9,387 matches
-
Mihai o cuprinde cu brațele și vrea să-i înăbușe orice sunet în sărutul lung, dar descoperă că ea l-a imobilizat deja, ținîndu-i picioarele încleștate între-ale sale, înlănțuindu-i umerii cu brațele, în care a adunat forța dată de disperare, sau de ciudă, o așa înlănțuire că mîinile lui nu mai pot decît să se miște sub spatele ei, sprijinindu-i omoplații în palme. Jocul durează mult, cu pauze scurte ale sărutului, cînd își umplu cu aer proaspăt plămînii, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
nesigură pe picioare și se refugie pe covor. Chestia se frecase de blugi și se întărise abia perceptibil - slavă Domnului pentru asta, nu cred că ar mai fi putut să suporte multe în halul în care era. În ciuda stării de disperare în care se găsea, rămase rece la asaltul amoros al lui Dan, atunci când traversase sufrageria în drum spre bucătărie. Și rece a fost tot restul zilei. Asta deoarece toate încăperile minții lui Carol, până atunci pur și simplu înșirate de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
se confeseze lui Dave 2, dar natura acestor confidențe era cu totul nesatisfăcătoare. Ambii vorbeau în termeni vagi despre resentimentele, suferințele și pasiunile lor. Iar detaliile precise - cine, unde, ce, de ce și când - lipseau cu desăvârșire. Dave 2 dorea cu disperare tocmai această intimitate fierbinte, așa că, adoptând o tactică de maestru al spionajului, decise să infiltreze un agent și, așteptând-o pe Carol în spatele bisericii St Simon în a zecea zi de la prima lor întâlnire, i-o prezentă pe Geena. Geena
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
genunchi în boașe, iar vârful cuțitului mi se apropiase de grumaz suficient cât să-mi zgârie pielea, făcând să țâșnească o picătură de sânge. Capacitatea mea de a opune rezistență - păianjenul detestabil al intenției vagi - dispăruse. Mintea mea căuta cu disperare o scăpare din situația aceea oribilă. Și care ar fi fost aceasta? Șiretenia țărănească a trupului. Când cineva îți pune cuțitul la gât, trebuie să stai nemișcat, ăsta e lucrul cel mai important. Să stai liniștit. Altfel te poate cresta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
pregătea micul-dejun al bebelușului. „Pregătea“ înseamnă că turna apă fiartă și răcită din ceainicul electric în grămăjoara de pudră nutritivă cenușie din castronul de plastic. Însă, din cine știe ce motiv, acest gest banal îi vibra în minte ca sunetul metalic al disperării. Fetița era ancorată în scaunul ei înalt cu niște hamuri speciale, profesioniste, o aglomerație de agrafe metalice în formă de U și nailon portocaliu. Uitându-se la fețișoara dolofană, cu obrăjori rotunzi și nări în formă de O, Naomi se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
a găsit în pat un șarpe alb uriaș. De groază, lui Xu i-a cedat inima. După ce s-a trezit, Bai Suzhen și-a dat seama că soțul ei a murit din cauză că a văzut-o așa și a cuprins-o disperarea. Și-a lăsat soțul în grija lui Xiao Qing și a plecat în Munții Sfinți să fure ciuperca Lingzhi, singura care-i putea reda viața soțului ei. Nu i-a fost ușor să urce pe munte pentru că era însărcinată în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
derrière le rideau de fer, des pays qui ont rêvé de liberté et qui ont rêvé d’Amerique...”, cum mai înțelept spune ministrul de Externe francez, de Villepin, și, nu întâmplător, nu e nevoie să traduc. E greu de introdus disperarea în ecuațiile reci ale politicii mari, iar Franța a uitat ce înseamnă: cât de pro sau anti era Parisul când au debarcat americanii și englezii în Normandia? România vede în Statele Unite, în clipa de față, cea mai puternică garanție că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
pro sau anti era Parisul când au debarcat americanii și englezii în Normandia? România vede în Statele Unite, în clipa de față, cea mai puternică garanție că nu va fi nevoită să se întoarcă în mlaștină. De aceea se agață, cu disperare și exasperare, de poziția de forță, în detrimentul rațiunii și democrației, pe care o adoptă America. Un contraargument la cele spuse ar fi că România procedează astfel potrivit unui interes propriu, local, și nu potrivit unor principii politice. Așa e, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
