21,744 matches
-
Sanzio au propus forme vizuale inedite, forme orfane; îmi place să le numesc, căci ele sunt inedite, ireductibile la un singur domeniu, teatru sau arte plastice. Forme stranii, vizibile niciunde altundeva. Acum el a realizat adevărate poeme plastice inspirate de Divina Comedie. Infernul în Curtea Palatului Papilor debutează prin apariția solitară a artistului care-și spune numele, apoi își pune un costum de protecție în timp ce o haită de cîini negri se năpustesc asupra lui. Secvență violentă. Intrare în infern la persoana
Avignon 2008. Un festival împlinit by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/8127_a_9452]
-
pe suprafața unei ape, tulburată ciclic de o cortină care-i proiectează stropii pe spectatorii astfel parcă Ťbotezațiť. Aghiazmă a iertării, preț al răscumpărării, acces intrevăzut la un Paradis rămas inaccesibil. De la cîinii inițiali, la picăturile ultime - acesta-i drumul Divinei Comedii a lui Castellucci. Pînă acum cuvintele lui Dante nu le-am auzit, dar Valérie Dréville - cealaltă artistă asociată, a organizat o lectură a poemului. Și astfel în Palatul Papilor au răsunat versurile inspirate ale poetului grație unor actori de
Avignon 2008. Un festival împlinit by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/8127_a_9452]
-
cunoască pe sine, ci acela ca Dumnezeu să-i judece pe toți la capătul vremilor. Grație acestei optici, în bunătatea și atotputernicia lui, Dumnezeu nu pedepsește decît pe cei care chiar au greșit, iar forma pe care o ia pedeapsa divină e resimțită de oameni ca o suferință. Și cum pe Dumnezeu nu-l poți păcăli în justețea judecății lui, nu există pedeapsă atribuită oamenilor care să nu fie îndreptățită. Toți cei care suferă o fac pe merit, și e exclus
Tainele suferinței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8136_a_9461]
-
de moarte, atîta doar că păcatul lor nu a fost săvîrșit de ei, ci de prima pereche omenească. Așadar, fiecare are pe conștiință un păcat atavic de care, chiar dacă nu l-a făcut el, trebuie să dea socoteală în fața scaunului divin. Pentru orice minte critică, nuanța păcatului ancestral nu numai că nu atenuează infantilismul viziunii creștine, dar parcă îl sporește mai mult. Dar dacă te încăpățînezi să respingi păcatul originar, nu-ți rămîne decît să accepți că Dumnezeu nu e deloc
Tainele suferinței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8136_a_9461]
-
care știu că își iubesc bunicul nespus, precum și pentru Liana. Le transmit tărie, putere și speranta foștilor mei colegi. Mulți dintre ei, prieteni dragi. Suferințele ne întăresc. Răbdarea ne apropie mai mult de Cele Sfinte-singurele care contează. Exista o Justiție Divină în fața căreia toți vom da socoteală. Pentru o viață demnă și plăcută lui Dumnezeu, trei repere sunt, după mine, importante: Credința, Familia, Prietenia sinceră, dezinteresată".
Condamnare Voiculescu. Gabriela Firea: Suntem la răscruce by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/81425_a_82750]
-
necesitatea dezvoltării sectorului de îngrijire paliativa. Am pornit în căutarea acestor centre medicale și cu tristețe vă spunem că în România le poți numără pe degetele de la o mână. Partea bună este că acolo unde ele funcționează sunt adevărate locașuri divine. Acest sentiment l-am avut în vizita făcută la Brașov. Autor: Daniela Tontsch Graham Perolls, un britanic care avea experiență părinților îngrijiți într-un hospice, iar mai tarziu înființarea unui hospice de caritate în Dartford, din comitatul Kent, a organizat
Hospice Casa Speranței, o replică a frazei “nu mai e nimic de făcut" () [Corola-journal/Journalistic/81479_a_82804]
-
întunecați / foșgăind hămesite. // Și soarele cît un pui de găină și cît buricul / degetului...". (Între draperiile experienței) Și totuși, față de întîlnirile rilkeene cu transcendentul, dominate de înfricoșare și de pierdere de sine în fața Îngerului, de sentimentul nimicniciei personale, încorporarea mesagerului divin în trupul poetului poate fi citită drept semnul unei căderi. Accentuată în final: "și-apoi coboară-n mine, / se îneacă, / borborosind lasciv, se îndepărtează", ea semnifică și decăderea puterilor divinului. Tema e reluată într-un poem recent, cu suprapunerea ideii
Expresioniști după expresionism by Georgeta Moarcăș () [Corola-journal/Journalistic/8147_a_9472]
-
