2,119 matches
-
o foarte mare măsură de aducerea, în fruntea statului român, a unui reprezentant al unei dinastii europene. Până la punerea în aplicare a acestui proiect aveau să treacă aproape nouă ani dacă luăm în calcul timpul scurs de la discuțiile purtate în cadrul Divanului ad-hoc din Muntenia și Moldova în egală măsură, reflectate apoi în "Dorințele Partidei Naționale". În tot acest timp, eforturi consistente erau depuse atât pentru lămurirea opiniei publice europene, dar și pentru cointeresarea unor lideri politici din Franța și Anglia de
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
existenței unei Adunări care urma să reprezinte interesele tuturor categoriilor sociale, dar și să controleze actele admnistrației publice în timp ce Senatul urma să fie compus din notabilitățile marcante ale țării 58. Proiecția mediului politic românesc asupra sistemului parlamentar era însă alta. Divanul ad-hoc de la București, dar și cel de la Iași își exprimau preferința pentru un regim parlamentar monocameral, existența unui Senat, fapt sugerat în cadrul amintitei reuniuni europene, fiind văzută ca o modalitate prin care devenea posibilă perpetuarea vechilor privilegii. Contradicțiile continuau și
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
în calcul și inițiativa din 1857 de la Iași a lui Teodor Veisa, care, licențiat în drept, traduce constituția belgiană de la 1831, împreună cu legea electorală și cu cea de organizare judecătorească. Aceasta constituție avea să fie folosită în cursul dezbaterilor din Divanul ad-hoc62. În partea cealaltă a eșicherului politic, fie că vorbim de proiectul de constituție al lui Barbu Știrbey, fie de manifestul lui Barbu Catargiu, egalitatea în fața legii figura pe primul loc. Reluarea principiului amintit deja potrivit căruia românii trebuiau să
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
veni alături de el câți mai mulți oameni politici, indiferent de culoarea lor ideologică. Dacă lui Ion Ghica îi cerea să părăsească Insula Samos pentru se alătura proiectului unionist, fiind dispus să treacă și peste atitudinea reținută a acestuia din perioada divanurilor ad-hoc, dat fiind renunele său în ambele Principate 75, lui Dimitrie Cozadini îi împărtășea nemulțumirea pentru sprijinul moral dar și politic pe care chiar unii membri ai Partidei Naționale păreau a fi dispuși să-l acorde lui Gh. Bibescu. Întreaga
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
manifesta, la 15/ 27 mai 1861, în Adunarea Moldovei interesul pentru demersurile pe care trebuia, în viziunea lui, să le facă guvernul român cu prilejul conferinței diplomatice ce urma să hotărască asupra unirii depline pentru îndeplinirea tuturor solicitărilor formulate în divanurile ad-hoc131. Principele străin, căci la el se gândea în mod deosebit Catargiu, devenea și obiectul interpelării reluate de George Stirbey în Adunarea Țării Românești. În tot acest timp, ziare conservatoare precum Viitorul și Unirea publicau articole în favoarea domnitorului străin 132
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
înainte și în timpul desfășurării Congresului de la Paris, atitudinea cea mai clară având-o Napoleon care la 20 februarie 1856 își exprima dorința ca participanții la Congres să discute și problema românească 258, oamenii politici români introduc în documentul aprobat în Divanul ad-hoc de la Iași și București solicitarea unirii Principatelor Române sub un principe străin. Printre argumentele prezentate de Mihail Kogălniceanu, la 7 octombrie 1857, în favoarea ultimului deziderat amintit erau, pe de o parte, contribuția pe care o putea aduce existența unei
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
soluții de acest tip în eliminarea luptelor dintre diferitele grupări politice, în încercarea lor de a-și desemna un viitor șef de stat, apoi diminuarea jocurilor aspiranților la domnie, dar și un plus de credibilitate externă 260. Documentul aprobat de Divanul ad-hoc din Moldova era adoptat și de cel al Țării Românești, pregătind într-un fel terenul viitoarei uniri. Cu prilejul discuțiilor referitoare la acest document, I.C. Brătianu, după ce realiza în stilul său o incursiune în istoria românilor, arăta că domniile
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
fi fost unul generat de ambiții personale, membrii guvernului insistau în declarația prezentată acum pe câteva idei: conștientizarea și acceptarea chiar de către domnitor a necesității părăsirii puterii 288, apariția posibilității punerii în aplicare a articolului al III-lea din hotărârile Divanului ad-hoc și recâștigarea respectului Europei 289. Buna credință a domnitorului față de proiectul politic ce presupunea aducerea prințului străin primea confirmarea necesară prin scrisoarea din 12 februarie 1866 pe care Alexandru Ioan Cuza o trimitea lui Nicolae Golescu, în care reafirma
