1,609 matches
-
desemnat prin termenii sforțare și destindere. Dacă examinăm însă cu atenție modul cum sunt utilizați acești termeni în diferite situații vom vedea cât de iluzorie este această presupunere: „De ce numești tu aceste experiențe diferite «experiențe ale sforțării» și «experiențe ale destinderii?» - « Deoarece ele au ceva comun.» - «Ce au în comun, o sforțare mintală sau una fizică?» - «Nu știu, dar o asemenea asemănare există în mod evident.» [Ă] Dacă nu poți însă să spui de ce gen este ceea ce e comun, nu dai
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
aceste serbări soseau după ora șase seara. Dacă nu erau cunoscuți, li se solicita să prezinte o invitație scrisă. Seara începea cu un concert, apoi continua cu dansuri și jocuri de noroc, până la ora cinei. Mai exact, aceste momente de destindere aveau loc între orele șapte și zece, din luna octombrie până la Paști. În lucrarea apocrifă Les mémoires de M. le marquis De V. ou l’ histoire curiueuse du France se menționează o discuție dintre Rege și Delfină:„Doamnă, i-a
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
versus taciturn etc.), opiniile (de exemplu: politice, în privința gestionării banilor, familiale, în privința educației etc.), atitudinile (de exemplu: toleanță-intoleranță, într-ajutorare-indiferență etc.), valori (de exemplu: fidelitate, principialitate, punctualitate etc.), nevoi, gesturi și preferințe (de exemplu: în privința alimentației, vestimentației, modalităților de refacere/ distracție/destindere etc.). Este (și ar fi de dorit) ca diferențele (nefundamentale, trecătoare) dintre noi să nu producă disconfort, pretexte de conflict. Dar, de facto, de cele mai multe ori, nu le acceptăm, considerând că ele ne afectează atât persoana, cât și relația. "Înainte
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
de treabă, iar ceilalți al fel; • sunt emotiv și rațional, și ceilalți sunt la fel; • există întotdeauna soluții de rezolvare a problemei; • problema nu sunt nici eu, nici celălalt; problema nu este nimeni. În ceea ce privește emoțiile resimțite, enumerăm: • calm, liniște, încredere, destindere, afecțiune, entuziasm, dorință, euforie, mândrie, armonie, stare de bine, bucurie, optimism, plăcere, satisfacție, împlinire; • orice emoție adaptată situației: bucurie, teamă, furie, tristețe. Ca tendințe comportamentale pot fi adoptate: • înțelegere, atenție, ascultare, dăruire, împărtășire, empatie, acceptare, amabilitate, compasiune, considerație, stimă, glume
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
În chip de „vedetă”. Fizic, atenție la tendința de a lua În greutate. Trigon sau sextil: Sporesc Încrederea În sine, influențează comportamentul, care devine În mod natural amabil și plin de căldură: individul creează În jurul lui o atmosferă de lejeritate, destindere, bunăstare. Careu: Comportament susceptibil, relații dificile cu autoritatea. Idividual Încearcă să se afirme, dar nu Întâlnește posibilități care să fie În acord cu propria deontologie sau cu imaginea pe care vrea să o creeze despre sine. Jupiter - Mijlocul Cerului Conjuncție
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
imperfect (cotidian)" și se concretizează, ca dispoziție receptivă, în compasiune; (4) identificarea cathartică, care se referă la "(a) eroul în suferință; ( b) eroul la strâmtoare" și se concretizează, ca dispoziție receptivă, în "comoție tragică/descătușare sufletească", respectiv în "râsul participativ/destindere comică"; (5) identificarea ironică, care se referă la "eroul absent sau antieroul" și se concretizează, ca dispoziție receptivă, în "surpriză (provocare)" (Jauss, 1983, p. 257). 81 "spațiu imaginar pe care scena nu-l arată niciodată (evocat numai de dialog)" (Hubert
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
mesajul este redundant și interlocutorul consideră că nu mai are nimic de câștigat prin urmărirea locutorului etc.), vezi Cameron, 2006, p. 116. 58 Particularizând, în cadrul comunicării didactice/educaționale sunt reperabile (cf. Zelinschi, 2006, pp. 16-17): comportamente pozitive (de solidaritate; de destindere; de acord); negative (de dezacord; de tensiune; de antagonism); neutre (răspunsuri își spune părerea, informează, repetă, confirmă etc.; probleme cere o opinie, o evaluare, cere sugestii, direcționări etc.). 59 Subsumat tipului de ascultare activă sau, după Pânișoară, 2004, p. 124
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
utilizate în medicina europeană, inițial de Paracelsus și, ulterior, de Sydenham. Dintre derivatele de opiu, cel mai cunoscut și folosit în medicină este morfina. Opiaceele produc o stare de liniște, sentimentul de „bine” general, fizic și psihic, desprinderea de realitate, destindere musculară, distanțare de orice fel de preocupări, tensiuni psihice emoționale, stări de transă onirică etc. Din America provine alcaloidul cocaina, extrasă din frunzele de coca, drogul sacru al incașilor, utilizat în Europa inițial de P. Mantegazza și, ulterior, și de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ca anestezic, excitant intelectual și al imaginației. O altă substanță psihotropă, cunoscută încă de la Herodot și menționată de Homer în Odyseea, este hașișul, principiu alcaloid extras din canabis indica, cu acțiune halucinogenă, producând prin ingestie stări de derealizare onirică, euforie, destindere generală. Era foarte la modă ca utilizare în secolul al XIX-lea la poeții și scriitorii romantici. Ch. Baudelaire notează aceste experiențe personale în Les paradis artificiels și, ulterior, J. Cocteau le va descrie în Opium. Tot din America provine