intermundiu și într-un timp decăzut, din care nu mai e posibilă salvarea: "Ancora grea înnămolită între arcurile dormezei / și lanțul încordat printre cearșafurile zdrențuite / se pierde prin spărtura din tavan, / prin gaura din acoperiș, undeva sus unde trage / cabestanul divin. /.../ Cînd norii se strîng / zăngănind ca niște cutii de tablă / într-o memorie plină de pietre și oase, / nu mai e mîntuire". (Zeul trece cu securea pe umăr) În stil shakespearian, el va desemna acest limb drept o închisoare, în
Expresioniști după expresionism by Georgeta Moarcăș () [Corola-journal/Journalistic/8147_a_9472]
-
voi am cutare și cutare plan.ť/ În acest fel ei se înșiră pe scăunele în apă, / de-a lungul pîrîului, / își șterg ochii cu batistele negre. Sus, în ceruri, / șuieră funiile." (Dă-ne nouă puterea să plîngem) Intervenția puterilor divine în real este aproape întotdeauna înspăimîntătoare. Viziunea următoare pare desprinsă din cartea profetului Iezechiel însă sensul ei final nu mai e unul mîntuitor: " El ne-a arătat unghia roză ieșind din izvor / și venele sîngerii urmate de osișoare înaintînd / printre
Expresioniști după expresionism by Georgeta Moarcăș () [Corola-journal/Journalistic/8147_a_9472]
-
un cocoș/ care sfâșie tenebrele nopții.// Tiparele ei de caș așteptau pe poliță// cuminți ceasul, numărau picăturile/ ascultau aroma lemnului de brad;// tiparele mele încheagă declinările/ caută laptele sacru al cuvintelor/ spuma silabelor albul adverbului// semnul de arin al daltei divine/ cercurile delicioase ale cunoașterii/ asimetria subtilă a astrelor". Bun venit și vă mai așteptăm cu poeme! (Lucia Cherciu, S.U.A.) *V-am citit cu interes cele patru texte, Nu dar poate că da, Jimmy, De la Hug la Frică și Panica, și
Actualitatea by Margareta Dorian () [Corola-journal/Journalistic/8154_a_9479]
-
om inteligent ești aproape pierdut: nu mai ai dubii". Și încă: "este mult mai ușor să vorbești despre inteligență decît despre prostie". Sau cu referire la "femeile inteligente" ce se mîndresc cu o inteligență masculină: "E lamentabil: femeile sunt ființe divine, înzestrate cu un geniu imanent. Dacă ascultăm cu atenție, cum făceau Montaigne și Moliere, putem auzi de la femei simple lucruri de o justețe extraordinară. Cine e atent la o femeie aflată, conform destinului ei natural și etern, la ...cratițăť , poate
Recitindu-l pe Alexandru Paleologu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7039_a_8364]
-
obținută după experiența Realizării Sinelui, n.tr.), voi o puteți obține foarte ușor.” (Conferință publică, Sala Polivalentă - București, 21 iulie 1992) „România pare a fi o țară deosebit de auspicioasă și sfântă. Ramana, în sanscrită, înseamnă « a te bucura de beatitudinea Divină ».” (Conferință publică, Sala Polivalentă - București, 7 septembrie 1993) „Se pare că România este un loc special, în care există atât de mulți căutători ai Adevărului. Și ei sunt foarte profunzi și sinceri în căutarea lor. Nu știu, dar oamenii din
Omagiu Mamei Sfinte Shri Mataji Nirmala Devi () [Corola-journal/Journalistic/70572_a_71897]
-
în literă, ea e plauzibilă dacă o judecăm în spiritul ontologiei lui Noica. Căci principiul individuației la Noica (cum și de ce apare o făptură individuală în lume?) poate îngădui și o astfel de interpretare creștină, una potrivit căreia generalitatea ființei divine capătă chipul sensibil al lui Iisus Hristos. Și chiar dacă Noica, în cărțile sale, nu încurajează o astfel de interpretare, ea rămîne o ipoteză verosimilă. Și totuși, sunt alte afirmații ale lui Noica care contrazic această interpretare, de pildă, cea citată
Filosoful întrupării by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7057_a_8382]
-
Recunosc că teologia a fost umbra sau îngerul din spatele meu" așa cum apare în jurnalul părintelui Dogaru. E drept, ea concordă cu amintita idee nicasiană din Modelul cultural european sau cu afirmația lui Noica din Jurnalul de la Păltiniș: "Nu cunosc alt divin în afara lui Iisus Hristos", dar astfel de afirmații nu pot explica arhitectura ontologiei sale. Poate ar fi fost mai nimerit ca părintele Dogaru să scrie o anexă la jurnal în care să-și argumenteze ideea la care ține mult: Noica
Filosoful întrupării by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7057_a_8382]
-
au legat o serie de alte fapte, menite să sublinieze caracterul excepțional, mesianic, predestinat al vieții celui care, după Scripturi, a înviat a treia zi după crucificare. Mitologia greco-romană ne arată copilăria miraculoasă a câtorva zei și eroi, fructul dragostei divine cu nimfe ori muritoare. De la zeitățile alungate din Olimp, la micul Harpocrate ori la copilul Attis, aceste legende exprimă concepțiile și așteptările păgâne în raport cu natura și/sau viața. Ele vin, totodată, într-un fel de concurență cu un alt Dumnezeu
