7,302 matches
-
foarte posibil toate caracteristicile neesențiale pentru test, distribuite la întâmplare, minimalizându-se astfel efectul probabil al influențelor iluzorii. Izolarea fizică poate proteja testul în continuare de interferențele externe distorsionante. În final, cercetătorul va influența grupurile în mod intenționat, prin aplicarea diferențiată a variabilei independente. Drept consecință a controlului cercetătorului asupra situației experimentale, acesta va reuși să garanteze gama de variație dorită pentru variabila independentă. Compararea rezultatelor variabilei dependente la nivelul grupurilor va pune bazele concluziei. Din pricina faptului că un experiment formal
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
cântece de răscoală și război, cântece de jale și noroc, cântece ciobănești și de natură, cântece de dragoste, de dor, cântece de lume și satirice. În majoritatea cazurilor, folcloristul folosește mijloace moderne de înregistrare și este preocupat de surprinderea manifestării diferențiate a formelor folclorice, de schimbările survenite în ultima jumătate de secol în viața satului. Se disting și câteva interesante observații privitoare la repartizarea repertoriului pe vârste, baladele fiind cunoscute mai ales de bătrâni, iar repertoriul liric, de tineri. În Basme
NIJLOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288459_a_289788]
-
fi scrisă În Întregime - va trebui să țină seama de această distincție, tot așa și portretul unor sociologi români care au evoluat succesiv În ambele intervale trebuie să aibă În vedere aceste esențiale diferențe de fundal. A le verifica prestația diferențiat devine o precauție metodologică obligatorie. Și, dacă această dublă evaluare duce la rezultate surprinzătoare În raport cu performanțele sale și liniile de evoluție pe care traiectoria lor științifică s-au plasat, atunci portretul inițial - faza descriptivă - poate căpăta, firesc, forma unui sincer
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
izolare a două categorii majore ale societății - locuitorii rurali și cei urbani. În timp ce În aproape toate țările foste socialiste populația urbană este aceea cu acces la majoritatea beneficiilor noului sistem (infrastructura, locurile de muncă, educația ș.a.m.d.), acest „egalitarianism diferențiat” e Întărit În societatea chineză și pe plan ideologic, aducându-se În repetate rânduri ofense la adresa imigranților rurali care Încercau să se stabilească În orașele mari. 3 Aici este vorba despre deschideri În ceea ce privește pătrunderea investigațiilor, paradigmelor tip Chicago În sociologia
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
acest caz, cele trei generații ce alcătuiau eșantionul anchetei au fost reprezentate de trei grupe de vârstă relativ omogene: „bătrânii” având, majoritatea, Între 70 și 90 de ani, iar „tinerii” Între 20 și 30 de ani Aceste generații sunt clar diferențiate atât din punctul de vedere al perioadelor istoriei sociale trăite, cât și din perspectiva fazelor de viață În care se află fiecare (tinerii, de exemplu, se află În diferite perioade de tranziție spre viața adultă). Primele concluzii arată că generația-
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
femei, de 15 puncte pentru mamele lor și de 8 puncte pentru bunicile lor. În ceea ce-i privește pe bărbați, aceștia trăiesc o situație de decalaj inversă, Între o viziune mai tradițională a diviziunii sexelor și o practică mai puțin diferențiată. Atitudinile contradictorii ale femeilor și bărbaților, persistența valorilor tradiționale la ambele sexe și o anumită inerție a practicilor conjugate explică, fără Îndoială, constatarea făcută de sociologii francezi potrivit căreia nu există o corelație Între modelul de cuplu efectiv al părinților
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
generații (aceste perioade sunt opuse anilor sterili și, Într-un anumit sens, sacrificați, și care corespund perioadelor de tranziție, confuze, intermediare Între două generații istorice (apud Attias-Donfut, 1995, capitolul 2). În fiecare generație efectivă există un anumit număr de unități diferențiate, antagoniste, numite unități de generație. Membrii acestor unități sunt legați prin atitudini fundamental integratoare și principii formatoare, care sunt forme de socializare Într-o societate. Ei formează un fel de comunitate spirituală, chiar și atunci când sunt dispersați În spațiu, prezentând
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
una aplicativă: pentru un actor social contemporan, fie el stat național, comunitate, organizație sau individualitate, care își pune o întrebare de tipul „De unde venim și încotro ne îndreptăm?”, modernitatea ar constitui domeniul de referință și spațiul de configurare globală, dar diferențiată. Deși modernității îi corespunde un model sau o matrice distinctă de construcție socială, cu scopuri ce se întind de la libertate, egalitate sau dezvoltare la, să zicem, individualizare, forța sa de iradiere geografică și de multiplicare a manifestărilor generează structuri instituționale
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