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
precum și cu state din Africa de-a lungul anilor 1990 pot fi, de asemenea, explicate din perspectivă neorealistă. Odată cu dispariția amenințării sovietice, relațiile chino-rusești s-au ameliorat foarte mult în câteva domenii (Goo, 1993, p. 293; Garver, 1998, pp. 119-129). Destinderea chino-rusă poate fi privită în termenii efectelor unei structuri multipolare emergente, "în care un bloc ruso-chinez "continental" balansează un bloc americano-japonez "maritim"" (Garver, 1998, p. 131; vezi și Bilveer, 1998). Relațiile Chinei cu state din Asia de Sud vin în sprijinul enunțurilor
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
care probase că este capabil să-și conducă viața într-un mod cu totul nonconformist. Impresiile lui Frances Partridge, un bărbat cu o inteligență sclipitoare și mult simț al umorului, partener favorit al lui Wittgenstein în momentele în care căuta destindere la Cambridge sau când îl vizita pe Partridge la Londra, sunt sugestive, chiar dacă nu cu totul surprinzătoare: „Distins într-un mod auster, cu ochi verzi foarte adânci, el ar fi fost potrivit pentru un veșmânt de călugăr; fața lui purta
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
care mă amenință acum. Nu pot vedea cum aș putea să suport această viață. O văd drept o viață în care trebuie să mă tem în fiecare zi de seara care îmi aduce doar o tristețe surdă.“106 Seara, perioada destinderii și odihnei pentru cei care lucrau în spital, era cea în care gândurile negre reveneau cu cea mai mare putere. De la farmacie, Wittgenstein a fost transferat curând într-o unitate care făcea cercetări asupra șocului. În noiembrie 1942, această unitate
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
în pretenția lor de generalitate. Nu există ceva comun tuturor cazurilor în care aplicăm o asemenea noțiune. Este însă puternică înclinația de a crede că trebuie să existe un element comun. Tot așa în cazul unor noțiuni ca sforțare și destindere. Pentru a contracara această tendință a gândirii este important să se arate cât de diferite sunt situațiile în care folosim aceste cuvinte: cineva ridică o greutate și apoi simte o ușurare lăsând-o jos; cineva aleargă și apoi se odihnește
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
și apoi se odihnește; cineva caută soluția unei probleme, o găsește printr-un efort semnificativ și apoi se destinde. S-ar părea că în aceste activități și stări atât de diferite ar exista ceva comun, desemnat prin termenii sforțare și destindere. Dacă examinăm însă cu atenție modul cum sunt utilizați acești termeni în diferite situații vom vedea cât de iluzorie este această presupunere: „De ce numești tu aceste experiențe diferite «experiențe ale sforțării» și «experiențe ale destinderii?» - « Deoarece ele au ceva comun
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
desemnat prin termenii sforțare și destindere. Dacă examinăm însă cu atenție modul cum sunt utilizați acești termeni în diferite situații vom vedea cât de iluzorie este această presupunere: „De ce numești tu aceste experiențe diferite «experiențe ale sforțării» și «experiențe ale destinderii?» - « Deoarece ele au ceva comun.» - «Ce au în comun, o sforțare mintală sau una fizică?» - «Nu știu, dar o asemenea asemănare există în mod evident.» [Ă] Dacă nu poți însă să spui de ce gen este ceea ce e comun, nu dai
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
de pace de la Paris. Consecințe politice și economice ale războiului / 303 2. "Cortina de fier" și nașterea "democrațiilor populare" / 310 3. Povara războiului: împărțirea Germaniei / 312 4. Cele două Germanii între dezvoltare și crize / 318 5. Obstacole în politica de destindere și apropiere / 324 XIV. FORȚA UNEI IDEI: REUNIFICAREA / 329 1. Permanența ideii / 329 2. Căderea Zidului Berlinului / 334 3. O singură Germanie / 342 4. Consecințe și așteptări / 345 XV. GERMANIA ASTĂZI / 351 1. Teritoriul și populația / 351 2. Sistemul constituțional
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
luptă. Prin Tratatul de la Hubertusburg (15 februarie 1763)276 au fost puse bazele viitoarei hegemonii a Prusiei în Germania, iar Austria pierdea Silezia pentru totdeauna. Evenimentele ulterioare au antrenat și celelalte puteri europene, rivalitatea austro-prusacă evidențiind și multe perioade de destindere, puncte de vedere comune, precum împărțirea Poloniei. În fapt, Polonia devenise deja obiect de partaj între marile puteri din prima decadă a celei de-a doua jumătăți a secolului al XVIII-lea. Între Sankt-Petersburg și Berlin deja se ajungea la
