbește celui ce vrea s-o asculte. Unei eliberări a spiritului materiei i se răspunde și cu o formă de eliberare a spiritului uman. Acesta din urmă încearcă să părăsească limitele raționalului și vizibilului
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
creații" ale Pământului-Mamă împărtășesc o experiență magico-religioasă specifică. Socialul le atribuie puteri și capacități neobișnuite: sunt magi, vrăjitori, descântători, divinatori, vraci etc. Secvența nr. 5 02.32-03.19 Paralel cu instrumentele folosite pentru topirea cositorului este prezentată una din "rugăciunile" descântecului: "Cruce-n ceri, cruce-n pământ, Cruce de aur undi sî culcă Trece crucea pisti el Maica Precista ne-o păzăști Dumnezău ne-o miluiești." "Înger, Îngerașul Lui Păzăște suflețălul lui Zi șî noapti Pân' la ceasul cel di moarti
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
minuni" cu cositorul. Cadrul de bază cuprinde câteva din gesturile și atitudinile acesteia. Secvența nr. 7 03.59-06.07 Secvența reprezintă în fapt debutul ritualului: focul este făcut, iar pe plită este pus cositorul la topit și instrumentele folosite la descântec. Paralel, mătușa Catinca pune agheasma într-un castron alături de busuioc. În tot acest timp, ea povestește și răspunde la întrebări: "Cum ai învățat mata, mătușă Catinca, să faci treaba aceasta, de unde ai învățat? Di la o babă bătrână di la
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
n-o mai avut leac." Toate instrumentele care contribuie la realizarea ritualului, inclusiv cositorul, trebuie să intre în contact cu focul încă de la debutul practicii. Asemenea oricărui specialist care stăpânește secretele focului, ale topirii cositorului și ale utilizării instrumentelor de descântec, mătușa Catinca explică, cum nu se poate mai clar, că acest "meșteșug" nu este unul oarecare. El este dobândit în urma petrecerii unui timp anume alături de un inițiat (baba de la Frunzeni). Nici instrumentele nu sunt întâmplătoare. Își au povestea lor și
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
un inițiat (baba de la Frunzeni). Nici instrumentele nu sunt întâmplătoare. Își au povestea lor și o simbolistică aparte. Ele sunt descântate la un fierar. Acesta, la rândul său, a respectat rigorile unui ritual specific pentru confecționarea și descântarea instrumentelor de descântec. Într-o relatare separată, mătușa Catinca ne-a explicat cum se deruleză acest ritual. Tânărul trebuie să fie necăsătorit și curat. El va lucra sau va descânta instrumentele într-o noapte cu lună plină, dezbrăcat până la brâu și numai cu
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
urmă, faptul că încă de la început un obiect este învestit cu o anumită putere și semnificație. Revenind la perioada de ucenicie a bătrânei, constatăm că în cazul său inițierea s-a petrecut într-o manieră involuntară. Ea "a furat" formulele descântecului. Transferul însă nu a fost unul parțial, doar la nivelul cunoștințelor, ci unul total. Concomitent cu formulele descântecului s-a transferat și harul sau "leacul" bătrânei din Frunzeni. Mai mult, evocarea celor paisprezece ani de suferință alături de copilul său par
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
perioada de ucenicie a bătrânei, constatăm că în cazul său inițierea s-a petrecut într-o manieră involuntară. Ea "a furat" formulele descântecului. Transferul însă nu a fost unul parțial, doar la nivelul cunoștințelor, ci unul total. Concomitent cu formulele descântecului s-a transferat și harul sau "leacul" bătrânei din Frunzeni. Mai mult, evocarea celor paisprezece ani de suferință alături de copilul său par a se înscrie într-o perioadă mai amplă de inițiere care vine să probeze anumite virtuți. Din această
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
chici frumos șî lăudos (face semnul crucii în apă cu sula); poati ari un spor di câștigat di făcut (scuipă și suflă) Doamne dă-i-l. (cască) Sănătatea lui (scuipă și suflă în timp ce face semnul crucii cu scoaba în apă)." Descântecele ilustrează într-o manieră populară, plastică și metaforică scopul realizării ritualului de topire și turnare a cositorului: sănătate, noroc, fericire, căsătorie, succese sociale și personale etc. În cazul acestei secvențe este interesant faptul că, odată cu descântecul, femeia scuipă și suflă
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
