1,677 matches
-
afective negative. Agresivitatea ca răspuns la declanșarea unei stări afective negative Fie că este vorba despre stimularea "ostilă" fizică (șoc electric, temperatură, zgomot) sau psihologică (insultă, eșec, frustrare), unul dintre declanșatorii primari ai agresivității este nevoia de a reacționa la dezgust. Într-un experiment (Baron, 1988 citat de Baron et al., 1994) subiecții trebuiau să pregătească o reclamă pentru un nou produs. Propunerile lor sunt ulterior evaluate și criticate de către un complice al experimentatorului. În una din condițiile experimentale, critica clară
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Copii care resimt empatie și/sau simpatie în timpul interacțiunilor sociale știu să dezvolte strategii comportamentale mai adaptate social, având un parcurs școlar reușit. Aceste rezultate demonstrează o legătură strânsă între manifestarea comportamentului agresiv și emoțiile umane fundamentale (tristețea, bucuria, furia, dezgustul, surpriza), pe de o parte, iar pe de altă parte, emoțiile învățate (gelozia, simpatia, rușinea). Emoția ca factor de integrare și influențare a agresivității Emoția este forma de organizare comportamentală a unui ansamblu de procese senzoriale, neurovegetative, neuromusculare și cognitive
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
127, 188, 190, 204, 207, 235-236 agenți de 70 lacunară 75 procese 23 Spectator agresiv 191 Sportiv agresiv 187 Stări afective 206 negative 114 pozitive 116 Stereotip 196, 204, 208, 212 Stima de sine 71, 116, 191, 210, 215 Stimulare dezgust 10, 54, 55-58, 117 dorință 10 Strategie 26, 55, 178, 182, 190 comportamentală 10, 73, 117, 135 de persuasiune 11 Structură de cunoaștere 117 declarativă 145 procedurală 145 Studiu empiric 10 experimental 101, 153-154 longitudinal 29, 83, 86, 195, 217
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
explicațiilor date de frenologie, s-a dezvoltat în criminalistică teoria celebră a lui Cesare Lombroso, care spunea că poți recunoaște infractorii după urechile clăpăuge, fruntea teșită, nasul borcănat, ochii ieșiți din orbite și apropiați etc. Expresiile faciale transmit înțelesuri variate: dezgust, fericire, interes, supărare, nedumerire, dispreț, uimire, furie, hotărîre, frică, teroare, ură, aroganță, reflexie, prostie, amuzament etc. Ochii joacă un rol important în comunicarea non-verbală, întrucît circa 80% din impresiile senzoriale ale unui individ sînt înregistrate prin intermediul ochiului. Putem recunoaște imediat
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
non-verbale importante. Nările deținuților se umflă de fiecare dată cînd un "căutat" se întoarce de la vizită cu pachete, diagnosticînd exact valoarea bunurilor alimentare ce pot face obiectul unor aproprieri. Strîmbăturile din nas în fața meniului semnifică neplăcere, indispoziție, jenă, aversiune, silă, dezgust sau scîrbă. Gura și buzele transmit senzații de degustare, savurare, protest, îngrijorare, tristețe etc. "Zîmbetul onest, caracterizînd prietenia sau acceptarea unei idei, dispărea și el. Buzele erau strînse, uscate și palide. Uneori se schimonoseau în cîte un simulacru dus pînă
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
pripon/ nu dormi bine nici în somn/ că-mi aduce în celulă/ fîțe moarte după sulă/ cu țîțele jucăușe/ să le strîng printre cătușe/ și crăcane pînă-n gît/ ca să-mi țină de urît") sînt însoțite de altele mai noi, precum dezgustul față de politicieni ("Că politicul te freacă/ și îți lasă pompa seacă... c-așa-s ăștia, tu-le rasa/ dau tunuri de plînge masa... Și s-o prind pe Coana Dana [Năstase n.n.]/ și să-i dau să-i umplu vana
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
îl mențin cu îndărătnicie, ce îmbină în uniforme culorile murdăriei (maro cu gri la deținuți sau albastru murdar cu cenușiu la angajați). Pasiunea pentru urît, estetica urîtului inundă nu numai privirea vizitatorului, ci și nările acestuia, care strîmbă firesc a dezgust în fața amestecului de transpirație urît mirositoare cu parfum de esențe tari. Mizeria în care sînt ținuți deținuții (avînd acces la apă caldă doar 3 minute pe săptămînă) pare consecința mizeriei în care mustește trupul angajaților de rang inferior. Puțind a
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
a transpirație nespălată de mult, cu hainele soioase, boțite și degradate, cu pantofii scîlciați și șapca decolorată, unii angajați par întruchiparea barbariei. Iar cînd peste ei se deșartă flacoanele de parfum ieftin în apropierea unor vizite, efectul este de un dezgust total. Doar printre femei se constată o creștere a ponderilor valorii estetice, fapt vizibil și cu ochiul liber celulele lor fiind mai curate și mai îngrijite. Tipologia valorilor personale și interpersonale Psihologul L.A. Gordon a construit două teste ce se
