1,754 matches
-
ea îi cu-prinde, până la identitate, toate elementele structurale: operațiile formale și aplicațiile sale "materiale"; ea se constituie prin specificarea spațiului uman și prin reordonarea lumii potrivit unui principiu al acestui spațiu. Spre deosebire de formele istorice ale personalității, care întemeiază "material" determinismul prin finalitate, dându-i substanță printr-o desfășurare deloc întâmplătoare, vocația deschide un plan în care nu poate opera decât determinismul prin finalitate. Fiecare formă istorică a personalității devine conținut al determinismului prin finalitate, dar vocația îl așază în ființă
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
uman și prin reordonarea lumii potrivit unui principiu al acestui spațiu. Spre deosebire de formele istorice ale personalității, care întemeiază "material" determinismul prin finalitate, dându-i substanță printr-o desfășurare deloc întâmplătoare, vocația deschide un plan în care nu poate opera decât determinismul prin finalitate. Fiecare formă istorică a personalității devine conținut al determinismului prin finalitate, dar vocația îl așază în ființă, îl îndreptățește existențial și îl re-umanizează, pentru că ea, în măsură mai mare decât orice formă "istorică" a personalității, îi dezvăluie originea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Spre deosebire de formele istorice ale personalității, care întemeiază "material" determinismul prin finalitate, dându-i substanță printr-o desfășurare deloc întâmplătoare, vocația deschide un plan în care nu poate opera decât determinismul prin finalitate. Fiecare formă istorică a personalității devine conținut al determinismului prin finalitate, dar vocația îl așază în ființă, îl îndreptățește existențial și îl re-umanizează, pentru că ea, în măsură mai mare decât orice formă "istorică" a personalității, îi dezvăluie originea non-naturală și calea prin care ajunge el la statutul de "lege
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
re-umanizează, pentru că ea, în măsură mai mare decât orice formă "istorică" a personalității, îi dezvăluie originea non-naturală și calea prin care ajunge el la statutul de "lege" a existenței-ca-energie. Primul moment al istoriei este și primul act de legiferare a determinismului prin finalitate. Și am putea spune acum că acest moment corespunde celui în care s-a produs prima vocație. Fiind ordonate potrivit unei evoluții determinate a energiei, formele personalității pot fi gândite și într-o ordine cauzală. E drept că
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
în vocație, în actul său desăvârșit. Nu ar fi posibilă nici o formă de personalizare a energiei (deci nici formele istorice ale personalității) dacă vocația nu s-ar produce ca atare. Vocația oferă programul personalizării energiei care are ca măsură interioară determinismul prin finalitate. Ea îl confirmă pe acesta, pentru că în unitatea ei sunt active și operațiile din structura sa formală și "conținutul" lui alcătuit din formele de personalizare. Acest al doilea element apare, de fapt, în forma sa superlativă: personalitatea energetică
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
sa, în condiția de natură-ca-natură, pentru că, luată în această condiție "totală", ea pregătește apariția culturii, participând la ordinea de finalitate; ea specifică natura în cuprinsul ei fenomenal-local și în absența "lucrării" ei de ansamblu, care are sensul pregătirii personalizării energiei. Determinismul prin cauzalitate este ordinea cauzei eficiente, suverană înaintea apariției culturii, adică înaintea începerii evoluției personalizate a energiei. Odată declanșată această evoluție, causa finalis impune ordinea, dar nu numai în limitele personalizării energiei, ci și dincolo de aceasta, înainte de ea. Altminteri, nu
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
existența unei evoluții orientate (în sensul idealului) și existența datelor necesare parcurgerii acestui drum (dispozițiile individuale vocaționale). Mesianism, de o parte, dispoziții sufletești, de alta; iar împreună, vocație. În alte cuvinte, vocația cuprinde două momente: idealul (care semnifică negarea exclusivismului determinismului cauzei eficiente) și dispozițiile sufletești, ceea ce natura a pus în individ. Strângerea într-o unitate a acestora (în unitatea vocației) reafirmă determinismul, dar într-o ordine de finalitate. Sunt de asemenea prezente în structura vocației cele două planuri desfășurate de
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
sufletești, de alta; iar împreună, vocație. În alte cuvinte, vocația cuprinde două momente: idealul (care semnifică negarea exclusivismului determinismului cauzei eficiente) și dispozițiile sufletești, ceea ce natura a pus în individ. Strângerea într-o unitate a acestora (în unitatea vocației) reafirmă determinismul, dar într-o ordine de finalitate. Sunt de asemenea prezente în structura vocației cele două planuri desfășurate de ordinea de finalitate, cel cosmic și cel istoric. Vocația consemnează trecerea energiei în faza sa personalizată și impune prin forma sa de
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
