3,122 matches
-
noastre un personaj fabulos, Moș Ajun, când spunem că se umblă cu Mos Ajun. Ei bine, de asta, fiindcă sărbătoarea, în concepție arhaică, începea odată cu apusul soarelui și multe din aceste lucruri trebuiau să se facă în intuneric. Fiindcă soarele destramă de multe ori vrăjile, farmecele, descântecele care se pot face în acest timp, când un an moare, fiindcă anul era inchipuit altădată ca un personaj, ca un omuleț care se naște, trăiește și moare. Ei bine, noi fiind și urmașii
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
spinări verzi și nemișcate arată ca niște mușuroaie peste niște morminte. Discursul răcnit, de mecanism dement, al Celui Mai Iubit Fiu al Poporului șerpuiește printre tumulii aliniați. Discursul răcnit șerpuiește și te aștepți ca o vibrație fatală a aerului să destrame acești tăciuni ale căror molecule se țin la un loc printr-un miracol. Un spectacol Încremenit care are ceva nefiresc și morbid. ...dragi tovarăși și pretini... lichidarea inegalităților și asupririi sociale... calea progresului... construcția societății socialiste... consumul alimentar a crescut
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
așa că nu i-am putut vedea decât o secțiune a frunții, apoi parțial șoldul și picioarele puse unul peste altul, cu rochia foarte subțire, înflorată în albastru, acoperindu-i genunchii din decență sau din întâmplare. Toată învălmășeala de gânduri se destrămă, eram acum stăpânit de unul singur, nou, care se instala obsesiv, doream să știu cine este, de unde vine, încotro merge, ce preocupări are. Înțelegeam însă (un al doilea gând, suprapus) absurditatea acestei fixații: o femeie necunoscută cu care călătoream întâmplător
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
actul de justiție nu se poate. E dincolo de puterea înțelegerii, ar fi să admitem arbitrariul, influențele diverselor grupuri sau ale indivizilor pretinzând că vorbesc în calitatea lor de conducători, a accepta chiar abuzul, or o societate trăind astfel s-ar destrăma moral, și-ar pierde echilibrul, sensul evoluției. - Ei nu vorbesc de influențe, nici n-ar putea. - Dar gândesc a avea nevoie de o justiție la cheremul lor. - Coborând în mijlocul mulțimii, pretind că e vorba de „cunoașterea nemijlocită a realității”, fără de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
reacție; doar priveau, fără să se mire, fără să Înțeleagă și probabil fără să se Întrebe ce văd, pentru a Înțelege. Sau, poate, un simț tainic Îi Încredința că Înțeleg totul, dincolo de orice cuvinte, numai atîta vreme cît nu vor destrăma, prin vreo curiozitate trivială, vraja unică a acelui miracol căruia ei Înșiși Îi erau parte - dacă miracol ar putea fi numit. Miracolul e situat Întotdeauna la limita haosului și de aceea produce stupoare sau teamă, dar cei care se speriaseră
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
și-i zise: — Nu vreau să vii cu mine În ambulanță. Tatăl tău și cu mine o să fim În regulă. Acum, cred că voi doi aveți niște chestii de vorbit. Lipsa de comunicare este principalul motiv pentru care relațiile se destramă. Ascultatul activ e cheia... —Mamă, chicoti Ruby, abia ai născut un copil acum cinci minute și deja ne psihanalizezi pe toți? Ea zâmbi Înapoi. Îmi trebuie mai mult decât o naștere ca să mă oprească. Ruby o pupă pe mama sa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
ușor bănui: „Acuma, nepoata lui nea Mitu e În odaie cu mireasa și o Învață, chipurile, cum să-l lase pe mândrul soțior s-o pătrundă fără prea mari dureri. Adevărul e că verifică Încă o dată dacă nu s-a destrămat cumva cusătura. Iese apoi și-l trage deoparte pe mire, care așteaptă În fața ușii, cu sufletul plin de nerăbdare să-și facă datoria de bărbat. Îi șoptește la ureche, dar destul de tare ca să audă și tot muieretul iscoditor dimprejur: «Vezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
părinților cu privire la încredințarea copiilor minori Deși soții au dreptul de a se învoi cu privire la încredințarea copiilor minori în caz de divorț, creșterea și educarea acestora nu poate fi lăsată la discreția părinților, în situația în care căsătoria lor s-a destrămat din motive temeinice. Legea dispune că "învoiala părinților cu privire încredințarea copiilor .... va produce efecte numai dacă a fost încuviințată de instanța judecătorească (art.42 alin. ultim, C.fam.), care va trebui să verifice dacă învoiala corespunde intereselor minorilor". * Încredințarea
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
