6,256 matches
-
în unele dintre numeroasele versuri pentru copii ale lui T., sunt concurate de ritmuri ca la Lucian Blaga („Prin reci luminișuri/ azi pasul mi-ndemn/ precum prin trestiișuri/ o luntre de lemn”) și mai ales de versuri libere cu funcții descriptive, analoage acelora din poemele lui Adrian Maniu: „...Târau în urma lor iepuri cenușii, mărunți, mirosind a lapte de măr,/ dar sfârtecați de răni cumplite,/ cerbi cu carnea domesticită/ din care sălbăticia s-a scurs,/ ciute de fildeș topit/ și iarăși iepuri
TOMOZEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290221_a_291550]
-
cavaleresc al microromanului Spre somn, din volumul Noapte peltică), V. strecoară câteva descrieri cu valoare documentară asupra fizionomiei epocii: demolările și evacuările din locuințe, concediile de odihnă ale salariaților la Mamaia ș.a. Stilistic, obține o singură izbândă, tot de ordin descriptiv: prezentarea minuțioasă a interioarelor din imobilele de mahala. La polul negativ, comparațiile stârnesc hazul și destabilizează tonul dramatic, iar filosofia de viață intră în picajul monologului antirăzboinic („Planeta noastră rotundă nu este o nucă al cărei miez s-a uscat
VADUVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290405_a_291734]
-
de pe șoseaua Bonaparte, în apropiere de Capul Podului (1874-1885), „grație unui concurs de împrejurări favorabile” își continuă studiile la Paris (1886-1897), absolvind École Polytechnique și École des Ponts et des Chaussées. Revenit acasă în 1897, este numit profesor de geometrie descriptivă la Școala de Poduri și Șosele, iar din 1898, timp de optsprezece ani conduce, ca inginer, lucrările de amenajare a șoselei naționale Câmpina - Predeal, reușind să facă din ea cea mai bună cale de comunicație din țară. După primul război
URECHIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290373_a_291702]
-
este anexată literaturii de tip expresionist - și realismul rural. În altă monografie, Vladimir Streinu, demersul interpretativ vizează tot exhaustivitatea. V. e atent la prezentarea aspectelor activității criticului (comentator de poezie, proză, critică, polemist, istoric literar etc.), oferă un minuțios inventar descriptiv al aproape tuturor articolelor și volumelor. Comentariul devine pe alocuri redundant, ca în paginile despre publicistică, unde se reiau informații din capitolul dedicat polemistului. În afară de documentarea minuțioasă asupra operei, dar și de ordin biografic, unde sunt consemnate elemente eludate anterior
VASILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290456_a_291785]
-
lumea artistică a Romei ori nimerește într-o speluncă, altcândva aduce elemente legate de confruntările între socialiștii și fasciștii italieni sau descrie excursii la mare și la munte, ultima agrementată de un moment cinegetic. Plenar, vocația turistică și implicit darul descriptiv al prozatorului se desfășoară în Pe căi de miazăzi și în Macumba-Carioca (1968), roade ale cutreierării unor spații europene (Olanda, Italia) și latino-americane. Mai ales ultima carte e pe cât de atractivă, tot pe atât de instructivă, cu derularea de peisaje
ZAMFIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290700_a_292029]
-
extern, ca și la resorturile interioare. Deși nu a elaborat o istorie a literaturii concepută ca atare, acoperă prin studii autonome secolul al XIX-lea în cvasitotalitatea lui, iar din secolul al XX-lea selectează principalele valori. Astfel, Alecsandri ca descriptiv e un prilej de a defini distanța dintre actual și inactual, cu precizarea că memoria acționează în două moduri: „a recunoaște pur și simplu că ceva s-a întâmplat în trecut” și „retrăind trecutul cu accentul lui particular și caracteristic
VIANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290512_a_291841]
-
substantivele subliniate să devină adjective. Ex. Omul voinic învinge treaba grea. 5. Alcătuiește două propoziții în care să folosești cuvintele: familiar, familial. 6. Formează adjective, adăugând la substantivele date grupul de litere “os”. Butuc, frunză , copil 7. Alcătuiește un text descriptiv despre natură. (Vara) TESTUL NR. 14 1. Citește textul: “Dacă vrei, eu sunt tânăr, oprește-mă pe mine dar dă-i drumul să se ducă acasă ca să aibă grijă de mămuca. Ea este femeie bătrână și nu poate munci. Eu
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
Mihai Surdu Partea V. Metodologia dezvoltării sociale Măsurarea dezvoltării sociale Raluca Popescu, Amalia Vârdol, Cosmin Briciu Indici compoziți de dezvoltare socială Sergiu Bălțătescu Monitorizarea, un instrument al dezvoltării Manuela Sofia Stănculescu Prefață Sociologia a fost, cu rare excepții, o știință descriptivă și explicativă a realității sociale. Ea a fost în mult mai mică măsură o știință constructivă, un instrument al schimbării sociale. De fapt, această orientare a sociologiei a reflectat orientarea societății înseși. Cu excepția programului comunist, cu eșecul lui, și a
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
entitatea situată imediat sub nivelul guvernului central, având putere politică reprezentată de existența unui consiliu ales sau a unei asociații ori a unui organism alcătuit la nivel regional și compus din reprezentanți ai autorităților locale”. Această definiție este mai degrabă descriptivă, fără o mare putere operatorie, incluzând în aceeași categorie landurile germane, provinciile olandeze, regiunile franceze și celelalte forme teritoriale de nivelul NUTS II existente în diferitele state europene. Acest al doilea concept schițează regiunea din punct de vedere geografic și