nici omul de vocație nu ar avea această putere de înfăptuire în istorie, dacă el nu ar s-ar afla într-o strânsă corelație sufletească (naturală și culturală, totodată) cu întreaga grupare din care face parte. Confirmarea prin vocație a determinismului prin finalitate este posibilă întrucât conceptul vocației apare ca o sinteză a justificării formale și a întemeierii "materiale" (prin conținut) ale acestui tip de determinism. Vocația desfășoară cele două planuri, cosmic și istoric. Prin urmare, deși este anticipație finală, ea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
naturală și culturală, totodată) cu întreaga grupare din care face parte. Confirmarea prin vocație a determinismului prin finalitate este posibilă întrucât conceptul vocației apare ca o sinteză a justificării formale și a întemeierii "materiale" (prin conținut) ale acestui tip de determinism. Vocația desfășoară cele două planuri, cosmic și istoric. Prin urmare, deși este anticipație finală, ea cuprinde în unitatea sa și anticipația inițială: eul. Spațiul desfășurat de ea, care este, desigur, spațiul ordinii de finalitate, este unul omogen: singurul său element
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ale stadiilor de adaptare la mediul natural. Căci semnificația sa în această nouă postură este aceea de "creator" de energii. Eul este exersare de energii sufletești primite de la natură; vocația este creatoare de energii. Ca anticipație "finală", vocația depășește orice determinism cauzal, instituind ordinea de finalitate; și nu numai în istorie, ci în întreaga existență. De aceea destinul vocației se consumă istoric, dar lucrarea sa se înfăptuiește după "planuri" cosmice. Ordinea de finalitate pe care o instituie este îndreptățită la scară
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
are o formă circulară. Și la unul și la celălalt există câte un agent: cel al înnoirii liniare este vocația; cel al veșnicei reîntoarceri este nobilul, omul superior ("filosoful"); sau ar putea fi supraomul. Prin conceptul vocației, personalismul energetic confirmă determinismul prin finalitate, care, după cum am văzut, este construit în analogie cu structura formală a finalității kantiene. Legiuitorul (termen generic, aici, pentru filosof, nobil, om superior, chiar supraom), reevaluatorul tuturor valorilor, cel care trăiește veșnica reîntoarcere, deschide două orizonturi: al trecutului
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
moartea lui Dumnezeu, voința de putere, veșnica reîntoarcere a Aceluiași, supraomul semnifică împreună tocmai acest moment al îndreptățirii existențiale a omului creator. Deicidul își are rostul în acest patrulater semantic. În schema formală a finalității kantiene și în cea a determinismului prin finalitate personalist-energetică, Dumnezeu lipsește pur și simplu: nu datorită deicidului, ci prin nerezervarea vreunei funcții. Kant și C. Rădulescu-Motru stabilesc finitudinea omului, făcând din finalitate un principiu de justificare de sine a omului; Nietzsche limitează lumea, de-limitând și
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
omului, făcând din finalitate un principiu de justificare de sine a omului; Nietzsche limitează lumea, de-limitând și omul, dar pentru a-l ne-limita prin deicid. Lipsa ideii Arhitectului divin în conținutul conceptului finalității kantiene și în cel al determinismului prin finalitate personalist-energetic este, totuși, absolută. Dar Dumnezeu apare, în ambele filosofii, într-un alt sistem de referință: în filosofia kantiană, ca postulat al rațiunii practice; în personalismul energetic, în forma personalității absolute. La Nietzsche, mișcarea omului către condiția Creatorului
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
îndoială, legătura dintre personalismul energetic și filosofia lui Nietzsche este mai bogată decât am putut cuprinde aici. Dar rostul așezării vocației alături de formele nietzscheene ale excelenței umane l-am gândit ca probă pentru ideea vocației ca model și confirmare a determinismului prin finalitate, care ilustrează suficient sensul reconstrucției antropologice a lui C. Rădulescu-Motru, așezată, după cum am putut constata, în modelul unei ontologii a umanului. Omul este centrul de echilibru al existenței, răscrucea față de care se găsesc, la egală depărtare, condiționatul natural
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
evoluția, finalitatea, personalitatea); în contextul acestei reconstrucții filosofice, personalitatea este o direcție a energiei, este forma finală a evoluției acesteia. C. Rădulescu-Motru nu respinge pur și simplu formula energetismului. Dimpotrivă, el consideră că această filosofie reformulează, într-o manieră modernă, determinismul universal; că înlătură "vechea metafizică" și deschide o cale liberă cercetărilor experimentale. Comentatorii și interpreții filosofiei lui C. Rădulescu-Motru au acceptat, în general, în compararea personalismului energetic cu energetismul, punctul de vedere expus mai sus, adică poziția lui C. Rădulescu-Motru
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
model filosofic. Întâi ar fi reducerea calitativă a naturii și societății la energie ca realitate primordială. De aici "completarea energetismului cu personalismul". Apoi imposibilitatea de a aplica stricta legătură cauzală la explicarea fenomenelor sufletești și sociale. De aici motivația introducerii determinismului prin finalitate.261 De asemenea, Petre Vaida apreciază că C. Rădulescu-Motru opune "doctrina finalistă" a personalismului energetic, "mecanicismului energetist" din doctrina lui W. Ostwald.262 Problema adoptării energetismului de către C. Rădulescu-Motru și relațiile sistemului său filosofic cu acesta trebuie să