cu scoaba în apă)." Descântecele ilustrează într-o manieră populară, plastică și metaforică scopul realizării ritualului de topire și turnare a cositorului: sănătate, noroc, fericire, căsătorie, succese sociale și personale etc. În cazul acestei secvențe este interesant faptul că, odată cu descântecul, femeia scuipă și suflă asupra apei. La fel se întâmplă și atunci când descântă cositorul aflat la topit pe foc. Pentru toate acestea, nu am reușit să obținem nici un fel de explicație din partea subiectului. Dacă ar fi să fim consecvenți cu
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Șî la drum să-l păzască Dumnezău. Să iasă înainte nicuratu' (scuipă și suflă), pi pustii (scuipă și suflă) drace! Ni se pare destul de intereasant faptul că femeia intră într-o stare de somnolență (cască) de fiecare dată când rostește descântecul. Nu credem că gestul este unul teatral sau, pur și simplu, gratuit. El ne amintește întru câtva de transele șamanice sau extatice însoțite de stări de somnolență. Este posibil, așadar, ca simpla rostire a unor formule de descântec să inducă
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
când rostește descântecul. Nu credem că gestul este unul teatral sau, pur și simplu, gratuit. El ne amintește întru câtva de transele șamanice sau extatice însoțite de stări de somnolență. Este posibil, așadar, ca simpla rostire a unor formule de descântec să inducă subiectului o stare de inspirație sau de semitransă. Secvența nr. 21 15.08-15.19 Repetă operațiunea de turnare a cositorului pe cap. Ritualul turnării cositorului se repetă de trei ori, iar formulele descântecului sunt aproape aceleași. Secvența nr.
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
rostire a unor formule de descântec să inducă subiectului o stare de inspirație sau de semitransă. Secvența nr. 21 15.08-15.19 Repetă operațiunea de turnare a cositorului pe cap. Ritualul turnării cositorului se repetă de trei ori, iar formulele descântecului sunt aproape aceleași. Secvența nr. 22 15.20-16.19 "O vrut cineva, un pretin de-a matali, cari-i la un servici cu matali, ca sî-ți deii plod di mâță.Uiti, aista-i plod di mâță, dacă ai auzât vrodatî
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Croyance et voyance à Paris et en region parisienne de nos jours, directeur d'études Philippe Boutry, 1999. Rev. Descoperă, Anul III, Nr. 10 (28), noiembrie, 2005. DIKOL, Christian și Miriam, Magia neagră și vrăjitoria. Despre facerea și desfacerea vrăjilor descântece și ritualuri, Iași, Ed. Polirom, 2005. Dicționarul explicativ al limbii române, București, Ed. Academiei R.S.R., 1975. DROUOT, Patrick, Șamanul, fizicianul și misticul, traducere de Radu-Călin Bacali, București, Ed. Humanitas, 2003. DUMÉZIL, Georges, La Religion romaine archaïque, Paris, Payot, 1966. DURAND
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Dacia, 2002, p. 223. 147 Din cele 120 de interviuri realizate cu persoane care practică divinația, aproximativ 25 au declarat că știu doar să ghicească și nimic altceva. Totuși, marea majoritate au demonstrat și cunoașterea altor ritualuri de natură magică: descântece, dezlegări, scoaterea argintului-viu, practici magice de aducere a ursitului, de sănătate etc. 148 Majoritatea celor care au consultat un specialist în divinație au avut o motivație psihosocială. Interesant este faptul că nici unul dintre respondenți nu și-a anunțat deschis convingerea
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
epistemologie, ediție îngrijită de Mona Antohi și Sorin Antohi, studiu introductiv de Sorin Antohi, Iași, Ed. Polirom, 2002, pp. 147-169. 182 J. Maxwell, Magia, ed. cit. 183 Christian și Miriam Dikol, Magia neagră și vrăjitoria. Despre facerea și desfacerea vrăjilor descântece și ritualuri, Iași, Ed. Polirom, 2005, p. 8, Cei doi se prezintă ca fiind cunoscători avizați în domeniu, numindu-se parapsihologi, astrologi, bioterapeuți, inițiați în tainele științelor oculte astrale, ale tarotului și oniromanției, ale practicilor ritualurilor magiei albe, ale exorcismelor
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
în literatura de mâna a doua prezentă actualmente în librăriile ieșene. Noi am contabilizat 51 astfel de volume. 318 Probabil pe acest fapt se sprijină și apariția pe piața de carte românească a trei broșuri care poartă semnătura Vrăjitoarea Cireșica: Descântece de dragoste, Descântece de sănătate, Descântece de bunăstare și spor, apărute la Ed. Sphinx în 2004. Alături de formulele unor descântece, aici se pot regăsi credințe populare, rețete magice,vrăjitorești și divinatorii. 319 Deși nu am acordat un spațiu special cercetării
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]