Casa Albă, spre ale cărei valori ne îndreptăm, și păduchii noștri parlamentari care-și folosesc imunitatea ca să poată comite, nepedepsiți, orice infracțiune? În vreme ce soldații olteni înghit praful Kandaharului dormind cu automatul sub pernă, iar regimul Iliescu-Năstase se repede cu aceeași disperare servilă ca și regimul Constantinescu să satisfacă America atunci când țări europene cu venitul pe cap de locuitor de zeci de ori mai mare evită s-o facă, Washingtonul parcă ține cu tot dinadinsul să testeze rezistența la rupere a proamericanismului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
pământesc, intervalul dătător de noimă scade. Astăzi, un om nu mai poate comunica eficient cu lumea mai mult de câțiva ani din viață, sub zece. Setul său de noime se epuizează rapid și, în cazurile grave, omul se agață cu disperare de norme. E momentul în care pe un asemenea ins nu-ți mai vine nici măcar să-l contrazici. Prostia omenească e un spectacol înduioșător, pe lângă opintirea sinistră în norma fără noimă. În sport e simplu, carnea îți spune când trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
câteva momente în viață a căror amintire îmi încrețește pielea de scârbă. De două ori m-am lăsat îmbrățișat de E. Constantinescu, în ciuda repulsiei psihofizice pe care am simțit-o din prima clipă față de acest personaj. Speram și eu, cu disperare, ca atâția alții, să apuc să trăiesc alături de copiii mei măcar câțiva ani din viață într-o Românie necomunistă, adică într-o țară normală. Nici unui frate, dacă l-aș fi avut, nu cred că i-aș fi trecut cu vederea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
Da de unde! Cu o nerușinare de necrezut, liderul regional ține să-și mai bată o dată joc de acest popor, de data asta pe față. Voi, cei care ați trăit sub regimul meu și vă plângeți că v-am adus la disperare, n-ați înțeles nimic. Vă explic eu acuma ce-ați trăit și ce-ați simțit, contra unui milion trei sute de mii de lei. Dacă mai exista în clipa de față un om onest încă susținător al lui Constantinescu, nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
Bulucea din Craiova, Oprișan din Focșani, Mazăre din Constanța, Savu de la Ialomița or să fie pentru că ei este. Aici nu mai e vorba doar de politică, ci de modul cum se selectează modelele în societatea românească. Românii se agață cu disperare de prezent, pe care tind să-l împingă peste viitor, în vreme ce trecutul se cufundă în ceață. În aceste zile se împlinesc 14 ani de când pe trunchiul istoriei românilor s-a lipit cu sânge o creangă. Toate personajele care fac fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
chef, fără să întrebe pe vreunul dintre milioanele de oameni care l-au votat și în numele cărora se afla la Cotroceni. Cât despre prim-ministrul său, Victor Ciorbea, copil instituționalizat al politicii românești, statul pe tușă l-a adus la disperare. A început o frază acum câțiva ani și ține morțiș să ne-o spună până la capăt. Pentru asta e dispus să intre în Parlament cu țărăniștii lui, oricum, fie și lipindu-se pe listele PRM, bot în bot cu C.V.
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
ei, că neamul face păcate, nu ei. Neamul românesc trebuie adus și trecut om cu om prin catedrala asta, ca printr-o imensă baie comunală, pentru a fi spălat de păcatele de care se face vinovat. De păcatul sărăciei, al disperării, al năucelii, al însingurării. Vreme de sute de ani, catedrale s-au construit atunci când o structură statală s-a aflat în expansiune politico-economică, militară, socială și a ținut să emblematizeze asta. Megamașinile umane care au muncit generații la catedrală au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
lipsă. Ci de adevărați oameni ai Bisericii, de slujitori ai lui Dumnezeu și ai oamenilor. De preoți de înaltă conștiință și vocație duhovnicească, capabili să-i lumineze, să-i întărească în cuget pe bieții români care comit păcatul sărăciei, al disperării, al năucelii, al însingurării, cei care privesc la lumea sălbatică ce le crește în jur și nu mai înțeleg nimic. Și sunt gata să pună mâinile pe piept. Cei care, asemenea lui Iisus, întreabă în fiecare dimineață: „Dumnezeul meu, de ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