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de român, să-l umilească, să-l batjocorească, să l disprețuiască, pentru că este român și nu este de viță nobilă sau pentru că nu este străin de viță regească nu ? Despre alt nume mare, cu rezonanță pentru România, am citit cu dezgust. Este vorba dspre academicianul istoric Dinu Giurăscu, care printre multe altele îl acuză pe N. Ceaușescu de demolarea "Stadionului Republicii". Până în 1950, începând cu 8 iunie, acolo începeau serbările străjerilor cu ocazia omagierilor urcării pe tron a regelui Carol II
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
Măștile animaliere aplicate discreditant personajelor nu au, în ansamblu, efecte grotești de felul celor întâlnite în cazul metamorfozelor înspăimântătoare din basme sau din picturile medievale; în schimb, detaliile descriptive sunt șocante și repulsive, provocând cititorului reacții confuze: uluire, râs derizoriu, dezgust. Cu ocazia adunării și dezbaterii “pasirilor și dobitoacelor”, Cantemir selectează malițios doar acele scene și dialoguri care sugerează complicata țesătură de interese din culisele politicii, mârșăvia, calomniile, pâra, traficul de influență, care creează o atmosferă conspirativă și impresia de spațiu
Istorie şi anamorfoză în „Istoria ieroglifică” de Dimitrie Cantemir. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]
-
în funcție de context - spre exemplu, percepția fețelor implică o anumită regiune din partea inferior posterioară a lobului temporal, în timp ce recu noașterea emoțiilor transmise de o față umană depinde de alte regiuni, care decodifică semnale emoționale specifice. Partea creierului numită insula anterioară descifrează dezgustul sau durerea, iar amigdala este sensibilă la emoții precum frica. Recunoașterea emoțiilor și înțelegerea semenilor Creierul alocă, așadar, resurse impresionante pentru cele mai importante lucruri atunci când vine vorba de supraviețuirea speciei: recunoașterea emoțiilor și înțelegerea semenilor. Creierul răspunde mai puternic
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
fețele noastre s-au apropiat și un iz de băutură m-a frapat. Faptul m-a calmat și m-a dezarmat. Am rămas nemișcat și furia teribilă din ochii mei s-a prefăcut într-o privire de profund dispreț și dezgust. Totuși, prea târziu, gestul meu fusese prea vizibil. Cu ochii ieșiți din orbite a început să țipe către hangarul englez, scoțând cuvinte total ininteligibile pentru mine. Rezultatul: în câteva secunde, șase gradați, înarmați cu pistoale mitralieră și în pas alergător
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
venit salvarea și l-a transportat la clinică, unde și-a dat sfârșitul după operația de peritonită. S-a spus deci că s-a prăpădit, de fapt, de „inimă rea“. Legătura celor doi n-a încetat, a fost - chiar dacă cu dezgust - acceptată de familie (doar bunica se pare că nu putea nicidecum ierta), și tanti Elenuța continua să ne facă vizite, ca eu s-o întâmpin cu reprobabilul „ce mi-ai adus?“, deși știam că cerșetoria era inutilă, căci niciodată n-
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
mea; o mână întinsă, când să dau să plec, pe care n-am îndrăznit să o refuz, o mână moale și scârboasă. Îmi venea să vomez la gândul că aveam de a face cu un homosexual. Senzația de groază și dezgust m-a urmărit vreme îndelungată. Mă satisfăcea totuși ideea că trăiam acum într-un oraș „mare“, cosmopolit, în care atâtea se puteau întâmpla... Am reluat legătura cu amicul și colaboratorul meu literar de altădată, din primele două clase secundare clujene
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
învăluie sâmburele personalității sale, se sacrifică, se dăruiește acestei mari iubiri. Bineînțeles, cuvântul „se sacrifică“ nu are aici decât sensul sacrificării pur fizice, căci, așa cum termenul spune, corpul astfel dăruit devine sacru. Nimic negativ nu se întâmplă de fapt. Neplăcerea, dezgustul poartă o pecete sublimă și devin izvor al beatitudinii. Într-un atare caz, care în nefericirea lui mi se pare cel mai fericit caz de iubire, nu mai există doar o aspirație transcendentă, ci transcendentul însuși s-a împlinit, în
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
pe conflict se află în directă legătură cu sentimentele pe care le suscită în rândul privitorilor. Cele trei emoții negative pe care le considerăm inerente conflictului și pe care le vom analiza în cadrul cercetării de față sunt furia, frustrarea și dezgustul. Pe scurt, susținem că încrederea în clasa politică sau în capacitatea acesteia de a reprezenta interesele cetățenilor, precum și disponibilitatea unei implicări politice, ar putea să scadă ca urmare a expunerii la cadraje din știri care accentuează conflictul. Ne așteptăm ca
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
că se pot implica în politică, sunt introverte și preferă să evite conflictele în situațiile cotidiene. Un al treilea rezultat pe care îl anticipăm este acela că știrile conflictuale vor da naștere unor reacții emoționale negative, precum furia, frustrarea sau dezgustul, care vor amplifica intensitatea cadrajelor axate pe conflict. Pentru a testa ipotezele avansate, am realizat o cercetare bazată pe un design experimental, singurul capabil să stabilească legături de cauzalitate între conținutul și efectele media. Avantajul unui astfel de design este
