1,506 matches
-
și anhedonie socială, fapt confirmat și de alte studii follow-up după 10 ani de către KWAPIL și colab. (1999Ă. BERENBAUM și FUJITA (1994Ă au urmărit legătura între personalitate și schizofrenie și conclud că pre-schizofrenii se caracterizează prin ciudățenii, percepții și convingeri deviante. Aceste cercetări nu sunt însă centrate pe tipologia tulburărilor de personalitate de DSM-III și IV. Studiile familiale sunt importante pentru ideea de spectru psihotic ce se extinde la tulburările de personalitate. Un studiu sistematic a lui KENDLER și colab. (1995Ă
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
modificarea acestora din urmă astfel încât pacientul să-și modifice convingerile autodevalorizante și cele despre lume. Tehnicile cognitive propriu-zise aplicate tulburărilor de personalitate vizează ca și cele adresate bolilor Axei I, rezolvarea problemelor personale prin modificarea distorsiunilor cognitive și a comportamentului deviant care împiedică o adaptare și funcționare corespunzătoare în rolurile vieții (BECK, 1996, DAVIDSON, 2000Ă. În mod particular, în abordarea tulburărilor de personalitate ale căror raporturi interpersonale sunt cvasiconstant problematizante se preconizează relația terapeutică în mod elaborat structurată în cadrul căreia - asemănător
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Psihopatia ar fi o clasă supraordonată și un cluster special în raport cu toate categoriile de tulburări de personalitate. Conceptul actual de psihopatie este orientat în mare de subpopulația infracțională, penitenciară care încalcă regulile sociale și morale, având anumite trăsături de personalitate deviante și un anumit model de manifestare longitudinal, de-a lungul vieții. Grupul nu e unitar, dar agregă anumite tipuri de tulburări de personalitate și de comportamente. Circumscrierea sa e importantă pentru cercetare și evaluarea prognosticului și terapiei. Domeniul e în
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
limba populară) ca semne că persoana „suferă o cădere”. Limbajul comun e clar și precis, dar nu operațional. Ceea ce pentru client reprezintă semne clare de îmbunătățire a vieții și poate fi înțeles în termeni de norme ale popularității ca patologie deviantă. Aceasta reprezintă o posibilă explicație a ceea ce altfel ar fi considerate fapte contradictorii și fără nici o legătură între ele. Dar Rogers nu a aprofundat această spinoasă chestiune epistemologică a teoriei sale. 4. Creativitatea ca rezultat. Unul dintre elementele care îl
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
nu sunt preocupați de dezavantajele despărțirii de copil, cum ar fi relația tensionată cu părintele rămas acasă, lipsa unui interlocutor când copilul are nevoie de soluții pentru probleme ce apar în situația lui școlară, apariția simptomelor de deprimare, manifestarea comportamentelor deviante și chiar delincvente (Ibidem). De la generația ,,cu cheia la gât” la generația ,,plecată pe afară” Nu este de neglijat efectul pervers al socializării la acești copii. Este bine știut că fără socializarea primară în familie, în perioada copilăriei, viitorii adulți
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
și susținut în mare măsură de dezvoltarea economică rapidă și urbanizare. Sociologul apreciază că în momentul intrării într-o altă etapă a industrializării și urbanizării, când așezările respective ating o anumită stabilitate și controlul social se manifestă real, intensitatea actelor deviante se reduce. În aceeași ordine de idei, S. Huntington asociază intensificarea actelor de violență cu procesele dezvoltării; orice societate parcurge în evoluția ei trei etape principale: o etapă tradițională, una de tranziție și una modernă. Demersul unei societăți de a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
economic și sociocultural în care se instalează și se manifesta mai mulți factori incitativi ai infracționalității. Astfel sunt reținuți ca factori favorizanți caracteristicile psihosociale și psihoindividuale ale indivizilor marcate de numeroase carențe educative. Acestea se accentuează și degenerează în acte deviante atunci când ritmul rapid al urbanizării și industrializării slăbesc sau pun în plan secundar controlul social care, în condiții de stabilitate, ar fi putut gestiona conflictele apărute. Interesante sunt și concluziile unei anchete guvernamentale realizate în Franța, în perioada 1976-1977 (caz