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Posibilitatea cunoașterii lumii se întemeiază și pe existența ordinii liniar-cauzale a fenomenelor. La întrebarea: Ce putem ști despre lume?" se poate răspunde doar astfel: "putem ști legile cauzale, sub cari fenomenele de ori-ce natură se produc și se repetă"266. Determinismul cauzal este suveran, principiul energiei, de asemenea (dar într-o altă perspectivă), deși trebuie acceptată și o diferență între fenomenele naturale și cele sociale și sufletești, o diferență ce angajează, totuși, doar caracteristicile lor superficiale, căci în esență ele sunt
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
care vorbim) din Știință și energie este foarte apropiată de energetism în varianta lui W. Ostwald. Rădulescu-Motru însă, în lucrările ulterioare, se îndreaptă către un personalism în care termenul central al personalității semnifică forma cea mai evoluată a energiei, iar determinismul cauzal devine insuficient pentru explicarea personalității. III.1.b. Energetismul lui Wilhelm Ostwald și filosofia personalismului energetic În câteva lucrări (și chiar în câteva conferințe publice)268, W. Ostwald, înainte de toate om de știință, chimist, propune o reconstrucție filosofică a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ordinea de finalitatea și finalism. Folosesc această sugestie pentru a arăta că Rădulescu-Motru face din ordinea de finalitate nu doar o ordonare pasivă (în timp) a corelațiunilor energetice, ci principiul evoluției către personalitatea energetică. "Mecanismul" evoluției nu este rigid, ca determinismul prin cauzalitate, ci constructiv, neadmițând constrângerea legilor fatale; personalitatea nu semnifică o fatalitate: în esența sa, ea este libertate (o "libertate sub limite", cum ar spune Emmanuel Mounier). Finalitatea nu este decât un principiu de ordine extins de la om asupra
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
îl limitează cât mai mult cu putință, iar ceilalți constituenți ai lumii au demnitate existențială necondiționată prin om. Astfel, natura (condiționată prin ea însăși și prin Absolut) nu este umanizată în sensul desființării sale, deși este integrată procesului de personalizare, determinismului prin finalitate; Necondiționatul nu este un hazard sau o himeră, ci o limită mereu actualizabilă a umanului însuși, prin urmare, actualizată într-o nedezmințită identitate de sine. Specificul personalismului energetic în variata familie a personalismului nu vine doar de la energetismul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
în programul reconstrucției sale filosofice, exigențele kantiene ale metafizicii ca știință. Dar în privința "epistemei" introduse de Kant privind re-cunoașterea de sine a omului, el croiește și dezvoltă ideile în model kantian. Structura formală a finalității în legătură cu care a fost așezat determinismul prin finalitate (unul dintre conceptele fundamentale ale personalismului energetic vizat din unghiul reconstrucției umanului) face parte din acest model, iar "interpretarea" sa personalist energetică, de asemenea. Re-cunoașterea-de-sine, ca fapt ce actualizează neîncetat metafizica, nu este posibilă într-o singură formă
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
interesul de a reconstrui astfel umanul: "Când Rădulescu-Motru simte nevoia să revină la Kant, și o face în dese rânduri, constată că el acordă o șansă nouă ideii de persoană"307. Această reconstrucție a fost posibilă ca "interpretare", prin conceptul determinismului prin finalitate, a structurii formale a conceptului kantian al finalității și este așezată în modelul unei ontologii a umanului și în structura unei explicații a lumii în acord cu re-cunoașterea de sine a omului; ea are ca fundament conceptele de
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de Rădulescu-Motru într-o "perspectivă" kantiană, filosoful român așază între datele primitive ale sistemului său, alături de acestea, alte două concepte, anume realitatea originară (ca energie) și evoluția (energiei spre personalitate). Analogia dintre structura formală a conceptului kantian al finalității și determinismul prin finalitate personalist energetic a constituit temei pentru a dezvălui: a) justificarea formală a determinismului prin finalitate (justificare posibilă prin conceptele de timp și destin); b) întemeierea sa "materială" (constând în "istoria" formelor de personalitate); c) confirmarea sa deplină (prin
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
alături de acestea, alte două concepte, anume realitatea originară (ca energie) și evoluția (energiei spre personalitate). Analogia dintre structura formală a conceptului kantian al finalității și determinismul prin finalitate personalist energetic a constituit temei pentru a dezvălui: a) justificarea formală a determinismului prin finalitate (justificare posibilă prin conceptele de timp și destin); b) întemeierea sa "materială" (constând în "istoria" formelor de personalitate); c) confirmarea sa deplină (prin conceptul vocației). Comparația dintre filosofia lui Rădulescu-Motru vizată din unghiul modelelor de reconstrucție a umanului
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]