1,412 matches
-
bazei falangei a II-a (falanga mijlocie). Cele 2 ramuri laterale se unesc din nou la nivelul feței posterioare a celei de a doua falange și se inserează împreună pe fața posterioară (dorsală) a bazei falangei a III-a (falanga distală). Fața posterioară a mușchiului extensor al degetelor este acoperită la nivelul antebrațului de piele și de fascia antebrahială ("Fascia antebrachii"), la gâtul mâinii de retinaculul extensorilor ("Retinaculum extensorum"), iar la mână de fascia dorsală a mâinii ("Fascia dorsalis manus"). Fața
Mușchiul extensor al degetelor () [Corola-website/Science/331779_a_333108]
-
radialis brevis") și mușchiul lung extensor radial al carpului ("Musculus extensor carpi radialis longus"). Marginea sa medială vine în raport cu mușchiul extensor al degetului mic ("Musculus extensor digiti minimi") și mușchiul extensor ulnar al carpului ("Musculus extensor carpi ulnaris"). Extinde falanga distală pe cea mijlocie, a acesteia pe cea proximală, și indirect (fiind un mușchi multiarticular) falanga proximală pe metacarp, mâna pe antebraț și antebrațul pe braț. Extensia falangei proximale este puternică, iar extensia celorlalte falange este insuficientă, ea fiind completată de
Mușchiul extensor al degetelor () [Corola-website/Science/331779_a_333108]
-
care merge divergent față de mușchiul flexor radial al carpului. La jumătatea antebrațului tendonul mușchiului flexor radial al carpului coboară flancat lateral de tendonul mușchiului brahioradial ("Musculus brachioradialis") și medial de cel al mușchiului palmar lung ("Musculus palmaris longus"). În treimea distală a antebrațului tendonul mușchiului flexor radial al carpului participă împreună cu tendonul mușchiului brahioradial la delimitarea șanțului pulsului, în care se află artera radială ("Arteria radialis") și ramura superficială a nervului radial ("Ramus superficialis nervi radialis"). Între tendonul mușchiului flexor radial
Mușchiul flexor radial al carpului () [Corola-website/Science/331749_a_333078]
-
mușchi, la nivelul palmei, se inserează mușchii lombricali. La nivelul falangelor proximale tendoanele flexorului profund al degetelor perforează tendoanele mușchiului flexor superficial al degetelor (trec prin orificiile formate de bifurcația tendoanelor flexorului superficial al degetelor). La nivelul falangelor medie și distală dispoziția tendoanelor flexorilor degetelor este inversată: tendonul mușchiului flexor profund al degetelor este situat anterior (tendon perforant) iar tendonul mușchiului flexor superficial al degetelor posterior (tendon perforat). Tendoanele flexorului profund al degetelor se termină inserându-se pe fețele palmare (anterioare
Mușchiul flexor profund al degetelor () [Corola-website/Science/331772_a_333101]
-
degetelor este inversată: tendonul mușchiului flexor profund al degetelor este situat anterior (tendon perforant) iar tendonul mușchiului flexor superficial al degetelor posterior (tendon perforat). Tendoanele flexorului profund al degetelor se termină inserându-se pe fețele palmare (anterioare) ale bazelor falangelor distale (falanga a III-a) ale degetelor 2, 3, 4, 5. La antebraț mușchiul este acoperit anterior de mușchiul flexor superficial al degetelor ("Musculus flexor digitorum superficialis"), între acești doi mușchi trec nervul median și vasele ulnare (artera ulnară și vena
Mușchiul flexor profund al degetelor () [Corola-website/Science/331772_a_333101]
-
arcada palmară profundă ("Arcus palmaris profundus"). La nivelul degetelor tendoanele acestui mușchi trec pe fața palmară a falangelor și pătrund în tecile sinoviale împreună cu tendoanele mușchiului flexor superficial al degetelor, apoi perforează tendoanele acestuia. Flectează falanga a III-a (falanga distală) a degetelor 2, 3, 4 și 5 pe a II-a (falanga medie), iar în mod secundar a II-a pe falanga I (falanga proximală), degetele pe mână, mâna pe antebraț. Această acțiune multiplă se datorește faptului că este un
Mușchiul flexor profund al degetelor () [Corola-website/Science/331772_a_333101]