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
dinamica lor în funcție de măsurile luate; procesul de măsurare este recursiv și stă la baza continuității/schimbării periodice a politicilor Pentru înțelegerea contribuției sistemelor de măsurare în procesul de dezvoltare, este importantă distincția majoră între indicatorii de situație (de stare, factuali, descriptivi) și indicatorii de proces (de program sau de performanță). Dacă indicatorii de proces sunt utilizați pentru monitorizarea implementării programelor (vezi capitolul privind monitorizarea), indicatorii de situație sunt folosiți: în analiza nivelului de dezvoltare a societății și în analizele sectoriale premergătoare
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și în analizele sectoriale premergătoare unei intervenții; în evaluare, dacă schimbările produse pot fi atribuite intervențiilor. Capitolul vizează indicatorii elaborați pentru a reda o imagine de ansamblu a gradului de dezvoltare dintr-o societate sau comunitate. Totuși, chiar și indicatorii descriptivi ai dezvoltării sociale, la care ne vom referi, au o dimensiunea normativă. Ei depășesc nivelul de implementare a anumitor planuri sau programe, dar sunt corelați cu obiective generale precum îmbunătățirea calității vieții, realizarea aspirațiilor individuale și colective sau creșterea standardului
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
toate celelalte condiții sunt respectate, mesajul nu-și atinge scopul dacă este prea agresiv, cu intenția de a-l blama pe celălalt sau, dimpotrivă, exprimat prea timid și într-un mod pasiv. Conținutul unui mesaj asertiv trebuie să fie precis, descriptiv și direct. O persoană care deține această competență comunicațională știe și poate să-și exprime dorințele, să spună ce gândește, să refuze, să rezolve conflicte într-o manieră fermă, dar fără să și jignească interlocutorii, menținându-și, în același timp
Comunicarea asertivă. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Cozma Jeanina () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1145]
-
constituie conținutul și obiectivele pedagogice stabilite de programele de învățământ și care se regăsesc în nivelul de cunoștințe, priceperi și deprinderi, în capacități intelectuale și în trăsăturile de personalitate. Înscriindu-se în liniile reformei curriculare, evaluarea este calitativ de tip descriptiv, activă, pozitivă, cu un caracter formativ, având în vedere elevul participant activ la formarea sa, conștientizând capacitățile sale. Pentru ca evaluarea progresului școlar al elevilor să-și atingă scopurile se impun anumite acțiuni de ordin organizatoric și practic din partea cadrului didactic
Evaluarea la matematică de la teorie la practică. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Zmău Cecilia Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1192]
-
Eticheta ecologică este un simbol grafic, și /sau un text descriptiv aplicat pe produs sau ambalaj, într-o broșură sau alt document informativ care însoțește produsul și 199 care oferă informațiile necesare cu privire la criteriile ecologice ale produselor oferite pe piață. Ecoetichetarea este o activitate care are ca scop stabilirea unui sistem
Etichetare ecologică. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Ada Burescu () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1199]
-
obiectul și ulterior metodele. Și W. Dilthey și K. Jaspers cultivă ordinea sigură a spiritului metodic. Astfel, pentru W. Dilthey „psihologia nu se va achita de sarcinile sale ca știință fundamentală decât dacă se va ține în limitele unei științe descriptive care nu face decât să constate faptele și concordanța faptelor”, idee pe care K. Jaspers o preia și o aplică în cazul psihopatologiei. Concluzia teoretică a unei atare atitudini metodologice este pentru W. Dilthey trecerea de la „psihologia descriptivă” la „psihologia
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
unei științe descriptive care nu face decât să constate faptele și concordanța faptelor”, idee pe care K. Jaspers o preia și o aplică în cazul psihopatologiei. Concluzia teoretică a unei atare atitudini metodologice este pentru W. Dilthey trecerea de la „psihologia descriptivă” la „psihologia explicativă”, al cărui obiectiv final este de „a da o structură logică ansamblului vieții spiritului”. Și, revenind la domeniul psihopatologiei, vom remarca aceeași intenție metodologică la K. Jaspers în cazul proceselor psihice morbide, cu ajutorul „metodei psihologice comprehensive” de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cazul proceselor psihice morbide, cu ajutorul „metodei psihologice comprehensive” de a explica semnificația „fenomenelor psihice morbide”. Ceea ce trebuie reținut din cele de mai sus este faptul că se conturează o relație particulară între „obiect” și „metodă” în sfera psihopatologiei. Metoda fiind descriptivă sau explicativă, va aduce în câmpul cunoașterii cele două laturi ale obiectului: în primul caz latura sa externă, iar în cel de-al doilea caz latura sa internă. Psihologia și psihiatria, descriind faptele, vor fi discipline descriptive, pe când psihopatologia, care