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
au pus amprenta peste numeroase sfere ale vieții sociale. Din păcate, multe dintre ele au o semnificație negativă. Declinul demografic, îmbătrânirea accentuată a populației, mai ales în unele regiuni ale țării, schimbări în structura și funcționalitatea familiei, creșterea frecvenței actelor deviante și diversificarea lor sunt doar câteva dintre realitățile cu care se confruntă societatea românească în ultimul deceniu și jumătate. Cauzele care stau la baza acestor evenimente sunt multiple și pentru o interpretare justă e nevoie de o abordare multidisciplinară. În
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
civilizație o definește după criterii proprii. În Crisalidele, John Wyndham înfățișează o societate care se vrea garanta "normei" și care a instituit un sistem de inspectori. Aceștia acordă certificate de normalitate, procedează la eradicarea nou-născuților neconformi standardelor și impun vânarea devianților. Totul pornind de la o "definiție a omului" care exclude din motive religioase corpurile mutante ca blasfemii, repetând astfel atitudinile inchizitorilor din vremea vânătorii de vrăjitoare din secolul al XVII-lea. Aceste mutații pot fi prezentate ca pozitive sau negative pentru
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
zonei urbane, postulând faptul că în zonele cu o sărăcie crescută principalele structuri sociale de susținere a individului (familia și școala) devin disfuncționale și nu mai sunt apte să controleze comportamentele indivizilor. Astfel se creează un mediu favorabil învățării comportamentelor deviante. în domeniul criminologiei există numeroase teorii explicative. Vom aminti pe scurt, în continuare, câteva dintre aceste teorii, de sorginte sociologică și psihologică. 1. teorii ale structurii sociale (teoria conflictului, perspectiva structurală asupra conflictului); 2. teoria dezorganizării sociale (susține că zonele
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Concentrându-se pe crima violentă, el arată că există două criterii pentru definirea ei: răul (suferința indusă) pe care-l face victimei și încălcarea regulilor (legii). Felson consideră că pentru a înțelege crima violentă avem nevoie să combinăm teoria comportamentelor deviante (care indică încălcarea regulilor sociale) cu teoriile agresivității. 1.6. Violența la nivel de societate: trecut și prezent în România Ființă umană este prin natura ei socială. Omul nu-și poate realiza umanitatea al cărei potențial îl deține genetic decât
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
comunitățile dezavantajate. Violența în cuplu însă va fi întotdeauna mai ascunsă comunității decât alte forme de violență, căci ea se petrece în spatele ușilor închise, comunitatea în general nu se implică, iar considerarea comportamentului violent al partenerului de cuplu ca fiind deviant depinde în primul rând de capacitatea partenerului de a-l vedea astfel. Deși în acest model, controlul social al relațiilor de cuplu este indirect el are o eficiență importantă în reducerea violenței în cuplu, prin faptul că protejează mai bine
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Lackey și Williams (1995), urmărește evidențierea factorilor care au stopat trecerea transgenerațională a violenței domestice, din perspectiva teoriei „legăturilor sociale”a lui Hirschi. Hirschi și a formulat teoria pentru a explica delincvența copiilor. Teoria afirmă că natura umană este una deviantă, dar în același timp socială ceea ce face să ne înscriem în regulile societății pentru a fi parte din ea. Hirschi afirmă (Lackey, Williams, 1995) că sunt patru mecanisme prin care se construiesc legăturile noastre cu ceilalți și care nu ne
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