-
sau mușchiul pătratul pronator (Musculus pronator quadratus) este un mușchi mic și subțire, de formă dreptunghiulară sau patrulateră, așezat transversal în partea inferioară a feței anterioare a antebrațului, între porțiunile distale ale ulnei și radiusului, înaintea membranei interosoase. Se află profund în al patrulea plan al mușchilor anteriori ai antebrațului, sub tendoanele mușchilor flexori ai degetelor și carpului. Are originea pe partea medială a feței anterioare a ulnei în pătrimea inferioară
Mușchiul pătrat pronator () [Corola-website/Science/331778_a_333107]
-
antebrațului, sub tendoanele mușchilor flexori ai degetelor și carpului. Are originea pe partea medială a feței anterioare a ulnei în pătrimea inferioară a ei. Fibrele sale au un traiect transversal și se inseră pe fața anterioară a radiusului, în pătrimea distală a ei, până aproape de marginea sa anterioară. Mușchiul acoperă posterior radiusul, ulna, membrana interosoasă și articulația radio-ulnară distală. Este acoperit anterior de tendoanele mușchilor flexor ulnar al carpului, flexor profund al degetelor și flexor lung al policelui. Contracția lui determină
Mușchiul pătrat pronator () [Corola-website/Science/331778_a_333107]
-
ulnei în pătrimea inferioară a ei. Fibrele sale au un traiect transversal și se inseră pe fața anterioară a radiusului, în pătrimea distală a ei, până aproape de marginea sa anterioară. Mușchiul acoperă posterior radiusul, ulna, membrana interosoasă și articulația radio-ulnară distală. Este acoperit anterior de tendoanele mușchilor flexor ulnar al carpului, flexor profund al degetelor și flexor lung al policelui. Contracția lui determină pronația antebrațului și a mâinii. Inervația este asigurată de nervul antebrahial interosos anterior ("Nervus interosseus antebrachii anterior"), ramură
Mușchiul pătrat pronator () [Corola-website/Science/331778_a_333107]
-
capete de origine: "capătul humeroulnar" cu originea pe epicondilului medial al humerusului și procesul coronoid al ulnei și "capătul radial" cu originea pe marginea anterioară a radiusului. Cele două capete se unesc pentru a forma un "corp muscular". În partea distală a antebrațului, corpul muscular se împarte în "patru tendoane". La mijlocul falangelor proximale fiecare tendon se bifurcă în "două fâșii terminale" care se inseră pe fața laterală și medială a falangei a II-a ale degetelor 2, 3, 4 și 5
Mușchiul flexor superficial al degetelor () [Corola-website/Science/331765_a_333094]
-
două capete de origine se unesc pentru a forma un corp muscular lat, care este format dintr-un strat superficial destinat degetelor III și IV și dintr-un strat profund, ce conține fibre pentru degetele II și V. În partea distală a antebrațului, corpul muscular se împarte în patru fascicule musculare, care se termină fiecare prin câte un tendon cilindric lung. Aceste patru tendoane trec separat pe sub retinaculul flexorilor prin canalul carpian (ocupând planul cel mai superficial) și ajung la palmă
Mușchiul flexor superficial al degetelor () [Corola-website/Science/331765_a_333094]
-
în dreptul falangei proximale câte un orificiu prin care pătrunde tendonul corespunzător al mușchiului flexor profund al degetelor, care astfel din posterior devine anterior, superficial și trece înaintea tendonului mușchiului flexor superficial al degetelor. Prin urmare, la nivelul falangelor medie și distală dispoziția tendoanelor este inversată: tendonul mușchiului flexor profund al degetelor este situat anterior (tendon perforant) iar tendonul mușchiului flexor superficial al degetelor, posterior (tendon perforat). La degete, tendoanele mușchiului flexor superficial al degetelor și al mușchiului flexor profund al degetelor
Mușchiul flexor superficial al degetelor () [Corola-website/Science/331765_a_333094]
-