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
membru cu drepturi depline în Societatea Națiunilor (septembrie 1926), noile acorduri privind reducerea și reeșalonarea despăgubirilor de război, redeschiderea problemei frontierelor estice etc. Politica de conciliere reciprocă a permis reglarea diferendelor între Franța și Germania. Anii 1924-1929 sunt ani de destindere, de apropiere franco-germană, personalitatea lui Aristide Briand (ministru de externe al Franței în perioada 1925-1932) și flerul politic al lui Gustav Stresemann (cancelar, apoi ministru de externe în perioada 1923-1929) dovedindu-se de bun augur în acest sens. Realismul politicii
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
căi pentru întărirea frontului defensiv occidental contra presiunii sovietice exercitate în jurul Berlinului și să se alinieze în acest fel tendinței de detensionare a conflictului Est-Vest, iar subsecvent să împiedice o permanetizare definitivă a împărțirii Germaniei. 5. Obstacole în politica de destindere și apropiere Cu certitudine, dezbinarea învingătorilor a accelerat schimbarea, iar crizele au ajutat procesul tranziției 831. Noi conflicte în jurul Europei de Est vin să arunce un con de umbră la finele unui deceniu de destindere și la începutul anilor '80
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
5. Obstacole în politica de destindere și apropiere Cu certitudine, dezbinarea învingătorilor a accelerat schimbarea, iar crizele au ajutat procesul tranziției 831. Noi conflicte în jurul Europei de Est vin să arunce un con de umbră la finele unui deceniu de destindere și la începutul anilor '80. Invadarea Afganistanului de către trupele sovietice și promulgarea stării de necesitate în Polonia s-au tradus printr-o degradare a relațiilor Est-Vest, în același fel ca și staționarea rachetelor purtătoare cu acțiune medie (SS.20) în
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
a cărui concentrație în uleiul de bază este de 2,5%. Astfel, 50 ml de amestec ulei de bază/ ulei volatil conțin cca 25 picături de ulei volatil aromatic. Principalele acțiuni benefice ale masajului aromaterapeutic sunt următoarele: - Activarea circulației sângelui, destinderea musculară, creșterea rezistenței pielii față de infecțiile cutanate. - Relaxarea psihică, diminuarea iritabilității și a anxietății. - Diminuarea stresului și a stărilor de epuizare fizică sau nervoasă. - Combaterea durerilor articulare și reumatice, folosindu-se în acest scop preparate de masaj pe bază de
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
bărbați. S-a stabilit că la pătrunderea lor în organism prin mucoasa nazală, lasă și o amprentă asupra electroencefalogramei. Specialiștii japonezi au detectat influențele parfumurilor și odorantelor asupra undelor cerebrale rapide, specifice stresului, și asupra celor ample, ale stării de destindere. În urma unor studii cu privire la efectele parfumurilor asupra omului, firma Hitachi Ltd din Japonia a publicat câteva concluzii: parfumul trandafirului are un efect excitant, la fel cel de lămâi și de mentă, iar mirosul de mușețel și de lavandă are un
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
medicament” a muzicii este incontestabilă cu condiția să fie de calitate, la o intensitate normală și să se potrivească gustului vostru. Indicațiile meloterapiei: 1. Tratarea insomniilor; se recomandă să se folosească împreună cu aromaterapia și cu cromoterapia; 2. Adjuvant analgezic prin destinderea psihică pe care o produce (în cazul durerilor de cap, spasmelor musculare, nevralgiilor); 3. În stomatologie, în vederea profilaxiei anxietății și aprofundarea relaxării necesare în chirurgia dentară; 4. În domeniul psihologiei medicale; 5. Tratarea oboselii fizice și a nevrozelor astenice; 6
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
de asemenea, audiția unei casete muzicale care să cuprindă minunata muzică a naturii, de la cântecul privighetorii la cel al greierului, de la murmurul izvoarelor la zgomotul mării, la foșnetul ierbii sau adierea vântului, toate în interpretarea originală și inegalabilă a naturii. → Destindere Claude debussy: Sonata pentru flaut, alto și harfă; Nicolo Paganini: Concertul nr. 4 pentru vioară și orchestră în re minor; P.I. Ceaikovski: Prolog la Frumoasa din pădurea adormită; Saint-Preux: Credo. Se poate utiliza, de asemenea, muzică folclorică sau programe cu
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
Întregii mele timidități și al lașității mele provin din faptul că nu sunt capabil de nici o reacție fizică. Sunt un limfatic nervos, la care Întreaga descărcare nervoasă se risipește În interior, unde face ravagii, În loc să stimuleze mușchii și să producă destinderile exterioare. Așadar, un fizic subminat de insolvabile probleme psiho-locomotorii și un psihic prins În capcana unei origini sociale aflate sub nivelul inteligenței sale. Sentimentul de inferioritate, care mai târziu Îl va transforma Într-un fel de Rastignac (dar un Rastignac
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]