2,257 matches
-
de a lucra astfel Încât secțiile să fie capabile de a duce cu adevărat o activitate folositoare. Tov. Zaharia Stancu, arătând că va fi primul care va cere ajutorul comisiei de proză pentru cel de al doilea volum al romanului său Desculț a exprimat foarte limpede ideea că secțiile de creație sunt un sprijin absolut necesar În muncă scriitorilor. (Ă). Au luat cuvântul o serie de alți scriitori și critici literari: Eusebiu Camilar, Petre Iosif, Silvian Iosifescu, Aurel Mihale, Nina Cassian, M.
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
potențialul apologetic și/sau social instigator, combativitatea de clasă și spiritul de partid prin: dezvăluirea exploatării sociale, a rolului maselor În construcția istorică, prin demascarea putreziciunii burgheze și zugrăvirea chipului luminos al luptătorului progresist sau ilegalistului. Autori reprezentativi: Zaharia Stancu (Desculț, Dulăii), AL. Jar (Evadarea, Interogatoriul, Sfârșitul jalbelor ș.a.), Eusebiu Camilar (Negura), Ion Pas (Lanțuri), A.G.Vaida (Clocote), M.Sadoveanu (Nicoară Potcoavă), Camil Petrescu (Un om Între oameni), N.Jianu (Izvorul roșu), Petru Dumitriu (Cronică de familie), Aurel Mihale (Nopți Înfrigurate
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
a stării de delirium tremens în care-l adusese „tehnica” infailibilă a doctorului Sonderborg e demnă de pana oricărui scriitor de primă linie: M-am ridicat în pat și, după o vreme, am putut să ating podeaua cu picioarele. Erau desculțe și pline de cuie și ace. Ghișeul cu articole de galanterie la stânga, doamnă. Ace de siguranță extralargi la dreapta. Piciorul începu să simtă duritatea și rămase lipit de marginea patului, în timp ce o voce care părea să vină de sub pat spunea
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
acest tip și a sistat întâlnirile. Corneliu Balla, aflat și el în Târgșor în momentul încercărilor de „reeducare”, spune că le erau puse la dispoziție diverse cărți: Manifestul Comunist al lui Makarenko, opere pedagogice din Makarenko, Învierea lui Tolstoi sau Desculț a lui Zaharia Stancu, dar și oficiosul comunist Scânteia. Uneori, participarea la ședințe era obligatorie, dar adaugă și el că Burada era amuzant prin incultura sa4. După nereușita ședințelor publice, și-a intrat în rol Dumitru Ibănescu; la momentul respectiv
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
rostului tuturor fetelor ieșite din Orfelinat, în acești zece ani din urmă, nenumărate sunt acelea de a căror urmă nu se mai poate ști nimic. La Orfelinatul de băieți „Dr. Zigura”, d-na Botez a găsit pe copii în zdrențe, desculți, dar cu profesori de muzică și dans. Astăzi, copiii sunt complet echipați, urmează la școlile statului, iar vacanța de vară și-au petrecut-o la mare, în preventoriul de la Agigea. Coloniile școlare au fost de asemeni reorganizate, împreună cu cantinele pentru
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
femeile în oraș ca să le ajute; să facă colecte de bani, alimente, îmbrăcăminte pentru copii, clăci pentru prelucrarea materialelor și a îmbrăcămintei colectate. Prietenele noastre să mobilizeze croitorii și confecțiile militare pentru confecționarea cipicilor cu care ele pot încălța copiii desculți. Prietenele trebuie să însoțească transporturile de copii din regiunile excedentare, veghind și ajungând ca aceasta să se facă în cât mai bune condițiuni. În organizarea cantinelor C.A.R.S.-ului sau Societății suedeze „Salvați Copiii”, prietenele de la U.F.A.R. să