extensor carpi radialis brevis"). Tendonul lui trece pe sub retinaculul extensorilor și este înconjurat de teaca tendonului lungului extensor al policelui ("Vagina tendinis musculi extensoris pollicis longi"). Tendonul mușchiului extensor lung al policelui se inseră pe fața dorsală a bazei falangei distale a policelui. La antebraț, mușchiul are aceleași raporturi ca și mușchiul abductor lung al policelui. Este acoperit de mușchiul extensor al degetelor ("Musculus extensor digitorum"), mușchiul extensor al degetului mic ("Musculus extensor digiti minimi") și mușchiul extensor ulnar al carpului
Mușchiul extensor lung al policelui () [Corola-website/Science/331796_a_333125]
-
osos, se găsesc dinspre proximal spre distal tendoanele mușchiului scurt extensor radial al carpului ("Musculus extensor carpi radialis brevis") și al mușchiului lung extensor radial al carpului ("Musculus extensor carpi radialis longus") și artera radială. Este un extensor a falangei distale a policelui, înclinând lateral și extinzând slab întreaga mână pe antebraț. În acțiunea continuă, ca o consecință a oblicității tendonului său, mușchiul are însă o acțiune de adducție a policelui extins sau pus în abducție și î-l rotește lateral
Mușchiul extensor lung al policelui () [Corola-website/Science/331796_a_333125]
-
de jos a antebrațului). Este cel mai medial din grupul mușchilor profunzi, așezat medial și paralel față de mușchiul extensor lung al policelui ("Musculus extensor pollicis longus"). Uneori mușchiul lipsește. Are originea proximală pe fața posterioară a ulnei (pe treimea ei distală, distal de inserția mușchiului extensor lung al policelui) și a membranei interosoase adiacente. Corpul muscular lung și fusiform merge în jos împreună cu mușchiul extensor al degetelor ("Musculus extensor digitorum"). La gâtul mâinii se continuă cu un tendon care trece pe sub
Mușchiul extensor al indexului () [Corola-website/Science/331799_a_333128]
-
baza metacarpianului al III-lea se găsește bursa lui seroasă ("Bursa musculi extensoris carpi radialis brevis"). Proximal este acoperit parțial de mușchiul lung extensor radial al carpului ("Musculus extensor carpi radialis longus"), de care se desparte numai în apropierea inserției distale. În partea inferioară a antebrațului este superficial încrucișat împreună cu mușchiul lung extensor radial al carpului de tendoanele celor trei mușchi ai policelui: mușchiul abductor lung al policelui ("Musculus abductor pollicis longus"), mușchiul extensor scurt al policelui ("Musculus extensor pollicis brevis
Mușchiul scurt extensor radial al carpului () [Corola-website/Science/331813_a_333142]
-
mai puternic și cel mai lateral mușchi al grupului lateral de mușchi ai antebrațului. Formează marginea laterală a fosei cubitale ("Fossa cubitalis"). Are originea proximal pe porțiunea superioară a crestei supracondiliene laterale a humerusului ("Crista supraepicondylaris lateralis", care reprezintă treimea distală a marginii laterale a humerusului), deasupra epicondilului lateral al humerusului ("Epicondylus lateralis humeri") și distal de șanțul nervului radial ("Sulcus nervi radialis") și de pe septul intermuscular lateral al brațului ("Septum intermusculare brachii laterale"). Corpul muscular se continuă de la jumătatea antebrațului
Mușchiul brahioradial () [Corola-website/Science/331803_a_333132]
-
Sulcus nervi radialis") și de pe septul intermuscular lateral al brațului ("Septum intermusculare brachii laterale"). Corpul muscular se continuă de la jumătatea antebrațului cu un tendon puternic lung care coboară de-a lungul radiusului și se inseră pe fața laterală a extremității distale a radiusului, deasupra procesului stiloid al radiusului ("Processus styloideus radii"). Lateral este acoperit de piele și fascia antebrahială. Înapoi are raporturi cu capul lateral ("Caput laterale") al mușchiului triceps brahial ("Musculus triceps brachii") și mușchiul lung extensor radial al carpului
Mușchiul brahioradial () [Corola-website/Science/331803_a_333132]
-