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
și sentimentele oamenilor față de politică (Gross și Brewer, 2007), iar răspunsul a fost pozitiv. Un număr din ce în ce mai mare de cercetări din științele cogniției atestă impactul politic pe care îl au emoțiile cetățenilor (Marcus et al., 2000). Emoții precum furia sau dezgustul pot influența negativ evaluarea performanțelor politicienilor. La nivel macro, însă, dovezile sunt mixe anumiți autori susțin că încadrările conflictuale din știri sunt responsabile pentru dezgustul față de politică (Fallows, 1997), în timp ce alți cercetători identifică un efect benefic al conflictelor din știri
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
politic pe care îl au emoțiile cetățenilor (Marcus et al., 2000). Emoții precum furia sau dezgustul pot influența negativ evaluarea performanțelor politicienilor. La nivel macro, însă, dovezile sunt mixe anumiți autori susțin că încadrările conflictuale din știri sunt responsabile pentru dezgustul față de politică (Fallows, 1997), în timp ce alți cercetători identifică un efect benefic al conflictelor din știri asupra participării politice (Schuck et al., 2011; Schuck și de Vreese, 2012). O posibilă explicație ar putea fi că spectatorii sunt dezgustați de conflict per
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
au studiat emoțiile semnalează aceeași nevoie de a face o distincție clară între stările emoționale deoarece acestea au un efect diferit. MacKuen et al. (2005) accentuează nevoia de a diferenția anxietatea de alte emoții negative, cum ar fi furia sau dezgustul. Stările emoționale pot condiționa impactul unui anumit cadraj. Celebrul model al inteligenței afective, propus de Marcus et al. (2000) susține că indivizii tind să fie mai interesați când experimentează emoții pozitive, precum entuziasmul, însă devin mai implicați, caută mai activ
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
a identifica potențialele amenințări, "întrerupând astfel rutina obișnuită și declanșând gândirea" (Marcus et al., 2000: 53). O atenție mai mare la stimulii exteriori implică un impact mai mare al modului în care este încadrată informația. Emoțiile negative, precum furia sau dezgustul, au efecte opuse, dat fiind că persoanele care experimentează astfel de emoții nu sunt interesate să afle noi informații în legătură cu subiectele care le-au stârnit aceste emoții (MacKuen et al., 2005, pp. 7-8). Emoțiile precum furia, dezgustul și frustrarea activează
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
precum furia sau dezgustul, au efecte opuse, dat fiind că persoanele care experimentează astfel de emoții nu sunt interesate să afle noi informații în legătură cu subiectele care le-au stârnit aceste emoții (MacKuen et al., 2005, pp. 7-8). Emoțiile precum furia, dezgustul și frustrarea activează sistemul obișnuințelor 3, care îi determină pe oameni să fie mai puțin atenți la mediul exterior și, implicit, la informația existentă în acest mediu. Este deci previzibil că diferitele emoții negative furia, dezgustul și frustrarea considerate în cadrul
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
7-8). Emoțiile precum furia, dezgustul și frustrarea activează sistemul obișnuințelor 3, care îi determină pe oameni să fie mai puțin atenți la mediul exterior și, implicit, la informația existentă în acest mediu. Este deci previzibil că diferitele emoții negative furia, dezgustul și frustrarea considerate în cadrul acestui studiu vor avea un efect diferit asupra magnitudinii cadrajelor axate pe conflicte. Altfel spus, este interesant de văzut dacă aceste emoții îi vor face pe indivizi mai vulnerabil sau, dimpotrivă, mai reticenți la cadrajele folosite
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
încrederea în capacitatea proprie de implicare în viața politică (eficacitate politică), dar și două variabile de ordin psihologic: aversiunea față de conflict și caracterul introvert. A doua categorie este reprezentată de mediatori 3. Cercetarea noastră a investigat rolul emoțiilor negative (furia, dezgustul și frustrarea) ca posibil factor explicativ al efectelor cadrajelor din știri axate pe conflict. A început să fie larg acceptat faptul că știrile, prin intermediul cadrajelor folosite, declanșează atât răspunsuri cognitive, cât și emoționale (MacKuen et al., 2010; Valentino et al
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
independente (cadrajele conflictuale), studiul a investigat posibilitatea existenței, în primul rând, a patru variabile care condiționează impactul cadrajelor conflictuale: cunoștințele politice, dependența de media, eficacitatea politică, aversiunea față de conflict și extroversia, și, în al doilea rând, a emoțiilor negative furie, dezgust, frustrare ca variabile care pot facilita înțelegerea producerii efectelor cadrajelor axate pe conflict 4. Mai exact, premisa noastră a fost că, dacă există un efect, acesta nu este unul direct, ci survine indirect prin declanșarea unor emoții negative de tipul
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]