1,762 matches
-
în circulația mamei. Hemoragii de sânge fetal în circulația sangvină a mamei apar mai frecvent și sunt mai extinse, pe măsură ce sarcina progresează și pot fi detectate prin descoperirea de eritrocite fetale sau leucocite fetale de cariotip mascul la femeie, dacă determinismul cromozomal al sexului a fost în momentul fecundării XY, ceea ce oferă, în asemenea cazuri, posibilitatea identificării sexului fătului mascul înainte de naștere. În ciuda diseminării frecvente în circulația maternă de insule de trofoblaste care poartă cantități semnificative de antigene de histocompatibilitate, de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
precedate de existența unor alterări preliminare ale țesuturilor (exemplu, colita ulcerativă). Incidența și impactul asupra societății. Bolile autoimune considerate individual au o incidență redusă în populația generală (tabelul 11.1). Cu toate acestea, numărul mare de afecțiuni care au un determinism autoimun și evoluția lor cronică au impus includerea acestor afecțiuni în categoria bolilor cu impactul major asupra stării de sănătate a populației umane. În prezent se estimează că aproximativ 5-10% din populația generală are o disfuncție autoimună. Diabetul zaharat de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
oligogenic sau poligenic, fiecare dintre aceste gene având o penetranță fenotipică redusă. Genele candidat pentru bolile autoimune codifică pentru proteine implicate în derularea sau reglarea răspunsul imun (exemplu, antigene de suprafață, diferiți receptori, elemente ale complementului etc.). Perioada preclinică variabilă, determinismul complex și penetranța redusă a alelelor de risc cresc dificultatea descifrării componentei genetice a bolilor autoimune. Componenta genetică a bolilor autoimune este analizată prin:- utilizarea modelelor animale pentru bolile autoimune. Artrita reumatoidă este una dintre cele mai comune afecțiuni autoimune
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
dintre pacienți sunt pozitivi pentru HLA B27. HLA conferă aproximativ 50% din predispoziția genetică pentru DZ1, artrită reumatoidă, scleroză multiplă. Contribuția acestor alele în tiroidita Hashimoto este mult mai redusă. Asocierea dintre alelele HLA și alte boli care au un determinism autoimun este mai puțin clară (ex. asocierea dintre boala Addison, boala Graves, hepatita cronică activă, sindromul Sjögren și HLA B8). Din această cauză, se consideră că alelele din regiunea HLA doar modulează riscul de boală conferit de alte gene determinatoare
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
tratament. Aceste realizări pot aduce o experiență mai bogată în consolidarea expertizei in domeniul cercetării și biomedicinei în România. 16.2. GENETICA HEMOFILIEI 16.2.1. INTRODUCERE Hemofilia a fost prima boală majoră a oamenilor la care s-a recunoscut determinismul său eminamente ereditar, deoarece chiar și în Talmud - cartea înțelepciunii evreiești - se face referire la incidența sa mai mare în anumite familii și se recomandă mamelor ai căror primii doi prunci băieți au fost supuși ritualului circumciziunii și au murit
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
absența procesului de aglutinare a plachetelor și la deficiența secundară a factorului VIII de coagulare, înregistrate în cazul sindromului von Willebrand-Jürgens. Deficiența von Willebrand poate simula dereglări în funcționarea plachetelor sangvine sau hemofilia. Ea este de mai multe tipuri, având determinism ereditar autozomal dominant (AD) sau autozomal recesiv ( AR) (tabelul 16.9). Deficiența ereditară a vWF este cea mai comună dereglare de coagulare întâlnită la om, având o frecvență de aproximativ 1:250 pentru toate formele sale, incluzând pe cele de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
sangvin ABO, la om. Aceasta a fost o descoperire epocală, deoarece a permis realizarea transfuziilor de sânge pe baze științifice, ceea ce i- a adus descoperitorului laurii Premiului Nobel în Medicină și Fiziologie, în anul 1930. Ulterior a fost identificat și determinismul genetic al celor patru grupe sangvine din sistemul ABO. Inițial, genele determinatoare au fost desemnate LA, LB și l, ca un omagiu adus descoperitorului, simbolul L derivând de la numele său. Ulterior, odată cu descoperirea precursorului numit izoaglutinogen pentru antigenele de suprafață
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
o gena recesivă epistatică, adică inhibitoare, iar genele sistemului ABO fiind gene hipostatice, adică inhibate. Testul tipic sangvin pentru sistemul ABO, efectuat la cei doi pacienți hh, revelează absența antigenelor A și B, ceea ce ar fi un indiciu pentru un determinism genetic al fenotipului grupei sangvine 0 . Și totuși, transfuzia de sânge 0 la o persoană cu fenotip Bombay a indus o reacție severă de aglutinare a eritrocitelor, deoarece anticorpii anti-H nebănuiți (neașteptați) a fi fost prezenți în sângele pacienților au
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