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihopatologiei. Metoda fiind descriptivă sau explicativă, va aduce în câmpul cunoașterii cele două laturi ale obiectului: în primul caz latura sa externă, iar în cel de-al doilea caz latura sa internă. Psihologia și psihiatria, descriind faptele, vor fi discipline descriptive, pe când psihopatologia, care va căuta să explice semnificația fenomenului psihic morbid, va fi o disciplină explicativă. Ea va căuta să pătrundă semnificația interioară a „nebuniei”, sensul ființei umane alienate, nu ca „simptome clinice” vizibile, ci ca „sensuri interioare” ale umanului
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Umgreifende) propus de K. Jaspers reprezintă un prețios reper atât pentru psihologie cât și pentru psihopatologie în înțelegerea dinamicii proceselor psihice normale cât și a modificărilor psihologice, anormale, ale acestora. Dimensiunile ontologice ale umanului Antropologia psihiatrică se referă la aspectele descriptive ale fenomenelor psihice morbide având un caracter constatativ de natură analist-fenomenologică. Analiza existențială (Daseinsanalyse) face o prezentare dinamică a ființei umane bolnavă psihic, în perspectiva dinamicii generale a vieții psihice. În primul caz este vorba de o analiză fenomenologică de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și cunoscut. Cea de-a doua grupă o reprezintă „limbajul științific” prin intermediul căruia obiectul este gândit, înțeles și utilizat. Aceasta ar echivala cu o relație de tip logos/cogito. Pentru Y. Belaval, în cazul științei limbajul are o funcție dublă: descriptivă și explicativă. În planul observației limbajul are rolul de a descrie și denumi un obiect concret, iar în planul înțelegerii naturii acestuia, de a-l explica. Este de la sine înțeles că în centrul evoluției cunoașterii științifice vocabularul științific (limbajul descriptiv-denominativ
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Apare, în cazul acesta, în constituirea limbajului științific, ca expresie a cunoașterii unui domeniu, un aspect interesant, care exprimă evoluția cunoașterii științifice. Cunoașterea, ca act de „gândire a obiectului” științei, se poate separa în două momente. a) momentul denominativ și descriptiv al limbajului, care este etapa unui „cogito pre-reflexiv”, când obiectul cunoașterii continuă să rămână „exterior” în raport cu gândirea mea; b) momentul explicativ, de conceptualizare, când obiectului cercetării i se atribuie o semnificație, fiind prin aceasta „interiorizat” în sfera gândirii mele, devenind
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
-se la natura obiectului psihopatologiei, K. Jaspers se întreabă „ce ne poate furniza filozofia și psihologia”, în sens metodologic? Răspunsul pe care îl dă este o referință la următoarele surse metodologice: 1) Fenomenologia lui Ed. Husserl, denumită de acesta „psihologie descriptivă” constă în „descrierea experiențelor interioare ale bolnavului, așa cum apar ele în conștiința acestuia; iluzii senzoriale, experiențe delirante, diferite moduri ale conștiinței de sine și a sentimentelor”. 2) W. Dilthey propune o altă metodă psihologică pe care o denumește „descriptivă și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihologie descriptivă” constă în „descrierea experiențelor interioare ale bolnavului, așa cum apar ele în conștiința acestuia; iluzii senzoriale, experiențe delirante, diferite moduri ale conștiinței de sine și a sentimentelor”. 2) W. Dilthey propune o altă metodă psihologică pe care o denumește „descriptivă și analitică” și din care K. Jaspers va construi o „psihologie comprehensivă”. 3) Cea de-a treia sursă o reprezintă „psihanaliza” (Freud) care privește fenomenele psihice ca pe niște raporturi de trăiri cu o anumită semnificație legată de regimul inconștientului
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și psihopatologie depind într-o măsură considerabilă de modul în care este gândită cercetarea respectivă, de organizarea cercetării și de metodologia utilizată în cercetare; majoritatea specialiștilor în domeniu sunt de acord în a recunoaște trei grupe principale ce metode: cercetarea descriptivă, cercetarea experimentală și metodele filozofice. Le vom prezenta în continuare. I) Cercetarea descriptivă Aceasta se bazează pe observația sistematică și include următoarele metode: 1) Observația naturală, în cursul căreia subiectul este observat în condițiile sale naturale fără a se interveni
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cercetarea respectivă, de organizarea cercetării și de metodologia utilizată în cercetare; majoritatea specialiștilor în domeniu sunt de acord în a recunoaște trei grupe principale ce metode: cercetarea descriptivă, cercetarea experimentală și metodele filozofice. Le vom prezenta în continuare. I) Cercetarea descriptivă Aceasta se bazează pe observația sistematică și include următoarele metode: 1) Observația naturală, în cursul căreia subiectul este observat în condițiile sale naturale fără a se interveni asupra lui. 2) Studiul de caz reprezintă un studiu aprofundat al unei persoane
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]