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
Moldova", care se abțineau de la votarea apelului nominal privind proclamarea prințului Carol ca domn al României. Cu toate acestea, în proiectul de răspuns la mesajul Locotenenței Domnești, subscris de 101 deputați, se afirma susținerea în continuare a principiilor enunțate de Divanurile ad-hoc de la 1857 și de Parlament la 11 februarie 1866. În contextul internațional cunoscut, autorii documentului - aprobat cu 109 voturi (6 abțineri) - țineau să afirme tranșant, la sfârșitul acestuia: "Dorința României este de a rămâne una și nedespărțită sub principele
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
Nemira, 2004. Sturdza, D.A., 1859-1896. O pagină de istorie contemporană, București, Editura Voința Națională, 1897. Idem, Domnia Regelui Carol I. Fapte. Cuvântări. Documente, 1866-1876, tom I, București, Editura Academiei, 1906. Idem, "Însemnătatea europeană a realizării definitive a dorințelor rostite de divanurile ad-hoc în 7 și 9 octombrie 1857", extras din Analele Academiei Române. Memoriile Secției Istorice, seria II, tom XXXIV, nr. 10, București, Librăriile Socec, 1913. Sumea, Ovidiu, I.C. Brătianu, Sibiu, Editura Asociațiunii, f. a.. Șoimescu, N., România, Rusia și Întreita Alianță. O
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
Ecouri în presa europeană, Iași, Editura Junimea, 1974, p. 66. 69 Ibidem. 70 Gh.I. Brătianu, Sfatul domnesc și Adunarea Stărilor în Principatele Române, București, Editura Enciclopedică, 1995, p. 293; D.A. Sturdza, "Însemnătatea europeană a realizării definitive a dorințelor rostite de divanurile ad-hoc în 7 și 9 octombrie 1857", extras din Analele Academiei Române. Memoriile Secției Istorice, seria II, tom XXXIV, București, Librăriile Socec, 1913, nr. 10., p. 10. 71 Gr. Chiriță, op. cit., p. 239. 72 Ibidem. 73 Ibidem, p. 237. 74 Apostol
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
eveniment, abdicarea lui Alexandru Ioan Cuza nu apărea altceva decât ca "un act de urâtă trădare", în Istoria românilor, vol. IX, Unificatorii, București, Biblioteca Academiei Române, 1938, p. 393. 274 D.A. Sturdza, "Însemnătatea europeană a realizării definitive a dorințelor rostite de divanurile ad-hoc în 7 și 9 octombrie 1857", extras din Analele Academiei Române. Memoriile Secției Istorice, seria II, tom XXXIV, București, Librăriile Socec, 1913, nr. 10, p. 28. 275 Raul V. Bossy, op. cit., p. 138. 276 Memoriile Principelui N. Suțu, București, Editura
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
micuță, uscățivă, cu parul nins și ochii mici, duioși. De câte ori Îmi vorbește, glasul ei dulce este plăcut ca soarele de vară.Când mă vede,chipul ei se Înveselește. În odaia bunicii este cald și liniște. Pe pereți sunt laicere, iar divanul bătrân este plin de cărți și jucării. Cu dor mi-aduc aminte de fața ei blândă și senină, de mâinile ei ocrotitoare. Mereu o voi iubi pe bunica. Fărâmă Liana - cls. a Il-a C Puiul de căprioară Este iarnă
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
susținută nu numai de analogiile cu diferite snoave populare, ci și de prezența paremiologică cu tentă sarcastică: Nu te umfla broască-n tău / Că nu-i tăul tot al tău, ori Dacă-i dai nas lui Ivan / Se suie pe divan. Înmănuncherea într-o carte de sine stătătoare, cu un titlu mai mult decât sugestiv ă ă a articolelor cu tentă satirică asupra problematicii politicii românești actuale a fost de bun augur, cititorul putând constata cu ușurință că istoricul Ion Cernat
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
se oblojesc rănile, se plâng morții, iar în turbinca lui Voronin încape și opoziția și România. Cred că la Chișinău s-a făcut o repetiție generală. 7 mai 2009 Tainul parvenitului Motto: „Dacă dai nas lui Ivan, se suie pe divan” (Din înțelepciunea uitată a poporului român) Ca să nu se zică că din stăpânirea de 500 de ani a turcilor asupra Țărilor Române nu am luat decât halva, baclava și sarma (tradiționalele sarmale românești!), s-a scos din tolba prăfuită a
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
-și ambele brațe întinse, așa încât persoana lui și cele două uși deschise formau un paravan sau o barieră menită să mă mâne spre camera deschisă din față. Aceasta era, fără îndoială, un dormitor. O încăpere destul de mică, mobilată cu un divan, un scaun, un scrin. Lumina soarelui făcea să strălucească florile roșii de pe draperiile necăptușite. Odaia mirosea a mobilă nouă, proaspăt lăcuită, a praf și a încăpere nefolosită. Divanul-pat, acoperit cu o cuvertură cadrilată, albastru cu alb, era, evident, încă deranjat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
afla fotografia colorată a unui motan. Ben intră după mine, închise ușa și, o clipă, mi-a fost teamă de el. Spațiul era strâmt. Nu m-a poftit să iau loc, așa că stăteam amândoi în picioare, față-n față, lângă divan. Hotărâsem că la început trebuia să trăncănesc vesel, și îmi stabilisem chiar o ordine de subiecte, pe care speram să mi-o reamintesc. Trebuia să descopăr multe, și poate că timpul dedicat descoperirilor era foarte scurt. — Ce face Mary? Sper