caracterul lor maleabil. Rezultatele obținute de Huesmann și colegii săi sugerează posibilitatea prezicerii comportamentului agresiv la trei generații consecutive (Eron, Huesmann, DuBow, Romanoff și Yarmel, 1987; Huesmann et al., 1984 citați de Eron, 1994); fapt ce nu contravine ideii de determinism genetic. Autorii citați explică totuși fenomenul în termeni de procese de învățare și de preluare trans-generații a schemelor comportamentale comune. Personalitatea pare să joace un rol important în ceea ce privește manifestările agresive ale indivizilor atât ca agresori, cât și ca victime. Totuși
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
totuși răspunsuri satisfăcătoare. Definiția comportamentului agresiv fiind foarte complexă, nu permite soluții fără echivoc în ceea ce privește soluționarea problemei. Comportamentele agresive, chiar și în interiorul aceleași specii de animale, nu formează o singură unitate comportamentală sau biologică care să permită referirea la un determinism genetic simplu după cum sugerează formularea (Roubertoux et al., 1990). Teoria biologică a comportamentului agresiv stipulează că acesta ar fi rezultatul activării centrilor de control sau a substraturilor nervoase particulare însărcinate fiecare în parte cu diferite tipuri de comportament agresiv. Ținând
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
sistemului de explorare și de comportamentele de consum ce-l însoțesc, i-ar atribui furiei un statut de răspuns apetitiv și instrumental. Acest tip de învățare este asigurat de o condiționare clasică sau operantă și observarea directă sau indirectă. În afară de determinismul biogenetic și neuronal, educația are de asemenea un rol important în controlarea agresivității cu condiția ca ea să înceapă înainte de nașterea copilului, pentru că ulterior individul va urmări comportamente agresive în timpul procesului său de dezvoltare până la vârsta maturității (Renfrew, 1997). Din
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
să se producă o catastrofă: eliminarea lui Dumnezeu și ridicarea lor în locul Lui. Dacă secole de-a rîndul omul era considerat ca fiind creație divină, iar schimbarea lui sarcina dumnezeirii, s-a ajuns la confluența calculelor rațiunii pure și a determinismului materialist la concepția asupra omului ca divinitate creatoare. Iar atunci cînd omul este Dumnezeu, orice experiență făcută asupra oamenilor este permisă fără reticențe. Cînd omul și-a asumat funcția de creator și simultan a negat-o celorlalți, ca și cînd
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
câteva cercuri cu creta (o mistificare caracteristică civilizației contemporane care mimează autenticul și esențialul), încercându-și norocul la pescuit cu năvodul. Cercurile conotează asumarea destinului care poate limita ființa, ori îi facilitează transcenderea într-un timp universal, sfidând cauzalitatea sau determinismul existențial. Monologul se dezvoltă treptat în forme aforistice, având ca finalitate autocunoașterea: Identitatea FIINȚĂ = pește este o aluzie la modelul arhetipal al originilor, în baza ideii că pentru a înțelege sensurile asunse ale existenței, omul trebuie să acceadă la începuturile
Avatarii conştiinţei-de-sine. De la existenţialismul kierkegaardian la parabola literară. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Dorina Apetrei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1380]
-
2000). The Virtual Economy Gets Real. Euroabstracts,6. ***(2002). Innovate or Die, în Euroabstracts. 3. *** (2000). Joined-up Innovation. Innovaion and Technology Transfer. iunie. *** The Virtual Economy Gets Real. Euroabstracts, 6. Nu folosim termenul de sistem, care impune o serie de determinisme ce nu sunt prezente în cadrul ansamblului instituțional. Ibidem, 10. Hoffman, Oscar și Glodeanu, Ion. (2006). Cunoașterea, noua resursă a puterii, capitolul 9, București: Editura INTACT. Drucker, Peter. (1993). Inovația și sistemul antreprenorial. București: Editura Enciclopedică. *** (2005). Frontiere Research. Euroabstracts, decembrie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
ă1846), Convorbirile de luni ă15 vol., 1851-1862). Este promotorul unei critici în esența ei de origine romantică, prin care se urmărește cu toate instrumentele disponibile - psihologice, sociologice, istorice, estetice - determinarea fizionomiilor individuale, a „monadei inexprimabile“, ireductibile la vreo formă de determinism. Frumosul este relativizat și esența umană istoricizată. Singurul efort clasificator al lui Sainte-Beuve a fost acela de a circumscrie „familii de spirite“ și de a schița o „istorie naturală a spiritelor“. -SAINT-SIMON, LOUIS DE ROUVROY, duce de ăParis, 1675-Paris, 1755
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
se racorda la social. III. 3. 1. Școala românească și paradoxurile schimbării Este binecunoscut faptul că școala reprezintă o organizație creată de societate cu scopul îndeplinirii principalelor funcții ale educației. Cu toate acestea, considerăm că există un anumit grad al determinismului social care face ca școala să se afle în postura de a reacționa, de a resemnifica realitatea. Drept urmare, într-o perioadă în care la nivelul sistemului educativ au loc transformări profunde, se pune problema capacității reale de schimbare a școlii
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