socială ceea ce face să ne înscriem în regulile societății pentru a fi parte din ea. Hirschi afirmă (Lackey, Williams, 1995) că sunt patru mecanisme prin care se construiesc legăturile noastre cu ceilalți și care nu ne îngăduie să ne manifestăm deviant: atașamentul față de persoanele apropiate și semnificative din viața noastră; devotamentul sau aderarea la scopuri convenționale, recunoscute ca fiind importante în viața semenilor; implicarea, adică dezvoltarea unei „vieți pline de virtuți”care să nu mai lase timp și energie pentru manifestări
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
atașamentul față de persoanele apropiate și semnificative din viața noastră; devotamentul sau aderarea la scopuri convenționale, recunoscute ca fiind importante în viața semenilor; implicarea, adică dezvoltarea unei „vieți pline de virtuți”care să nu mai lase timp și energie pentru manifestări deviante și credințele ce reflectă valorile comune ale societății, respectul pentru aceste valori comune și credința că devianța este pedepsită exclud aderarea la subculturile ce promovează devianța. Căutând factorii ce inhibă dezvoltarea atașamentului, a implicării, a devotamentului și a credințelor, autorii
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
aderarea la subculturile ce promovează devianța. Căutând factorii ce inhibă dezvoltarea atașamentului, a implicării, a devotamentului și a credințelor, autorii afirmă: „Cu cât sunt mai slabe legăturile cu atât mai degrabă oamenii, în fața unor oportunități, vor acționa dând curs tendințelor deviante”(Lackey, Williams, 1995, p. 296). Dintre cele patru categorii de legături sociale două se relevă ca fiind decisive în stoparea comportamentelor violente față de partener, de rețeaua socială sau față de comunitate: atașamentul față de partenerul de viață, față de prieteni și rudenii, precum și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
În lipsa celor minime necesare traiului, banii pot deveni o obsesie periculoasă, iar oamenii acestui context nu pot fi acuzați de nimic. În același timp este de observat cum foarte mulți dintre semenii noștri, crescuți și educați în sărăcie, deprind comportamente deviante legate de bani și gestiunea banilor. De cele mai multe ori se situează la poli opuși, devenind ori indiferenți față de bani, ori prea preocupați de bani și prea lacomi. Numai dincolo de asigurarea nevoilor de bază, chiar fiziologice, ființa umană poate aspira la
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
o simplă utopie, în rândul nenumăratelor utopii cărora le-a căzut pradă ființa umană de-a lungul timpului. Socialiștii au promis orice, au promis chiar totul 54. Fascismul reprezintă o altă construcție ideologică anti-liberală și anticapitalistă. Este o construcție socială deviantă și tot atât de violentă precum socialismul. Ambele și-au propus în mod programatic crima individuală și socială și ambele au pus-o în practică 55. De altfel, existența lor în prim-planul vieții sociale nici nu ar fi putut fi impusă
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
acele permutări sintactice și prozodice, incluse în legile interne ale textualizării". Nici Blaga n-ar fi izbutit a ,recupera" eul poetic, întrucît ,metoda" expresionistă pe care și-o însușește, cea a ,amplificării eului pînă la plastica strigătului", nu conduce decît, deviant, la ,dispersia în supraindividual". în schimb, cu Bacovia ,se înregistrează un eu poetic pentru prima dată cu adevărat constituit, dar este vorba de o accepție pe care o capătă acesta numai în receptarea actuală", în stare a sesiza că instanța
O antologie a lui Marin Mincu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12581_a_13906]
-
pe măsură ce se felicită chiar pentru iscusința cu care răspunde la întrebările procurorului, nu numai ucigașul căutat, ba chiar un ucigaș bolnav, care și-a măcelărit victima și a integrat bucăți din trupul ei în fanteziile lui. Rezonările acestor naratori sînt deviante, un program electoral va fi astfel conceput pe invers, ca un program cinic de exterminare în masă, astfel bunăstarea și (scurta) fericire a supraviețuitorilor ar fi asigurată. Scriitorul stăpînește perfect tehnica gradării coșmarului, a obsesiilor psihismului monomaniac, care exprimă cu