însemna și Cunoaștere: eliberat de povara Creației prin ura față de tine, de un om, de orice om, Dumnezeu ți s-ar arăta cu chipul Lui adevărat. Cuprins Fiul Ploii 5 Musca pe tavan 7 The dizzy little giant 12 Principiul disperării 16 Râsul morții 20 Din Jurassic Park în Dracula Park 25 Imunitate pentru crimă? 29 Singurătatea Americii 34 Baronii NATO 38 Pâinea lui Dumnezeu 43 Marea Ciordeală 45 Menstruație la cap 48 Săraci lipiți ecranului 53 Sindromul Huta Certeze 58
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
joc tâmpit, însă el ținea musai să continuăm, murea să fie taică-su, apoi l-am auzit pe tataia la ușă, suna ca disperatu’, o fi avut plase, era încărcat, tataia ăsta era un tataie rău, am văzut asta după disperarea lui Bogdan, care a sărit să se îmbrace, îmbracă-te și tu, repede, repede, să nu ne prindă, m-am îmbrăcat și, înainte ca tataia să intre în cameră, Bogdan mi-a făcut vânt pe balcon și mi-a zis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
mai mult cu resturi. Chiar și azi, e suficient să mă gîndesc la asta, și simt din nou acea senzație cumplită de alunecare, cînd mamelonul Îmi alunecă din gură, pentru că sînt tras Înapoi de picioarele din spate. Lumea vorbește despre disperare ca despre un sentiment de gol În stomac, o răceală sau o greață, Însă pentru mine va fi Întotdeauna acea senzație că sfîrcul Îmi scapă din gură și Îmi trece rapid peste gingii. Însă ce se aude acum ? E liniștea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
de azi. Dacă n-ar fi fost Rialto, n-ar fi fost dorința. Nici dorința, nici Frumoasele. Și ce-aș fi fost fără Frumoasele mele ? Fără Frumoase, aș fi fost un biet rozător singuratic, meditînd, la Închiderea grădinii, asupra adîncimii disperării sale. Într-un fel, restul familiei mele a fost binecuvîntată. Grație imaginației liliputane și amintirilor precare, nu cereau prea mult, mulțumindu-se doar cu mîncare și sex, și au avut parte din plin de ambele, suficient cît să-i țină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
biata și firava mea constituție fizică, și În acele seri, Întorcîndu-mă acasă la culcușul meu prăfuit din tavanul librăriei, mă apuca o depresie cumplită. Iubirea neîmpărtășită e un lucru dureros, Însă iubirea imposibil de Împărtășit te poate aduce În pragul disperării. Nu mîncam două zile. Citeam Byron. Citeam La răscruce de vînturi. Îmi luam numele de Heathcliff. Mă Întindeam pe spate. Îmi priveam degetele de la picioare. După asta, mă avîntam În munca mea cu energie sporită. Eram Jay Gatsby. Aveam o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
În lacrimi, și am adăugat, lîngă numele lui Jerry, cuvintele SUFLET PERECHE și SINGURĂTATE. Am Înțeles acum că avea nevoie de coșul cel mare de sîrmă de pe ghidonul bicicletei pur și simplu pentru a-și purta În permanență În ataș disperarea fără de margini, și că ochiul lui, care mie mi se părea că Îi scapă Într-o parte, privea de fapt În adîncul deșertăciunii absolute a vieții omenești și la infinitatea timpului și a spațiului, o deșertăciune și o infinitate pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
ce apăreau la intervale regulate, ca ceasul - și părea că-i face extrem de bine. Nu mă deranja că bea - și de ce m-ar fi deranjat, dată fiind povestea vieții mele ? -, Însă uram din suflet perioadele cînd era la pămînt. Toată disperarea Îngropată, toată tristețea și tot pesimismul pe care le găseai În cărțile lui ieșeau brusc la suprafața vieții sale, Îi inflamau ochii și-i acopereau chipul ca un văl. În aceste perioade, se mulțumea să zacă În fotoliul mare de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
mie de mîncare. Iar acest lucru mă stresa Îngrozitor. Și, În afară de-asta, mă simțeam total inutil. Așa cum probabil v-ați dat deja seama, sînt eu Însumi o fire destul de depresivă și știu totul despre cele șaptesprezece feluri de disperare, așa Încît, chiar dac-aș fi fost În stare să vorbesc, nu i-aș fi putut spune nimic care să-l facă să se simtă mai bine. CÎnd cineva e deprimat și-ți spune cît de rece și rea e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
toate astea. Zgomotul făcut de căderea lui Jerry a cutremurat clădirile din Revere și Belmont și, totuși, nu l-a auzit nimeni. CÎt despre mine, nu aveam cum să ies pe hol. Deși știam că e inutil, am Încercat cu disperare să mă strecor prin fanta de sub ușă, zgrepțănînd zgomotos cu ghearele În podea. Apoi am făcut un efort și am stat un pic liniștit, ca să trag aer În piept și să mă gîndesc. Trebuia să găsesc o cale de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]