că ele suportă și influența a ceea ce am putea numi cultura părinților. Nu ne referim la semnificația antropologică sau sociologică a conceptului, ci la aceeași semnificație a culturii din perspectivă organizațională. Deși are puternice accente informale, cultura părinților operează un determinism cultural la nivelul elevilor, generând, implicit, o subcultură proșcoală care acordă prioritate valorilor educației și o subcultură antișcoală care valorizează experiența de viață, latura materială, lipsa de respect etc. Deși mai puțin evidentă, se poate detașa și o cultură managerială
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
scopurilor organizației, acea resursă capabilă să asimileze valorile sociale și să facă posibilă adaptarea organizației la mediul social global. Este efect în măsura în care organizația acționează prospectiv și reușește să articuleze nevoile organizației cu nevoile indivizilor. În acest sens, vorbim de un determinism social major, schimbarea comportamentului indivizilor fiind puternic influențată de cerințele sociale. De asemenea, analiza climatului organizațional, precum și a variabilelor care îi determină o anumită orientare, reprezintă o sursă reală de informații referitoare la existența unor probleme, precum și o ocazie de
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
Weber / 134 8. De la Goethe la Purkinje în reflectarea vizuală / 135 9. Localizarea cerebrală a reflectării de la Gall la Flourens / 136 VII. Condițiile transformării psihologiei într-o știință de sine stătătoare / 139 1.Influența școlii fizico-chimice din biologie / 140 2. Determinismul darwinist și psihologia / 141 3. Psihologizarea teoriei reflexului Ernest Phlüger / 144 4. Contribuția lui Hermann von Helmholtz / 146 5. Studiul timpului de reacție / 151 VIII. Pasul decisiv necesar nașterii psihologiei / 155 1. O emulație spirituală favorabilă / 155 2. O psihologie
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
7. O extensie necesară psihologia socială și culturală / 212 7.1. Psihologia popoarelor / 212 7.2. Psihologia socială și problema sugestiei / 214 7.3. Imitația și moștenirile sociale / 216 7.4. "Percepția colectivă" a lui Durkheim / 217 7.5. Împăcarea determinismului natural-istoric cu cel cultural / 218 7.6. Psihologia "înțelegerii" a lui Dilthey / 219 7.7. Teoria instinctelor sociale / 220 X. Principalele curente și orientări / 223 1. Alegerea apelor în psihologie / 223 2. Curentul psihologic gestaltist / 226 3. Curentul behaviorist / 232
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
îi privește pe oameni ca ființe avînd o viață socială cu o dinamică aparte, investirea unora dintre ei cu statutul de "lider", de conducător al respectivei comunități, sau a altora doar cu cel de "supus" anonim al colectivității corespund unui determinism ceva mai complex decât ceea ce poate fi întâlnit la animale. Aici este vorba de o decizie care este dictată nu doar din "interior", nu doar ca ceva ce rezultă din relațiile intraspecifice sau inter-specifice ca la animale, de exemplu, de
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
realizat prin înălțarea aceluiași om concret deasupra naturii, unde, în bună sfidare a Sf. Augustin, i-a luat locul divinității, celui din Ceruri omul fiind făcut Dumnezeu. Fetișul aflat la baza acestui raționalism a constat într-o abilă substituire a determinismului natural-istoric al vieții sufletești inclusiv a esenței sale religioase prin cel social istoric. Omul reprezentat de filosofia marxistă este un ateu, căruia i s-a permis să devină Dumnezeu, cel din Cer, i s-a permis să ia locul sfinților
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
slujba învățăturii și puterii divine, a lui Dumnezeu, a cărei grație trebuiau să o dobândească și să o împărtășească enoriașilor, ca trimiși pe Pământ ai acestuia. "Prezicerile" făcute în afara acestui context, în afara paradigmei gândirii psihologice a respectivei epoci, reprezentând un determinism diferit, riscau să fie considerate ca erezii și să fie sancționate pe măsură. Istoria păstrează în memorie momente și persoane care au plătit scump pentru vederile lor diferite, pentru a fi "prezis" producerea lucrurilor după o altă ordine, după o
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
vremurilor moderne, care au apreciat modul cum a fost criticată concepția lui Platon despre suflet, felul în care au fost puse în relație de dependență viața sufletească și condițiile de dezvoltare etice, modul cum sufletul platonic a fost raportat la determinismul său etic, faptul că manifestarea acestuia a fost păstrată în domeniul științelor naturii. Lui Aristotel i-a fost de mare ajutor descoperirea dialecticii Ideii la Platon, care i-a asigurat reușita despărțirii definitive a sufletului de corp. A făcut aceasta
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Din perspectivă teologică, Th. d'Aquino a considerat gândirea aristotelică un preambul al concepției sale despre Dumnezeu. Era o teorie încremenită în canoanele de neclintit ale ideologiei societății medievale. Întreaga concepție aristotelică despre viața psihică, amendată cu unele completări despre determinismul lăuntric introspectiv al trăirilor interne, s-a transformat într-o teorie a ordinii de stat feudale. 4. Ideologia scolasticii Societatea feudală s-a clădit pe ruinele vechii societăți antice, în completarea acesteia, în fața căreia s-a impus ca un nou
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]