Peisaj post-apocaliptic () [Corola-journal/Journalistic/14349_a_15674]
-
florală manifestul unei geometrii invelate, percepînd în pitorescul grădinii euritmia beatudinală a numerelor ca principii". Ca și, despre M. Ivănescu: Deși pare a fi cedat inițiativa, magistrul e, de fapt, cel care polifonizează discursul, insinuînd puncte de fugă, adăugînd registre deviante și mutînd linearitatea poemului într-o stare prismatică". Dar detentele pur contemplative sînt îndeajuns de rare la Al. Cistelecan, care nu se poate desprinde de maniera deriziunii ca de propria-i umbră, rămînînd între noi, "splendid ca o ironie". Suficient
Legenda ironiei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14354_a_15679]
-
probabil, analogiei cu comportamentul numeralului doi/două: aici nimeni nu greșește, nimeni nu spune "ora doi". Explicația logică și riguroasă prin acord (cu un cuvînt exprimat sau măcar prezent în conștiința vorbitorului) nu e totuși suficientă pentru a condamna uzul deviant (dar frecvent) "ora doisprezece". în fond, o abatere, inatacabilă, există deja în sistem: folosirea formei masculine pentru prima unitate a măsurării timpului zilei: dacă ora două e justificată de acord, de ce spunem ora unu? în franceză, ori în italiană, de
Ora unu, ora două by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15569_a_16894]
-
utiliza măsuri restrictive (de exemplu, imobilizare, izolare etc.) numai ca ultimă soluție de prevenire sau stopare a vătămării copilului, a altor persoane ori a unor distrugeri importante de bunuri materiale. Măsurile nu se aplică punitiv, ci doar pentru oprirea comportamentelor deviante. 19.4. Sunt interzise: a) pedeapsa corporală; b) deprivarea de hrană, apa sau somn; c) penalitățile financiare; d) orice examinare intimă a copilului dacă nu are o rațiune medicală și nu e efectuată de personal medico-sanitar; e) confiscarea echipamentelor copilului
STANDARDE MINIME OBLIGATORII din 26 februarie 2004 privind serviciile pentru protecţia copilului de tip rezidenţial. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156326_a_157655]
-
aptitudinal; - daca motivația, echilibrul psihic, capacitatea de a se mobiliza etc. intervin favorizant în păstrarea calității comportamentului profesional. 5. Examinarea la sesizare/expertizare are caracter strict individualizat dependent de situația care impune investigația psihologică și va urmări stabilirea cauzelor comportamentului deviant sau ale scăderii importante a eficienței profesionale. Anexă 5 MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE, TRANSPORTURILOR ȘI LOCUINȚEI ........................... (unitatea sanitară) Nr. fișa ......./.......... FIȘA MEDICALĂ PERSONALĂ TIP S.C. Examinare pentru*) ......... Dl.(d-na) .............., B.I. seria ........ nr. ........, cod numeric personal ................., emitent ........./......./ 19.. Domiciliul actual: localitatea
ORDIN nr. 447 din 24 martie 2003(*actualizat*) pentru aprobarea Instrucţiunilor privind examinarea medicală şi psihologică a personalului din tranSporturi cu responsabilităţi în siguranţa circulaţiei şi a navigaţiei, precum şi organizarea, funcţionarea şi componenta comisiilor medicale şi psihologice de siguranţă circulaţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149928_a_151257]
-
din cauza unor boli/deficiențe); ● vârstnici singuri și săraci (fără soț/soție, copii, rude sau alt sprijin din partea rudelor, prietenilor sau vecinilor). ♦ Tineri aflați în situații de risc, inclusiv tineri rromi ● potențiali și/sau actuali delincvenții; ● "găști de cartier" cu comportament deviant și/sau antisocial; ● tineri, consumatori de droguri. ♦ Alte categorii (de toate vârstele) ● persoane fără adăpost (persoane care dorm pe stradă, care nu au casă, nu au un loc de muncă, nu au rude, nu au documente de identitate, nu au
ANEXĂ din 17 noiembrie 2003 privind manualul de operare al subcomponentei "Schema de dezvoltare sociala pentru comunitatile miniere" (SDSCM) din cadrul părţii B "Atenuarea impactului social" a Proiectului "Închiderea minelor şi atenuarea impactului social"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165919_a_167248]