1,830 matches
-
Pentru amănunte a se vedea relatarea din ziarul Expres, nr. 23, din 04.06.1993), În fapt, acești condamnați de drept comun, recrutați cu maxim cinism din penitenciare, au fost manipulați politic devenind carne de tun, trupuri sacrificate, livrate apoi diabolic unei morți interesate, cu scopul precis de a discredita Securitatea, susține același Valentin Raiha. 8. Trupele USLA ne-au terorizat Ideea apare în cărțile lui Pavel Coruț. Într-una dintre ele,124 acest prolific autor (care ar face-o geloasă
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
Mihai Ungheanu ar fi fost instigatorii unui veritabil război civil. Pe nedrept, susținea fostul senator PRM, unii dintre noi i-am identificat cu militarii și/sau securiștii. Nu este adevărat. În realitate, acești teroriști au fost cu certitudine uneltele manipulate diabolic de către agenturile străine, în special maghiare. 10. Ministerul de Interne, teroriștii și Ordinul secret nr. 2600 În anii ce au urmat evenimentelor din '89 nu a scăpat nemediatizată nici varianta de tip implicare a Ministerului de Interne (MI) în formele
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
la implicarea "agenturilor străine" are o importantă pondere în Arborele Terorismului Românesc. Ea a fost pusă în circulație grație scrierilor lui Mihai Ungheanu, Iulian Vlad, Constantin Vasile etc. În lucrarea amintită anterior, Mihai Ungheanu avansează ideea fabricării teroriștilor într-un diabolic scenariu al diversiunii 149. În fond, teroriștii români n-ar fi existat. Ei au fost însă fabricați, amplu mediatizați, anchetați, condamnați și închiși pentru că erau "mai necesari acolo decît în libertate"150. În spatele acestei perdele de fum, adevărații teroriști au
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
au fost utilizate și de Rembrandt 16 Friedrich Wilhelm Nietzsche (1844-1900) filosof, filolog, poet și compozitor. Întreaga filozofie a lui Nietzsche este o viziune iconoclastă: a) a lui Dumnezeu (Gott ist tot - "Dumnezeu este mort"); b) a răului (care este diabolic); c) a omului normal, care este un doritor de putere; d) a coerentului, care este un paradox; e) a rațiunii kantiene, care este un fanatism moral. Filosofia sa este redată în Așa grăit-a Zarathustra ("Omul este o punte, nu
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
ales mișcările sociale impulsionate de Industrial Workers of the World, în vreme ce, în Franța, alegerile legislative din 1919, plasate sub amenințarea „bolșevicului cu cuțitul de dinți”, asigură triumful dreptei. Cât despre Biserici - catolică, protestante, ortodoxă sau uniată -, ele stigmatizează ca fiind diabolic un regim care-i extermină pe preoți și le confiscă bunurile. Totuși, începând cu anul 1922, URSS este invitată să participe la conferința internațională de la Geneva, și ea profită de această împrejurare pentru a încheia cu Germania tratatul de la Rapallo
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
îmbogăți. În timp ce marxiștii extremiști echivalează capitalismul cu imperialismul, iar moderații și discipolii lui Hobson văd în imperialism rezultatul deficiențelor din interiorul sistemului capitalist, pentru adepții teoriei „malefice” imperialismul și războiul în general nu reprezintă altceva decât o conspirație a capitaliștilor diabolici, în scopul obținerii unor câștiguri private. Critica teoriilor Sofisticate sau primitive, toate explicațiile istorice ale imperialismului nu trec examenul istoriei. Interpretarea economică a imperialismului ridică o experiență istorică limitată, fundamentată pe câteva cazuri izolate, la rangul de lege universală a
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
bune intenții măcar un pic de rău și deci le murdărește”7. În cele din urmă, politica ar fi rea numai deoarece constituie o activitate a oamenilor răi. Dezvoltând concepția sa despre natura activității politice, Morgenthau susținea că trăsăturile sale diabolice își au originea în două aspirații umane. Pe de o parte, este derivată dintr-un egoism elementar, produs al competiției pentru resursele materiale și ideatice limitate, care le permit indivizilor să supraviețuiască. Bunuri ca „bani, slujbe, familie etc. se află
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
a munci conform regulilor și modurilor specifice legalității democratice înseamnă a capitula în fața structurii de putere existente.” După curentul de la Frankfurt, capetele de acuzare reținute împotriva pretinsei culturi de masă au fost mereu aceleași: mijloacele de comunicare ar fi instrumentele diabolice ale unei culturi destinate mediocrității și uniformității. De altfel, această cultură ar acționa asupra spiritului oamenilor, precum opiul, căruia Marx i-a asimilat religia. Standardizarea decurge în mod natural din constrângerile unei producții de serie, în vederea unei distribuții de masă
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
