1,902 matches
-
acesta devine bruniu în urma formării fructificațiilor ciupercii (cleistoteciilor) de culoare neagră. Lăstarii puternic atacați se îndoaie în formă de cârlig și se usucă (fig. 144). Florile atacate prezintă petalele deformate, în sensul că limbul petalelor se îngustează, uneori chiar se despică în două, pierd culoarea alb-roză și devin albe iar în unele cazuri se îngroașă, se veștejesc și se brunifică. Florile atacate denumite și "flori de ceară" se usucă fără a forma fructe. La soiurile de măr sensibile la făinare, această
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
se deforma, a se degrada, a se denatura, a se denivela, a se depigmenta, a se deprecia, a se deregla, a se deranja (la stomac), a se descompune, a se descreți, a se descuama, a se desface (florile), a se despica, a se destrăma, a se deșira, a se deteriora, a se devaloriza, a se dezechilibra, a se dezgheța, a se dezintegra, a se dezmorți, a se dezumfla, a se dezvolta, a se dilata, a se distruge, a se dizolva, a
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
SE DESCUAMA Stratul superior de celule se descuamează tranz.: Apa mării descuamează unghiile part. descuamat, -ă nom. descuamarea, descuamatul A SE DESFACE Florile se desfac la lumina soarelui tranz.: Lumina desface florile part. desfăcut, -ă nom. desfacerea, desfăcutul A SE DESPICA Firul de păr se despică din cauza deshidratării tranz.: Ion despică firul în patru part. despicat, -ă nom. despicarea, despicatul A SE DESTRĂMA Galeria Stelei se destramă tranz.: Eșecurile destramă galeria Stelei part. destrămat, -ă nom. destrămarea (destrămatul − rar) A SE
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
celule se descuamează tranz.: Apa mării descuamează unghiile part. descuamat, -ă nom. descuamarea, descuamatul A SE DESFACE Florile se desfac la lumina soarelui tranz.: Lumina desface florile part. desfăcut, -ă nom. desfacerea, desfăcutul A SE DESPICA Firul de păr se despică din cauza deshidratării tranz.: Ion despică firul în patru part. despicat, -ă nom. despicarea, despicatul A SE DESTRĂMA Galeria Stelei se destramă tranz.: Eșecurile destramă galeria Stelei part. destrămat, -ă nom. destrămarea (destrămatul − rar) A SE DEȘIRA Firul se deșiră în
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
mării descuamează unghiile part. descuamat, -ă nom. descuamarea, descuamatul A SE DESFACE Florile se desfac la lumina soarelui tranz.: Lumina desface florile part. desfăcut, -ă nom. desfacerea, desfăcutul A SE DESPICA Firul de păr se despică din cauza deshidratării tranz.: Ion despică firul în patru part. despicat, -ă nom. despicarea, despicatul A SE DESTRĂMA Galeria Stelei se destramă tranz.: Eșecurile destramă galeria Stelei part. destrămat, -ă nom. destrămarea (destrămatul − rar) A SE DEȘIRA Firul se deșiră în cădere tranz.: Pisica deșiră firul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
cel singuratic, fără public, fără un singur spectator. Și, În acest „teatru”, dispare chiar și ceea ce numim „eul, eul nostru”, acea voce care sună Înăuntrul nostru și pe care o surprindem uimiți, În pubertate, de parcă „ceva - cineva” - ne-ar fi despicat În două, așa cum sexul, apariția sexului „despică” În două umanitatea la un deceniu de la nașterea fiecăruia, o „despicare” asexuată, de parcă ne-am naște, cu chinuri uneori disimulate, mereu prezente, a doua oară - cu siguranță ne mai naștem o dată, „naștere” ca
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
spectator. Și, În acest „teatru”, dispare chiar și ceea ce numim „eul, eul nostru”, acea voce care sună Înăuntrul nostru și pe care o surprindem uimiți, În pubertate, de parcă „ceva - cineva” - ne-ar fi despicat În două, așa cum sexul, apariția sexului „despică” În două umanitatea la un deceniu de la nașterea fiecăruia, o „despicare” asexuată, de parcă ne-am naște, cu chinuri uneori disimulate, mereu prezente, a doua oară - cu siguranță ne mai naștem o dată, „naștere” ca ivirea unui ou interior, viu și bolborosind
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
iertați. Cei mari n-a nici o scuză; Jurnalul mama căreia ne plângem nefericirile; Sterilitatea nu e în lipsa cuvintelor, ci în abuzul lor; Vai de literatura în care se premiază autorii și nu operele!; Fiecare dintre noi are vârsta universului; Oglinda despică; Opera ta este opera... posterității. Chiar și după moarte trebuie să ai răbdare; Buzele arcuite pentru sărut ale femeii aduc a verighetă; Câtă inactivitate, atâta neliniște; Iubirea un pedagog de geniu; Iubirile trec, soțiile rămân; Fără dorință, nu bagi de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