și ramurile nervilor ulnar și median. Primii doi mușchi lombricali acoperă mușchiul adductor al policelui ("Musculus adductor pollicis"), iar ceilalți mușchi lombricali acoperă spațiile interosoase și mușchii interosoși. Sunt flexori ai falangei proximale și extensori (slabi) ai falangelor medii și distale ale degetelor II-V. Această acțiune complexă se datorește faptului că, în momentul contracției, lombricalii flectează falanga proximală. Dar prin flectarea falangei proximale se întinde aponevroza dorsala a degetelor care se inserează cu vârful sau pe ultima falanga și astfel
Mușchii lombricali ai mâinii () [Corola-website/Science/331889_a_333218]
-
pe segmentul III abdominal un organ caracteristic, cunoscut sub denumirea de "retinacul". La majoritatea colembolelor pe segmentul IV abdominal se găsește un organ caracteristic, numit "furca", care este format dintr-o piesă bazală — "manubriu", care susține o pereche de brațe distale — "dinți (dens)", terminate fiecare, sub formă de măciucă, denumită "mucro (mucron)". Furca împreună cu retinaculul formează "aparatul de sărit", cu care aceste mici animale sar ca purecii, de unde le vine și numele de colembole, prin asemănare cu aruncarea cu praștia și
Colembole () [Corola-website/Science/332553_a_333882]
-
asemănătoare cu cea a boului domestic, cu pieptul larg, botul larg, capul și membrele masive. Masculii au coarne relativ scurte (de până la 150 cm), dar robuste, răsfrânte lateral și arcuite în jos, apoi curbate în sus de-a lungul jumătății distale a lungimii lor, cu vârfurile orientate caudal. La masculii bătrâni bazele largi ale coarnelor aproape se unesc la mijlocul frunții, formând o placă de-a curmezișul ei. Femelele au de asemenea coarne, dar acestea sunt mai mici și mai înguste în
Bivol african () [Corola-website/Science/333113_a_334442]
-
Sunt lipsite de coarne. Ochii mari, urechile mici și ascuțite sau mijlocii, rotunjite. Membrele tetradactile sunt lungi, subțiri și delicate, fiind cam de mărimea unui creion. Radiusul și ulna sunt separate între ele. Fibula și tibia sunt sudate în partea distală. La genurile "Tragulus" și "Moschiola" oasele metatarsiene ale degetelor III și IV precum și oasele metacarpiene ale degetelor III și IV fuzionează într-un singur os, numit os canon. La "Hyemoschus" osul canon se formează numai la exemplarele bătrâne. Fiecare picior
Tragulide () [Corola-website/Science/333175_a_334504]
-
principală), un gât - "colul talusului" și un cap - "capul talusului" (ultimele două aflate în segmentul distal sau anterior) ). Fiind un os cuboid are 6 fețe: cea superioară în formă de trohlee ("trohleea talusului") se articulează cu porțiuni articulare ale epifizei distale a tibiei, ce inferioară cu calcaneul, cea laterală cu fața corespunzătoare de pe maleola fibulară, cea medială cu fațeta corespunzătoare a maleolei tibiale și cea anterioară (formată din colul și capul talusului cu cu osul navicular. Aceste fețe prezintă pe lângă porțiunile
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
convexă dinainte înapoi și ușor concavă transversal, care ocupă partea superioară a corpului talusului. Ea este acoperită de o fațetă articulară, numită fața superioară a trohleei talusului, care corespunde cu fața articulară inferioară tibială ("Facies articularis inferior tibiae") de pe epifiza distală a tibiei. Trohleea talusului se prelungește medial cu fața maleolară medială a talusului, care corespunde cu fața articulară a maleolei mediale a tibiei ("Facies articularis malleoli medialis tibiae") și lateral cu fața maleolară laterală a talusului, care corespunde cu fața
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
mai lată în partea sa anterioară decât în partea sa posterioară, descrie un arc de circa 120°, corespunde cu fața inferioară a pilonului tibial și este invers configurată față de fața articulară inferioară a tibiei ("Facies articularis inferior tibiae") de pe epifiza distală a tibiei, cu care se articulează, formând articulația talocrurală ("Articulatio talocruralis") de tip ginglim. Fața superioară a trohleei talusului are forma unui scripete patrulater cu axul transversal, convex dinainte înapoi (în sens antero-posterior), cu o rază sagitală a convexității de
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]