alteori intenționat neglijate, întrucât ceea ce contează este înscrierea în istoria unică, progresivă, evoluționistă, devenită, așa afirmă J.-F. Lyotard, o mare „narațiune” și asociată de îndată cu o „metanarațiune” justificativă sau legitimatoare. Nu-i mai puțin adevărat însă că istoriile diferențiate converg, în ultimă instanță, în istoria constelațiilor modernității, precum șuvoaiele ce se adună din diverse văi în albia unui râu. „Metanarațiunile” nu sunt decât ideologii mobilizatoare și/sau justificative pe care modernitatea le fabrică fără încetare fie înainte de a urma
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
este adecvat pentru înțelegerea, explicarea și construcția societăților noastre contemporane. Cât de asemănătoare și cât de diferite sunt „societatea mea”, „societatea noastră” și „societatea altora” (oricare ar fi ei, „ceilalți”)? Cine poate vorbi în numele fiecăreia și al tuturor acestor societăți diferențiate? Să observăm că modernitatea ne-a condus la formularea unor astfel de întrebări și tot ea ne va cere să ne despărțim de acest trecut al modernității mai timpurii, pentru a ne referi la o societate tot mai individualistă. Abordarea
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
a „proiectului iluminist” al modernității, clasele sociale, adică grupurile separate prin granițe economice, sociale și culturale distincte și incluzând persoane animate de interese și stiluri de viață relativ omogene, defineau identități, destine și practici sociale, culturale, ideologice și politice profund diferențiate și opuse, în modernitatea reflexivă, ele își pierd în mare parte relevanța. Odată cu aceasta, raportarea la clasele sociale, pentru a explica diferențieri sau convergențe în economie, politică sau cultură, s-a diminuat în mod remarcabil. Mai mult, utilizarea conceptului de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de-o parte sau au fost simplu invocate ca ilustrări exotice ale unor configurări ce deviau în mod substanțial de la norma tacit admisă a traiectoriilor dominante ale dezvoltării postindustriale. Ceea ce urmăresc să demonstrez în continuare este că astfel de analize diferențiate ale tranzițiilor societale, atât de puțin interesate de o cuprindere teoretică într-adevăr comprehensivă, trebuie a) să devină de acum complementare și b) să se distanțeze de unele presupoziții și demonstrații derivate din „proiectul iluminist”. Această complementaritate și distanțare ar
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
manifeste ca un fel de intermediar între fluxurile globale, dezvoltările regionale sau continentale și comunitățile locale. Toate acestea se identifică, în plan personal, prin varii rețele de conviețuire, acțiune sau comunicare, deși șansele de participare individuală în cadrul lor sunt profund diferențiate. În același timp, cu cât rețelele globale sunt mai în depărtate și mai puțin vizibile, cu atât ne apar ca fiind mai puternice prin influențele exercitate și comenzile transmise. Iar între ele, prins ca într-o menghină, se află guvernul
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
subdezvoltate? Resurse inadecvate? Greșelile guvernării? Dependencia centru-periferie? Eșecurile pieței? Cultura”?. Până la urmă, Putnam demonstrează că forța unui singur factor explicativ este cu totul insuficientă pentru a da seamă de un decalaj de genul menționat sau pentru a justifica prosperitatea economică diferențiată a unor țări sau regiuni, respectiv performanțele instituționale ale unei guvernări sau ale alteia. Printre factorii ce trebuie considerați, capitalul social nu trebuie însă să lipsească, întrucât contextul social și istoria condiționează în mod profund performanțele economice sau politice ale
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
poate fi chiar comparată cu dezvoltările specifice începuturilor modernității. Să considerăm din evantaiul acestei istorii explicative numai trei referințe ale căror predicții sunt congruente cu argumentele pe care eu însumi le avansez pentru analiza relațiilor dintre tranzițiile globale și tranzițiile diferențiate ale configurării. Mai întâi, să mă refer la ceea ce, încă din 1976, D. Bell, pentru a-l cita din nou, sublinia că... ... într-o societate complexă, se multiplică în mod inevitabil divizările și interesele, și în consecință trebuie să se
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
a ocupației. Lăsând familia pentru o analiză ulterioară și concentrându-ne deocamdată asupra muncii și ocupației, trebuie să remarcăm cum se produce la noi: a) trecerea de la angajarea totală a forței de muncă disponibile la un sistem bazat pe angajare diferențiată, angajare parțială și șomaj, pe migrare externă a forței de muncă și pe autoangajare; b) ștergerea granițelor dintre muncă și non-muncă și afirmarea acelui continuum între aceste două extreme care face dificilă delimitarea lor tranșantă; c) înlocuirea ocupației de-o
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
individualizării capitaliste din societatea industrială. Proprietatea sau sărăcia, evidența civilă și statul sunt instanțele care au contribuit la consacrarea „identității de hârtie”, adică a acelor documente care atestau că cineva este singular și distinct într-o mulțime încă prea puțin diferențiată. Cei care aveau proprietate și mai ales proprietăți întinse și aveau grijă de protejarea și de perpetuarea moștenirii aveau nevoie de documente sau hârtii care să ateste proprietatea și titlurile nobiliare. Cei care erau săraci și dependenți de proprietățile celor