și de goluri, o rostogolire de ecouri reale sau imaginare, o trecere și petrecere infinită de forme, reale și imaginare. Prin aceste metamorfoze și transgresări ale diferitor nivele de realitate mereu se strecoară puterea iscoditoare, nemărginită a gândului gata să despice firul în patru, neștiind de opreliști, încercând să lege toate infiniturile, reale și posibile, ale eului și ale cosmosului, în transparența dimensiunii lor transversale de terțiu ascuns. E gândul care adesea poartă în sine ispita rațiocinării, dar care l-a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
și să-ți concentrezi gândurile acolo unde ar vrea inima, ești totuși obligată să stai și să dai impresia că te distrezi bine. Ba încă te forțezi să nu pari absentă de la ceea ce se discută în salon, pe când gândurile tale despică zări și se înfig cu rădăcini adânci în inima și sufletul meu. Dacă ți-aș spune că în timpul celor 4 ore și ceva, cât am stat am suferit, poate nu m-ai crede întru totul sau poate că raportând cele
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Administrație Publică Locală, Vlad Roșca Anexă 1 STEMA ORAȘULUI CALAN, JUDEȚUL HUNEDOARA Anexă 1a) DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei orașului CALAN, județul HUNEDOARA Descrierea stemei: Stema orașului Calan, potrivit anexei nr. 1, se compune dintr-un scut roșu, despicat printr-un pâl de azur; în partea dreaptă se află oală de turnat fonta, din care curge metal peste o jumătate de roată dințata, totul din aur. În partea stângă, două spice de grâu, de argint. Scutul este timbrat de
HOTĂRÂRE nr. 686 din 30 septembrie 1998 privind aprobarea stemelor unor oraşe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121950_a_123279]
-
anexei nr. 5, se compune dintr-un scut tăiat de un brâu undat, de argint; în partea superioară, pe fond albastru, o corabie neagră, cu două catarge care au pânzele și flamurile de argint, plutește pe valuri. Câmpul inferior este despicat. În cartierul din dreapta, pe fond roșu, doi pești de argint, adorsati; în cartierul din stânga, pe fond de aur, un caducel negru. Scutul este timbrat de o coroană murala de argint, formată din șapte turnuri crenelate. Semnificația elementelor însumate: - evidențiază rolul
HOTĂR��RE nr. 685 din 30 septembrie 1998 privind aprobarea stemelor unor municipii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121949_a_123278]
-
-s închise, / Toate zările spre larguri, spre limanuri mi-s deschise. // Mă izbesc în ziuă, mă arunc în bezne / Și mi se desfac răsunătoare vijelii în glezne. / S-a turnat în mine atâta vrajăadâncă, nouă , / Că, de fac un pas, despic oglinda lumii-n două... // Vreau o, Doamne cheile vrăjitea zărilor de lut, / Cari m-au zămislit pietros, năprasnic, orb și mut. Vreau, / Să mă-mprăștii-n brazde, pietre, ape, flori și rouă, / Să renasc în timp și spațiu formă nouă
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93275]
-
seninătatea versului clasic și folclorului, exploatează zona profundă a lexicului românesc” (Tudor Opriș, O generație de perspectivă, în vol. Cântecele arcașului, Antologie de versuri ale generației ’90, București, Editura Scripta, 1994, p. 58): „Veștedă frunză, frunză de-arin / Mult mă despică tăcerea de spin / Veștedă frunză, frunză de vânt / Ce greu îmi vine să nu mai cânt. // Salcie verde, verde de rouă / Lacrima ierbii mă rupe în două / Iederă verde, verde de soc / Veșnic desculță alerg prin noroc. Galbenă frunză, frunză
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93275]
-
noapte, agricultura a precizat că urgențele sînt embrionare, urgența întîi, urgența a doua, a treia, de aici încolo urgențele nu mai țin de creștere, încă o sămînță de floarea-soarelui, polițist de o tablă pe umăr, așa mestec în gînd și despic marea taină a exprimării, tablă, sergent îmi zicea, agent, subcomisar acum, să nu fie forța de represiune, întinerim, femeia lîngă care am ajuns și-a marcat părul de blondă și cercei mari, rotunzi, așa se poartă, a stat mereu în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
cetinii și trunchiurile afundă petice albe valea, șoseaua, Mestecăniș tunelul, Pojorîta negură de început atîrnă pe pereții munților, mărturisește partea ei, clinul văii învălătucire, tulbure făcătură cu norii, firele de fum casele, stă negură, stă semn de seară pe lume, despică rană veche de drum înapoi! tu ignori lumina vremii în călătorii sparți în rîndurile de manifestări, aplatizați pe convenția călătorului, Cîmpulung Est în înălțimea burete cu nori, scade muntele care viețuiește teșit, în propria sa umbră Zamolxe redispare corp de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
ar fi tare greu sîngur, rușii m-am băgat în război contra nemților, am fost prizonier la nemți, apoi am rămas, m-am oploșît, în Basarabia au venit ruși, sînt și români, aici e Rădăuți, aici! în centrul duminicii adînc despicat abuzurile săptămînii la trecerea gărzii călare, parc și stradă, orășeni cu sacoșa la cumpărături, în oarecare altitudine, statuia ecvestră a întemeietorului Bogdan I dilatată alb, cerbicia calului, sentimente amestecate în cucernicie, vagoanele trecîndu-i bisericii vechii episcopii pe sub streașină, fără gard