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
nouă piesă, de data aceasta cu eroi din zilele noastre. Sper să reușesc să îndeplinesc toate aceste proiecte. (...)”. Zaharia STANCU 5: „Acum transcriu, pentru a treia oară, - unele capitole pentru a patra oară - cel de al doilea volum al romanului Desculț. Am lucrat o bună parte și din volumul al III-lea al acestui ciclu (...). Socotesc că ciclul Desculț, care va cuprinde cinci volume, va înfățișa cititorului o jumătate de veac din istoria noastră (...). Scrierea romanului Patria în care va fi
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Zaharia STANCU 5: „Acum transcriu, pentru a treia oară, - unele capitole pentru a patra oară - cel de al doilea volum al romanului Desculț. Am lucrat o bună parte și din volumul al III-lea al acestui ciclu (...). Socotesc că ciclul Desculț, care va cuprinde cinci volume, va înfățișa cititorului o jumătate de veac din istoria noastră (...). Scrierea romanului Patria în care va fi înfățișată viața satelor noastre în perioada 1944-1951 voi continua-o pe temeiul unei bune cunoașteri a mentalității noi
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Jianu, Judecata de Aurel Mihale, Pâine albă de Dumitru Mircea, Drum fără pulbere, ediția a 2-a de Petru Dumitriu. Tabloul editorial se completează cu romane istorice sau de radiografie a vieții interbelice: Nicoară Potcoavă de Mihail Sadoveanu, Dulăii și Desculț ediția a 4-a de Zaharia Stancu, Marca pregătire de AI. Jar, O alegere de pomină de Ioan Dorin, Numeroase sunt și volumele de nuvele, schițe sau povestiri dintre care menționăm câteva: Spre șantier de Ștefan Andre, Dreptate (colecția Albina
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
un sat, în focul ascuțitei lupte de clasă, în anii aceștia la începutul procesului de socializare a agriculturii. În Vadul nou se pune problema rolului important al gospodăriilor de stat în îndrumarea țărănimii muncitoare pe calea colectivizării, iar în Mireasa desculță e dezbătută problema luptei colectiviștilor dintr-o gospodărie colectivă formată, pentru convingerea și atragerea țăranilor mijlocași pe care uneltirile chiaburilor i-au făcut să rămână în afara gospodăriilor (...). Teatrul actual se inspiră necontenit din lupta clasei muncitoare conduse de partid pentru
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
-și îndeplinește - ca dramaturg - sarcinile de constructor al socialismului (...). Au fost primite cu multă căldură lucrări ca piesa lui Mihail Davidoglu Cetatea de foc, Ziua cea mare a Mariei Banuș, Pentru fericirea poporului de N. Moraru și A. Baranga, Mireasa desculță de Hajdu Zoltan și Sütö Andras, Lupii de Radu Boureanu, Iarba rea de Aurel Baranga etc. De asemenea au fost evocați în piese valoroși eroi din trecutul de luptă al poporului nostru, ca N. Bălcescu în piesa lui Camil Petrescu
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
de foc de M. Davidoglu e un tablou puternic al luptei pentru viață nouă, (...). Pentru fericirea poporului de N. Moraru și A. Baranga (...), Matei Millo de Mircea Ștefănescu (...), Ultimul omagiu de Laurențiu Fulga (...). Vadul nou de Lucia Demetrius și Mireasa desculță de Sütö Andars și Hajdu Zoltan. Acordarea premiilor de stat pe anii 1950-1951 a avut loc la noi curând după evenimentul de importanță istorică mondială a Congresului al XIX-lea al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice (...)”. NOTE ȘI COMENTARII l.