Avem voie totuși să ne Îndoim de premisele lui Hayek. Așa cum remarcă Jean-Pierre Dupuy, afirmația că numai acțiunile individuale pot fi considerate drepte sau nedrepte este absolut contestabilă: „Am ieșit din mentalitatea arhaică și din credința sa Într-o «cauzalitate diabolică» tocmai În măsura În care am Înțeles că nedreptatea și răul pot fi, și cel mai adesea sunt, «efecte de sistem» ă ceea ce nu Înseamnă că sunt inaccesibile acțiunii oamenilor” (Dupuy, 1997, p. 265). În plus, teoretizarea propusă de Hayek nu recunoaște faptul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
a involuat aceasta atât de mult de la primii ani de după noua deschidere, perioada postrevoluționară din 1989? Văd din ce în ce mai des cum reprezentanți ai mass-media românești se dau în stambă, cum violeaza intimitatea oamenilor, indiferent de statutul social al oamenilor, observ plăcerea diabolică și perversă cu care niște oameni cruzi, care au îmbrăcat chipurile uniforma adevărului absolut, a imparțialității și moralității atacă pe toate fronturile, deciși să învingă fără a face prizonieri. Cred că mass-media românească, în marea ei majoritate a coborât un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
exterioară ne umple până la refuz, așa că nimeni nu mai are de ce să-și facă griji pentru ceea ce e în mintea noastră. Imaginația tuturor este atrofiată, așa că nimeni nu mai are cum să devină o amenințare pentru lume.“ Palahniuk are talentul diabolic ca, oricât de mult sânge ar curge, oricât de nevinovate ar fi victimele, în mod teoretic, nu poți simți milă față de ele. Poate din cauza frame-ului pe care reușește să-l construiască încă din prima pagină, poate datorită faptului că, în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
HIV-1 direct altor celule, prin transcripție ADN proviral, fără a elibera provirusul ADN din genomul lor. Mai sunt și alte dificultăți în conceperea și mai ales în realizarea unui vaccin pluripotent antiHIV-1 care să contracareze toate proprietățile de-a dreptul diabolice pe care le are acest agent patogen, prin care se eschivează de la confruntarea cu mecanismele de apărare imunologică a gazdei. Au fost utilizate în experiențe clinice pe voluntari umani, dar și în experiențe de laborator pe cimpanzei, diferite variante de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
Ivan Denisovici este, de fapt, o metaforă temporală a deceniilor de teroare stalinistă ce au transformat Gulagul într-un spațiu al suferinței și al morții. Vinovăția și pedeapsa erau atribuite aleatoriu, iar motivele încarcerării sfidau logica elementară, într-un joc diabolic ce avea unicul scop de a exacerba orgoliul paranoic al puterii. Existența lui Ivan Denisovici Șuhov se consumă într-o coordonată spațio-temporală aflată sub semnul închiderii - barăcile pătrunse de vânt și ger, pâcla dimineții, lumina difuză a amiezii, cenușiul copleșitor
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
și Gonzo transformă Chevrolet-ul roșu decapotabil ce-i poartă prin deșert într-un vehicul plin de droguri halucinogene și de substanțe bizare, aducătoare de reverii și coșmaruri. Narațiunea, țesută în mintea unui povestitor lucid, e filtrată răbdator printr-o ironie diabolică și pare destrămată haotic de gura spasmodică a unui drogat. Autobiografia conține aici un nucleu de cruzime a reprezentării reperabil în istorisirile paradigmatice, instarând un mod discursiv exemplar. Lumea fragmentată în moleculele acidului lisergic, LSD-ul legendar al anilor '60
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
a existenței lui Axler: Sybil Van Buren și Pegeen Mike Stapleford. Prima e un fel de nevastă gospodină bovarică pe care Axler o întâlnește la clinica de psihiatrie și despre care află ulterior că a dus până la capăt un plan diabolic - își ucide fostul soț, probabil vinovat de abuz sexual asupra fiicei sale în vârstă de opt ani. Pegeen e fiica unor foști colegi de teatru, e lesbiană și e mai tânără cu douăzeci și cinci de ani decât Simon. Cei doi încep
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
și neverosimil, amestec de basm vicios și fantezie suprarealistă. Când a început să-l scrie, Dorothea Tanning vizita adesea, împreună cu Max Ernst, micul oraș Sedona, din deșertul Arizona; în 1946, s-au mutat acolo pentru câțiva ani. Impresionată de "peisajul diabolic" al locului, la care va reveni mereu, atât concret, cât și în scris, dar și pentru a-l distra pe Ernst, Tanning imaginează o poveste stranie și violentă despre o fetiță cu un destin miraculos și un nume premonitoriu, Destina
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
situează la polul opus al confuziei tautiste". Fără îndoială, e ușor derutantă simplitatea soluțiilor propuse față de tușele apocaliptice ale tabloului schițat anterior, mai ales că autorul le lasă la un nivel destul de general, în contrast cu minuția cu care a descris efectele diabolice ale comunicării confuze. Bernard Miège în Societatea cucerită de comunicare întreprinde o critică a teoriilor "generale" referitoare la comunicare, printre care se înscrie și investigația metaforică a lui Lucien Sfez. Miège îi reproșează autorului cărții de față că refuză să