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
în care „totul” (i.e. statul național sau națiunea) deține primordialitate și legitimează acțiunile de guvernare și dezvoltare economică, socială, politică sau culturală ce contribuie la consolidarea și afirmarea societății (națiunii) ca întreg. Este societatea în care integralitatea totului este totuși diferențiată, dar diferențierea este de tip structural. Adică în interiorul totului se disting diverse clase sau categorii sociale, diverse regiuni geografice și comunități locale, diverse organizații și corporații etc., fiecare fiind considerată ca o structură cu propriile poziții, modele culturale sau mecanisme
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
corespund modernității actuale a societății individualizate. Nu-i mai puțin adevărat că diferențierile sociale dintre individualitățile personalizate devin și mai pregnante. Inegalitățile sunt ilustrative în acest sens și de aceea ne vom referi în continuare la ele. 3.5. Inegalități: diferențiate, cumulative, dar mai ales individualizate Nimic nu-i este mai străin tranziției postcomuniste decât egalitatea. Ieșirea dintr-o epocă a structurilor întemeiate pe principii ale egalitarismului coincide cu accentuarea inegalităților și chiar cu glorificarea lor de către unii. Sigur că se
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ce ar face din inegalitate o problemă socială. Eliberată de constrângeri macrosociale, fiecare persoană individuală a ajuns să fie angajată în propriul proiect de viață. Contextul social este doar unul al oportunităților de care, eventual, fiecare beneficiază individual în mod diferențiat, pentru a realiza proiectul propriu sau a eșua în mod individual. Perioada imediată de după 1990 a fost una a speranțelor și acțiunilor colective, corespunzătoare societății holiste din care urma să ieșim. Exemplele minerilor sau ale grevelor muncitorilor din marile platforme
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
cu individualizarea și cu construcțiile identitare ale persoanelor, pentru a da seamă de spațiile inegalitare clasice, dar și de cele recente. Spațiile constitutive ale inegalităților recente sunt individualizate. Ele se manifestă la nivelul dinamicii construcției sinelui individual și iau formele diferențiate ale identităților personale. Identități care, pentru un timp, închid individul într-o totalitate dătătoare de sens, asemenea unui „cocon protector care ajută la menținerea securității ontologice” a individului. Dar tot ele, identitățile, sunt departe de a rămâne închise în stabilitate
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
încadrarea noutății în tiparele preconcepute, prefabricate și activate pentru a o integra și pentru a consolida ceea ce preexistă. Televiziunea și presa în general ne devin partenere în izolare și ne uniformizează prin mesajele care sunt aceleași pentru toți. Induc opinii diferențiate, dar bazate pe aceeași „gândire unică”, pe un mod similar de procesare a acelorași informații. În raport cu puterea instituționalizată, media sunt predominant critice. Bad news makes the news, spune o regulă jurnalistică presupusă a fi de aur. De aceea, media manifestă
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
pe piață și pe diviziunea muncii au coincis cu constituirea familiei nucleare și cu diviziunea sexuală a muncii. Specializarea în forme ale muncii industriale a bărbaților și cea în activitățile casnice a femeilor au devenit posibile odată cu industrializarea și comercializarea diferențiată a forței de muncă pe piață. Astfel, producția mediată de piața economică a societății industriale era dependentă de diviziunea sexuală a rolurilor asumate în familia nucleară: bărbații câștigau pâinea cea de toate zilele, iar femeile aveau grijă de familie. Numai
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
propriul spațiu al autonomiei și să-și manifeste privatitatea. „Istoria vieții private începe cu istoria frontierelor sale”, ne spune Antoine Prost în analiza sa istorică a „frontierelor și spațiilor privatului”. Separarea vieții private de cea publică se realizează progresiv și diferențiat în funcție de cultura națională, de ritmurile dezvoltării economice și tehnologice. Corporatizarea economiei, ca și a altor sectoare sociale elimină treptat activitățile economice sau de alt tip din gospodăria familială, atrage mai întâi bărbații și apoi femeile în munca salarială, schimbă în
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
nu se poate produce într-o societate bazată pe piață, întrucât este blocată de normele, tradițiile și ethosul cultural asociat statusurilor sociale. Clasele sociale nu sunt decât produse ale pieței capitaliste, ca mecanism de alocare a resurselor, iar subculturile lor diferențiate sunt întărite de piață și preluate din subculturile precapitaliste ale statusurilor ierarhizate ce blochează individualizarea. Analiza marxistă a claselor vizează ierarhizări și inegalități care sunt transferate într-o ideologie anticapitalistă. Analiza weberiană vizează clasele mai ales din perspectiva distribuției „șanselor
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]