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
din ce în ce mai combativă a autorului. Această constatare se referă de altfel nu numai la literatura temelor noi, dar aproape la întreaga literatură. Dacă în Păuna Mică, Oameni la pândă, Sbucium, Otravă și altele, poziția ideologică a autorilor este încă confuză, în Desculț, Negura, Zilele vieții tale și Evadarea ea se definește mai precis. Mai ales Negura este o viguroasă demascare a provocatorilor războiului antisovietic. Totodată însă, niciunul dintre aceste romane nu este lipsit de greșeli ideologice. În Negura, de pildă, rolul clasei
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
demascare a provocatorilor războiului antisovietic. Totodată însă, niciunul dintre aceste romane nu este lipsit de greșeli ideologice. În Negura, de pildă, rolul clasei muncitoare este trecut cu vederea, iar pe de altă parte, nu apar principalii vinovați ai războiului. În Desculț de asemenea orașul este prezentat nerealist, romanul conținând multe pagini care vădesc o alunecare spre naturalism. În Evadarea se falsifică lupta comuniștilor francezi, se dă o imagine denaturată a rezistenței antihitleriste în Franța. În sfârșit, înaltul nivel artistic, încă o
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Patul lui Procust la romanul Un om între oameni, merită o analiză atentă și adâncă și o reliefare a dezvoltării creatorului pe linia prozei realiste. E nevoie de un comentariu atent și judicios al importantei opere a lui Zaharia Stancu, Desculț, atât de iubită de publicul nostru și tradusă până azi în numeroase limbi străine. Dezvoltarea poeziei lui Mihai Beniuc este de asemenea una din formele concrete pe care le-a luat la noi mișcarea literară spre realismul socialist. Tot astfel
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Raymond Quéneau, R. M. Rilke, Maxime Delamare, Roland Dorgelès. Îngrijitor al unor ediții din scrierile lui Anton Pann, G. Sion ș.a., A. este și autor (în colaborare) al libretului pentru opereta Anton Pann sau Povestea vorbei (1963). Volumele de povestiri Desculțe (1984; Premiul Asociației Scriitorilor din București), Făpturile paradisului (Desculțe vechi și noi) (1987) și Femeia de la miezul nopții și alte povestiri desculțe (1994) au fost apreciate de critică în termeni elogioși. Antim Ivireanul și vremea lui e o viață romanțată
ALBALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285215_a_286544]
-
este și autor (în colaborare) al libretului pentru opereta Anton Pann sau Povestea vorbei (1963). Volumele de povestiri Desculțe (1984; Premiul Asociației Scriitorilor din București), Făpturile paradisului (Desculțe vechi și noi) (1987) și Femeia de la miezul nopții și alte povestiri desculțe (1994) au fost apreciate de critică în termeni elogioși. Antim Ivireanul și vremea lui e o viață romanțată în sensul bun al cuvântului. Documentele trec adesea în ficțiune și personajele se află nu o dată în dialog. Autorul realizează bune evocări
ALBALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285215_a_286544]
-
poet al iubirii cotropitoare, dezlănțuite, de care sunt animate unele personaje feminine enigmatice, ca Tuța din povestirea omonimă. De aici, echivocul, îmbinarea realului cu fantasticul, ce amintește de Hanul lui Mânjoală a lui I. L. Caragiale, și alternanța spirit primitiv-rafinament. Picioarele „desculțe” constituie un simbol și un laitmotiv al povestirilor, punând încă o dată în lumină opoziția. Elogiul femeii fascinante, stăpânite de eros, ce deține parcă o putere de seducție vrăjitorească, este însuși elogiul feminității. A. se înfățișează, de asemeni, ca un excelent
ALBALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285215_a_286544]
-
extraordinare, dominate de eternul eros și de un fără istov spirit petrecăreț, se deslușește și o anume nostalgie pentru o lume ale cărei tipare îi conveneau de minune, ca om și artist. SCRIERI: Antim Ivireanul și vremea lui, București, 1962; Desculțe, București, 1984; Făpturile paradisului (Desculțe vechi și noi), București, 1987; Femeia de la miezul nopții și alte povestiri desculțe, București, 1994. Ediții, antologii: G. Sion, Proză. Suvenire contimpurane, pref. edit., București, 1956; Bucureștii în literatură, pref. edit., București, 1962; Anton Pann
ALBALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285215_a_286544]
-
pentru o lume ale cărei tipare îi conveneau de minune, ca om și artist. SCRIERI: Antim Ivireanul și vremea lui, București, 1962; Desculțe, București, 1984; Făpturile paradisului (Desculțe vechi și noi), București, 1987; Femeia de la miezul nopții și alte povestiri desculțe, București, 1994. Ediții, antologii: G. Sion, Proză. Suvenire contimpurane, pref. edit., București, 1956; Bucureștii în literatură, pref. edit., București, 1962; Anton Pann, Scrieri literare, I-III, introd. Paul Cornea, București, 1963 (în colaborare cu I. Fischer). Traduceri: Dimitrie Cantemir, Viața
ALBALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285215_a_286544]
-
pref. trad., București, 1971; Roland Dorgelès, Cruci de lemn, pref. trad., București, 1972; Karel Capek, Povestiri dintr-un buzunar și povestiri din celălalt buzunar, București, 1973 (în colaborare). Repere bibliografice: Mihai Ungheanu, Radu Albala, „Desculțe”, LCF, 1984, 37; Nicolae Manolescu, „Desculțe”, RL, 1984, 38; Marian Papahagi, Radu Albala, „Desculțe”, TR, 1985, 3; Dumitru Micu, Farmecul discret al insolitului, CNT, 1985, 4; Mirodan, Dicționar, I, 38-39; Eugen Simion, Un „matein”, RL, 1987, 22; Mircea Mihăieș, Radu Albala, „Făpturile paradisului”, O, 1987, 25
ALBALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285215_a_286544]
-
lemn, pref. trad., București, 1972; Karel Capek, Povestiri dintr-un buzunar și povestiri din celălalt buzunar, București, 1973 (în colaborare). Repere bibliografice: Mihai Ungheanu, Radu Albala, „Desculțe”, LCF, 1984, 37; Nicolae Manolescu, „Desculțe”, RL, 1984, 38; Marian Papahagi, Radu Albala, „Desculțe”, TR, 1985, 3; Dumitru Micu, Farmecul discret al insolitului, CNT, 1985, 4; Mirodan, Dicționar, I, 38-39; Eugen Simion, Un „matein”, RL, 1987, 22; Mircea Mihăieș, Radu Albala, „Făpturile paradisului”, O, 1987, 25; Z. Ornea, La despărțirea de Radu Albala, RL
ALBALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285215_a_286544]
-
cea a piciorului (vezi Corp). Stabilește contactul cu realitatea, crește dinamismul și mobilitatea fizică și comportamentală a subiectului. Este de asemenea un semn de putere și forță. Prin posesia lor, omul părăsește statutul de sclav sau de sărac, adică de «desculț». În vis, exprimă îmbunătățirea condiției sociale. Dar semnificația cea mai importantă a încălțămintei este de natură erotică. Piciorul care intră în pantof este o transpunere a penetrării, imagine clar evocată în basmul Cenușăreasa Încălțămintea este așadar un simbol feminin, la
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
balansul provocat între teză și antiteză, acest atac poate fi extrem de incitant la lectură, dacă nu cade în retorism. Ex abrupto. Credem că acest atac acoperă alte tipuri de început: concluziv, portret etc.: Undeva la mahala a dispărut o fată desculță. Fratele ei îi dă poza la ziar [...]. Deasupra acestor rânduri e chipul unei fete cu fruntea largă, cu părul dat pe spate, cu trăsăturile feței aspre. Așa ar trebui să fie, probabil, fața tuturor fetelor care au ajuns la 13
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
-ncepe să colinde./ Aprind înc-o țigară și fumeg lângă ea./ Și-o beau pe îndelete, să țină cât cuprinde./ Ca Timpul ce în palmă mă ține și mă bea.” Muzica versului folcloric este persistentă, ca în Vânzătoarea de iluzii: „Sta desculță arcuind/ Șolduri dulci ca un colind / Pe sub șarpele din ochi / Bun de boală și deochi.” Omul de lut, din familia Nopților lui Macedonski, i-a cerut lui C. două decenii de cizelare, dar și încercarea resurselor sale vizionare într-o
CAROLY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286120_a_287449]