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
un exemplu de om al evenimentului, Chamberlain, și citează discursul acestuia din Camera Comunelor din 6 octombrie 1938. În conceptul său de erou creator de evenimente nu există nicio considerație etică. Acesta poate să fie un salvator sau un monstru diabolic și poate să fie incarnat de către Gandhi sau de către Hitler. Cele două tipuri ale lui Sidney Hook eroul evenimentelor sau eroul creator de evenimente sunt mult mai operaționale în sociologia istorică contemporană decât este tipologia weberiană, mai ales atunci când cercetătorul
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
în democrațiile avansate și legitime decât în regimurile autoritare. Cauzalitatea acestei relații a fost elucidată de mai mulți sociologi și economiști. A dori să explici cazul Hitler ca un fenomen carismatic, așa cum au făcut unii autori dând conceptului o semnificație diabolică, înseamnă să te îndepărtezi de adevărul istoric. În realitate, fenomenul Hitler nu poate fi înțeles fără a lua în seamă două aspecte esențiale: dezastrul economic și social în care a fost aruncată Germania și reorganizarea constituțională a Republicii de la Weimar
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
și culminează cu "isprava" revistei "Dilema", nr. 265/1998. În toate aceste ocazii ni se propune despărțirea de tot ceea ce este în legătură cu modelul cultural eminescian, chiar și cu riscul de a rămâne fără nici un model. Pentru demascarea, combaterea și condamnarea diabolicelor atacuri antieminesciene, fie cele produse în timpul vieții poetului, fie cele postume, a apărut lucrarea Dubla sacrificare a lui Eminescu, un fel de evanghelie a românismului. O carte care va îmbogăți eminescologia, atât prin ceea ce susține, cât și prin reacțiile pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
lui, Cora Solomon. Amândoi au devenit apostoli în Varvara, pentru că amândoi în copilărie au cunoscut o fetiță Valvala. Varvara e satul comunist, cu toate "barbarismele" fostului regim (de la lupta pentru funcție, la trimiterea de anonime, la declarații, dosare și infiltrare diabolică în personalitatea și intimitatea aproapelui). Varvarismul vrea să distrugă naționalismul, să internaționalizeze teroarea, o periculoasă încercare de distrugere a specificului individual și implicit, național! Cartea ne propune, așadar ideea filosofică a destrămării ființei prin Duhul Tehnologiei Operative: "Marea Felină are
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
cicluri de eseuri: Despre destinul politic și Despre destinul cultural. Se pare că primul ciclu, cel mai consistent, a fost conceput mai ales pentru elitele politice, deoarece în cele 22 de eseuri autorul reușește să elucideze și să diagnosticheze acel diabolic sindrom al conștiinței sfâșiate, un fenomen similar cu cel al mancurtului, descoperit și numit ca atare de scriitorul cârgâz de limbă rusă Cinghiz Aitmatov. Primul eseu al ciclului precizează așezarea civilizației românești Între Panslavia și Europa, situație-generatoare, în ultima instanță
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
al conjurației anti-Eminescu, declanșată de o "gașcă feroce", cum formulează exegetul, în frunte cu P.P. Carp care, din motive politice, ceruse ca Eminescu să fie potolit! Oscilând între credință (pentru poet) și tăgadă (față de gazetarul indezirabil), Maiorescu dirijează din umbră, diabolic, această stupefiantă conspirație care va duce la "moartea civilă" a poetului, din 1883 până la moartea propriu-zisă în 1889. Eminescu e un geniu "impus" artificial, de "direcție nouă", zice Grama și, după el, epigonii. "Geniu fals", hotărăște preotul, un "cult nemeritat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
nou, semianalfabet, umflat cu lozinci, scamator, corupt, pragmatic și agresiv, una spunând și alta gândind, în așa fel încât viața de zi cu zi părea, în preajma lui, o interminabilă ședință de partid: "Ședințele de partid, de sindicat etc. sunt forme diabolice de răpire a libertății individului. Dintr-o astfel de ședință, vorba lui Ștefan Apetrei, intri totdeauna bou și ieși vacă. Și încă una stearpă!" (1121). Lecturile din această perioadă sunt, mai ales, din literatura rusă (spre lauda și spre norocul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
s-au rafinat. Dacă rusificarea postbelică a fost una brutală, "noua schimbare" se dovedește extrem de parșivă, căci, sub chipul libertății, ea nu e decât o prelungire, cu chip uman, a vechiului regim. Miza cărții sale este tocmai demascarea acestui mecanism diabolic prin care internaționalismul comunist s-a metamorfozat în noua stângă, având ca stindard corectitudinea politică. Prin chiar natura lui un asemenea volum este unul polemic. Theodor Codreanu pune în discuție teoria lui Neagu Djuvara privitoare la evoluția civilizațiilor din perspectiva
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]