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
Așa încât - îți mulțumesc pentru invitație - dar, mă rog, asta-i! După aceste cuvinte răsuci cu zgomot mânerul ușii, probabil ca s-o avertizeze pe Hartley să se retragă. În timp ce-mi vorbea și-l ascultam, mă uitam jos la divanul îngust, peste care cuvertura fusese neglijent trasă. Cu siguranță, acesta nu era patul lui Ben; deci dormeau împreună. I-am ascultat vorbăria, aproape fără nici o surpriză, ca și cum ar fi fost o bandă de magnetofon pe care o imprimasem chiar eu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
dosul palmelor. Și pe măsură ce senzațiile violente se înmuiau, un alt sentiment mai întunecat, mai adânc, a ieșit cu încetul la suprafață. Sau mai curând era vorba de două sentimente, strâns, sumbru împletite laolaltă, încercam o durere acută legată de priveliștea divanului aceluia acoperit în fugă și de concluzia că... Hartley... dormea împreună cu băiețoiul ăsta brutal și îmbătrânit. Eram conștient că sufeream în acest anume moment nu numai din pricina divanului, ci din cauză că, până nu devenisem sigur de ceea ce devenisem sigur, încercasem să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
sentimente, strâns, sumbru împletite laolaltă, încercam o durere acută legată de priveliștea divanului aceluia acoperit în fugă și de concluzia că... Hartley... dormea împreună cu băiețoiul ăsta brutal și îmbătrânit. Eram conștient că sufeream în acest anume moment nu numai din pricina divanului, ci din cauză că, până nu devenisem sigur de ceea ce devenisem sigur, încercasem să blochez cu totul anumite reacții la situația dată, anumite imagini, anumite cumplite senzații. Iar celălalt sentiment care se îmbrățișa strâns cu acesta de pe urmă, înălțându-se întunecat și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
Ședeam în sufrageria spațioasă și frumoasă din apartamentul lui Peregrine. Masa era acoperită cu o față de masă albă, foarte pătată cu vin, și arătând ca și cum nu mai fusese de multă vreme dezlipită de acolo. Perry își mutase în această încăpere divanul lui, și-și instalase chiar și un reșou electric (pe care preparasem curry), astfel încât îi lăsase Pamelei restul apartamentului. Reșoul era așezat pe un pătrat de ziar, împroșcat cu stropi de mâncare. Femeia de serviciu îi părăsise după ce fusese insultată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
delirante dorințe de inconștiență. — Vreau să dorm, trebuie să dorm, singurul lucru care contează e somnul, somnul, o să dorm. Avusesem bunul-simț de a anticipa asemenea situație și îi pregătisem un culcuș în mijlocul camerei interioare de la etaj, așternând pe jos salteaua divanului. Îi adusesem de asemenea o lumânare, chibrituri, ba chiar și o oală de noapte. I-am oferit o pijama de-a mea, dar s-a întins imediat, îmbrăcată în rochie, și și-a tras pătura peste cap, de parcă ar fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
Coresi din 1577, Rugăciunea domnească, scrisă cu litere latine de logofătul Luca Stroici în 1593, Cronica lui Zilot Românul, fragmente din Evangheliarul lui Radu de la Mănicești, din scrierile lui Anonymus Lugoshiensis, din operele lui Varlaam, Dosoftei și Miron Costin, din Divanul lui D. Cantemir ș.a. Astfel, prin această activitate laborioasă de editor și exeget al vechilor texte românești, Hasdeu a realizat nu numai o bază documentară de mare interes pentru istoria națională, ci și o competentă referință interpretativă, însumând și multe
Editarea textelor vechi rom?ne?ti - o preocupare constant? a activit??ii ?tiin?ifice a lui B.P. Hasdeu by Cezar Furtun? () [Corola-publishinghouse/Science/83579_a_84904]
-
turcilor, dar pentru sănătatea împăraților creștini le este primejdios ca să închine . Paharul al treilea îl bea Mitropolitul, după ce face puțin cuvânt pentru sănătatea Domnului și când pomenește numele lui, îndată se scoală toți boierii de pe locurile lor și stau în mijlocul Divanului în rând. Și după săvârșirea rugăciunii, face Mitropolitul cruce în fața Domnului și îl bla gosloveș te și puind Domnul paharul la gură se slobod toate tunuri le împre jur și se bat meterhenele. După Domn bea Mitropolitul u n pahar
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
auzea, Mânca, bea și jăcuia, Și n seamă nu le baga. Boierii se supăra Și-i zicea:ʺMăria-ta! Cu paharul îndesește, Dar cu birul mai răreșteʺ. într-o zi s-au adunat Ș au făcut între ei sfat, Când la divan i-a chema Pe norod a judeca, Să-i zică: ʺMăria-ta! Cu paharul îndesește, Dar cu birul mai răreșteʺ. Domnul dacă au văzut Că de șagă s-au trecut, Și că vor a l dărăma, Căci boierii nu-nceta A
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]