sa moarte, care l-a lovit, înaintea „curții împărătești“, la 22 iunie/2 iulie 1633. Chiar în ctitoria sa ieșeană, Adormirea Maicii Domnului (cunoscută astăzi sub numele ctitorului), ridicată și închinată la Patriarhia de Ierusalim, tabloul votiv demult s-a destrămat, iar ceea ce avem astăzi nu este decât o recompunere modernă, făcută cândva în secolul al XIX-lea2, după descrierea chipului domnului făcută de Miron Costin și după bănuite asemănări cu chipurile care s-au păstrat ale contemporanilor săi. Despre vechiul portret
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
17 ani ai cărui părinți au divorțat în urmă cu trei ani. Ionel a rămas cu mama sa; tânărul a trăit o adevărată dramă și și-a acuzat mama că nu a făcut „totul” pentru ca această căsătorie să nu se destrame. În urmă cu un an, drama lui Ionel a părut să devină și mai mare, mama sa recăsătorindu-se (el a sperat în tot acest timp că părinții lui se vor împăca și se vor recăsători). Sentimentele sale negative s-
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
loc la Marburg un colocviu teologic; în anul 1536 trece la protestantism orașul Geneva, acolo unde va fi preot un alt reprezentat de seamă al protestantismului - Jean Calvin; în anul 1555, unitatea oficială de religie a Imperiului Germanic este oficial destrămată; în perioada 1558-1603, odată cu Regina Elisabeta I, un protestantism temperat, anglicanismul, se va impune și dincolo de Canalul Mânecii; în anul 1555, cu ocazia Păcii de la Augsburg, se recunoaște existența catolicismului și protestantismului în Imperiul Romano-Germanic, pe baza unității confesionale a fiecărui
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
bine și de adevăr. Nu de puține ori, acest lucru este posibil prin faptele așa-zișilor "mari nebuni". Compasiunea Ofeliei face trimitere la aparenta rătăcire a minții prințului ce se potrivește perfect idealului de om al Renașterii: "Ce minte-aleasă se destramă aici!...El , pilda tuturor s-a prăbușit!" Tragedia lui Shakespeare subliniază condiția ontologică a umanității bazată pe un paradox: înțelepciunea trebuie să îmbrace haina nebuniei pentru a elimina din scenă uzurpatorii de orice factură sunt ei. Pe de altă parte
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
displace, închinând prea des la ospețe, Hamlet consideră că făptura umană, oricâte virtuți ar avea, poate fi umbrită de o simplă pornire malefică: Chiar de-s virtuți curate precum harul/Și fără număr-câte-ncap în om/Printr-un cusur anume să destrame/ Întreaga cumpănire;-un dram de rău/Mănează toată nobila plămadă,/Spre-a ei rușine//."227 Ca întotdeauna, Hamlet dă glas adevărului într-un canon al personajelor ce îndeobște au această menire. De pildă, tradițional în societatea europeană a Evului Mediu
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
a cadrelor universitare „s-au adaptat” situației, făcând concesii, adormindu-și propria conștiință și spunând că totuși actualul regim, pretinzând că promovează interesele muncitorimii, țărănimii, ale păturilor nevoiașe, are merite care trebuie recunoscute. Treptat însă, această iluzie avea să se destrame, dezvăluind o dictatură ce privilegia o minoritate - și încă una fără merite de nici un fel. Ultimul val de concedieri a avut loc în 1958. Chiar și atunci, subiectivismul epurărilor era foarte mare. De pildă, din biblioteca unei universități a fost
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
a gândi: „Am remarcat, spune Cioran, că nu mă pot concentra mai mult de un sfert de oră dacă am cerul la... îndemână. Vreau să spun că dacă mă aflu într-o încăpere cu vedere spre orizont, gândul mi se destramă devenind robul privirii (!). De fapt, nu mai sunt atunci decât ochi și cad, ceasuri în șir, într-o reverie de idiot. Dacă vrei să gândești, trage obloanele, taie-ți punțile spre infinit” (I, 220). Iată-l aici pe Cioran într-
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
se afla la Calcutta și intitulat inițial Victorii, apoi Petru și Pavel. Prelucrarea vechiului text nu a presupus numai schimbarea titlului, ci și renunțarea la primele două sute de pagini consacrate lui Francisc Anicet și felului cum decade și i se destramă familia. Proiectul inițial, de a prezenta istoria lui Francisc Anicet și a celor doi fii ai săi, se modifică. Întoarcerea din rai devine romanul unei generații aflate sub imperiul unui paradis spiritual. Întreaga construcție a romanului stă sub semnul formei
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
de trei ori cu câte 10 ml de clorură mercurică, toate acestea turnându-se peste proba filtrată. După filtrarea soluției filtrul cu proba se introduce într-un pahar de 250 ml și se adugă 10 ml apă distilată și se destramă cu o baghetă; se adaugă apoi 60 ml clorură de calciu însemnându se nivelul pe pahar. Acesta seașează pe un trepied cu sită și se aduce la fierbere timp de 5 minute, agitând continuu. Se fierbe proba 30 minute, timp