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
zi, pe lîngă mărfare, locomotive accidentale, lărgime, cîmpul mai aspru în murmurul leagănului de țară, turle simultan pe cinci-șase biserici de sat, merii înrobiți de rod, soi bătut, roșu, DN 2H Rădăuți 4 km, cvartal de vile din cîmpul verde, despică orașul în două cu șuvoaiele de intimități, revărsare de explicații nu mai puțin directe, tipurile fizionomice ieșite pe ceața inimii, Dornești mai persistente bătrînele cu mănăstirea, distracție pe deocheatele cu slăbătura vioaie, telal calic, sacoșe de pantofi, la ochelari lentilele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
scuze, n-am vrut să te sperii, cățel! vorbirea o facem tot paraverbal, linia spre Pitești soare la apus, sîntem pregătiți de toate, de cele previzibile nu! Buftea din soare cupola bisericii, problemele ireale, mai rău, iluzorii realitățile, pămîntul se despică de fiecare dată să ne înghită, ți-ai făcut nevoile în grîu, ți-ai făcut nevoile în vie! pămîntul e greu de rele și se roagă de potop, atunci cînd a fost potopul lui Noe, atunci s-a sîmțit el
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
gireada de paie noi, căruță în 30-40 de ani toți trei la un loc, luați și mîna de pe hățuri! relația Fălciu Cantemir cu Tigheci cuibul păduratic, viaductul feroviar și silueta podului CFR peste Prut, case în mal săpate, drumul a despicat argilele versantului, Cantemir Cahul paralelă feroviară de contact cu lunca, gorgane pe România din vest, "Petrom", "La hanul lui Tudor. Zamă, cîrnați", Ghioltosu, Gotești, Chircani sat în lungul șoselei, aer familiar, l-au tras la linie între Cuza și Independență
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
ce nu le 58 convenea la primele două. Motivele erau parcă trase la indigo, aceleași petice. Când se rupe un sac și vrei să-l mai folosești, îl peticești, așa era și cu motivele, erau adevărate petice. Despre bărbat o să despic firul în patru la capitolul : Relații conjugale”, deoarece este un subiect vast. Acum voi vorbi despre slujbă. Motivul care are greutate și care poate face ca toate celelalte lucruri din viața unei femei să meargă bine, sau cel puțin, satisfăcător
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
al Latinilor răsăriteni (Xenopol, 1897, p. 10). Citatul desprins din manualul lui Xenopol sintetizează în același paragraf unitatea etnico-lingvistică și cutumiară a poporului român, unitatea sufletească și morală, unitatea de destin istoric, precum și aspirațiile spre întregirea politică a corpului românesc despicat în numeroase stăpâniri. După ce vom urmări procesul de unificare a panteonului național, vom explora în continuare firul din urmă al țesăturii care redă conceptul de unitate, anume dimensiunea unității politice. b. Unitatea panteonului românesc. Generația precedentă de manuale românești de
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de sistematizare, ordonare și categorizare a istoriei arată că realitatea trecutul nu poate fi "decupată la încheieturi", din simplu motiv că aceasta pur și simplu nu are o structură articulară care să marcheze punctele în care continuitatea temporală să fie despicată. Spectrul întins de alternative ce stau la dispoziția istoricului relevă faptul că nu există, și nici nu poate exista, un sistem unic de organizare categorială a trecutului. Însă această constatare nu schimbă faptul că recurgerea la o formă sau alta
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Trosc, boc, trosc... Vecinul tăia lemne. Mă concentrez cît pot ca să vad desfășurătorul efortului său. Așa, o lovitură, dar toporul a intrat pe jumătate. Acum întoarce chestia și izbește în butuc cu muchia toporului. Mai trebuie o dată. Acum s-a despicat. Jumătățile de butuc trebuie înjumătățite. Boc, trosc. Vecinul fluieră și icnește. Adorm dar ochii mi se deschid pe dinlăuntru și pătrund în lumea visului. O mașină vrea să întoarcă pe la poarta vecinului. Acesta aleargă cu toporul, sparge parbrizul și dă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
2. înaltă funcție în stat, într-o organizație, etc. Să observăm că sensul doi al cuvîntului demnitate nu implică și sensul unu și nici invers. Cuvîntul demnitar înseamnă înalt funcționar de stat sau o persoană care deține o demnitate importantă. Despicînd firul în patru observăm că un demnitar, înalt funcționar de stat, nu presupune că musai trebuie să fie demn, autoritate morală, prestigios, măreț, vrednic, capabil, destoinic, corect, respectabil, rezervat, sobru. Nu am avea motive de cîrcotășeală dacă un demnitar nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]