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
anii ’80, când mai mulți dintre cei mai importanți membri ai promoției frecventează Cenaclul literar bucureștean Universitas, condus de Mircea Martin. Cenaclul s-a deschis în aprilie 1983 și a funcționat până în primele luni ale anului 1990, când s-a destrămat. Ședințele aveau loc de regulă vineri seara, în localul Clubului Universității din Bulevardul Schitu Măgureanu nr. 9. Timp de un an, Universitas a funcționat în paralel cu Cenaclul de Luni, ulterior desființat. A fost vizitat la început sporadic, mai târziu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288484_a_289813]
-
a trecut expoziția recent închisă îmi pare a fi un trist simptom pentru conștiința culturală a cronicarilor noștri. În nici un caz Ion Sava nu a fost unul dintre acei artiști „ajunși”, supralicitați și adulați în timpul vieții, a căror glorie se destramă după moarte cu iuțeala baloanelor de săpun. El s-a impus în epoca lui prin singurul mod în care valoarea se impune: împotriva unor rezistențe, violentând niște clișee, niște convenții sau chiar foarte stimabile și întemeiate puncte de vedere, ori
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
ale vieții sociale, de la nivelul cotidianității la cel artistic, politic, mass-media etc., este poate cel mai interesant aspect, cel puțin ca promisiune, ca sens al unei cercetări. De ce? Asistăm la un proces de naturalizare vs denaturalizare, legitimare vs relegitimare, postmodernitatea destramă cu viteză vechile consensuri, creează altele noi. Sunt ele doar niște suprafețe iluzorii ale unui adânc ce se arată numai În fractură, un mod al fracturii, Într-un termen disruptiv cum e cel propus, anarhetipul? Cred că termenul sună bine
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de ordine - În realitate nu o are. Din termenul propus de Corin Braga, mie cel mai mult Îmi place referința nu la arhetip, ci la anarhie, care trimite Înspre imprevizibilul freatic, plăsmuitor al vieții. Spre ceva ce se desface, se destramă luxuriant, orgiastic, ca și cum n-ar mai dori să subziste În perimetrul controlat și cuminte al limitei sau al formei - care, În ultimă instanță, tot limită se cheamă că este, o limită a plasticizării, cum o definea Nietzsche. Noi trăim azi
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
stații de autobuz. Privirile nu exprimă mare lucru, iar ceea ce exprimă totuși nu seamănă cu ceva omenesc. Din cauza frigului și a fricii de frig și de Întuneric, mâinile și fețele au de pe-acum ceva vinețiu-cenușiu În ele. Gesturile sunt destrămate și nu se recompun, febril și mecanic, cu ceva instinctiv În ele, decât atunci când apare ceva de cumpărat 1. Din interiorul frigului vorbește Florența Albu: Mi-e atât de frig, mi-e rău de frig, Într-adevăr, cretinizarea, stagnarea, starea
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
care se produce, se instalează, se acceptă normalitatea. Dacă e vorba de o producere să spunem consensuală, Într-o tradiție democratică, ori dacă este instaurată prin forță, de un grup de presiune, pe calea normalizării. În felul acesta, normalizarea poate destrăma structuri sociale, habitudini, imaginea trecutului. Normalitatea poate impune o criză de lungă durată, În care indivizii se adaptează sau nu se adaptează, dar prețul supraviețuirii lor se răsfrânge asupra libertății societății. Exemplul „normalizării” de după Primăvara de la Praga a Însemnat paralizarea
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
-i vină În ajutor. Strâmbu Anca - cls. a IV-a F X. COMPUNERI PRIN ANALOGIE De vorba cu un ghiocel Soarele Își face loc printre norii cenușii, trimițând câteva raze spre Întinderile albe. Haina albă a pământului Începe să se destrame În firicele argintii care aleargă la vale. - Clinc - clinc! se aude deoadată un sunet cristalin. - Cine poate fi? Este un ghiocel mic și plăpând. Și-a scos căpușorul de sub zăpadă și caută soarele. M-am apropiat de el și l-
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
foarte multe în comun cu aceste împrejurări. Dacă textus receptus iudaic s-a fixat în jurul anului 150 d.Hr., așa cum se afirmă de cele mai multe ori, această dată practic coincide cu momentul critic în care comunitatea iudaică din Palestina s-a destrămat, mutându-și centrul de greutate în Babilonia. În perioada 150-200 d.Hr., înțelepții evrei sunt cunoscuți îndeosebi sub numele de Amoraim (interpreții Mișnei). Ca o consecință directă a deschiderii academiilor către un public mai larg numărul acestora a sporit considerabil
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]