Întâmpinarea Domnului: Despre viaţa de copil a lui Iisus, copilul Dumnezeu () [Corola-journal/Journalistic/70711_a_72036]
-
un prunc precoce. Un copil care face minuni Spre deosebire de Evangheliile canonice, care rămân destul de discrete asupra copilăriei lui Iisus, cele apocrife ne oferă o serie de anecdote și legende în acest sens. Astfel, unele texte de acest gen relevă calitățile divine ale copilului Iisus, arătând că ele se află în mod explicit recunoscute de diferitele creaturi, inclusiv de reprezentanții regnului vegetal sau animal. Printre altele, evanghelia apocrifă intitulată „după Pseudo-Matei” (cap. 18) povestește că, în timpul fugii sfintei familii în , dragonii au
Întâmpinarea Domnului: Despre viaţa de copil a lui Iisus, copilul Dumnezeu () [Corola-journal/Journalistic/70711_a_72036]
-
parte. După D. Marguerat, în special în problema purității, acesta a mers mai, și, potrivit autorităților religioase ierusalemite, prea departe. El afișează o comuniune cu oameni moralmente impuri; vindecă bolnavi (orice maladie fiind considerată pe atunci un păcat, o sancțiune divină), atinge leproșii. În accepțiune oficialităților religioase, o asemenea persoană se putea integra numai după spălarea păcatelor, în urma ritualurilor de purificare. Aceasta din urmă era legată de sfințenia lui Israel, fiind traducerea corporală a alegerii divine. Ori, Iisus vine și spulberă
Cine a fondat creştinismul? Hristos sau Pavel? () [Corola-journal/Journalistic/70795_a_72120]
-
atunci un păcat, o sancțiune divină), atinge leproșii. În accepțiune oficialităților religioase, o asemenea persoană se putea integra numai după spălarea păcatelor, în urma ritualurilor de purificare. Aceasta din urmă era legată de sfințenia lui Israel, fiind traducerea corporală a alegerii divine. Ori, Iisus vine și spulberă acest tabu, punând astfel în pericol un element important, constitutiv, al poporului său, acela de a fi ales. Pavel, cel care a mondializat creștinismul Principalul merit conferit lui Pavel este acela de a fi făcut
Cine a fondat creştinismul? Hristos sau Pavel? () [Corola-journal/Journalistic/70795_a_72120]
-
specific al celor două persoanlități în zidirea creștinismului, D. Marguerat și E. Junod încep prin relevarea asemănărilor dintre aceștia, indentificând șapte ca principale. Amândoi sunt evrei, practică religia potrivit ritualului evreu și nu-și reneagă credința ancestrală și nici promisiunile divine făcute lui Israel. Sunt aproape contemporani: Iisus se naște cu 3-4 ani înainte de era noastră și moare, cel mai probabil, la 7 aprilie 30; nașterea lui Pavel se situează în jurul anului 5, convertirea are loc în jurul anului 32 și moarte
Cine a fondat creştinismul? Hristos sau Pavel? () [Corola-journal/Journalistic/70795_a_72120]
-
tragem un chef (partea a treia, scherzo); a ta adorantă, Mița (partea a IV-a, finale)ť. Ia citește fraza - nu duduie ca uvertura la... ? Vrei uvertura la Flautul..., ia orice început de Ťsituațiuneť și detectezi imediat claritatea și vivacitatea divină: ŤA fost o zi îngrozitor de fierbinte. Tocmai pe la unu după miezul nopții parcă s-a mai potolit puțin cuptorul, parcă începe să mai poată respira omul... Să respirămť. Auzi cum cade acest Ťsă respirămť? Vrei Rossini, ia Lacuna, cu arta
Mai mult ca stilul by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7079_a_8404]
-
Botezului ca și cheie a iertării păcatelor. Iisus a manifestat prin excelență o comuniune directă cu oamenii impuri din punct de vedere moral; el vindecă bolnavi (care erau considerați impuri din cauza maladiei lor, judecată drept un păcat și o pedeapsă divină), se apropie și se lasă atins de leproși. Coreligionarii lui erau destul de intransigenți în această privință, dar acceptau totuși că un impur putea să se reintegreze, cel puțin parțial, în comunitate, însă sub condiția ca, în prealabil, impuritatea să fie
De ce s-a botezat Iisus () [Corola-journal/Journalistic/70818_a_72143]
-
Experiența sa de Dumnezeu este pe cât de ingenioasă, pe cât de imediată, spărgând bariera ridicată în jurul comunității sfinte pentru a proteja puritatea sa de contaminare. Iar puritate era legată de sfințenia lui Israel, exprima corporal calitatea de popor ales, de alegere divină. Numai că, prin învățăturile sale, Nazarineanul înlătura acest tabu și schimba radical perspectiva adevărului: „Nu este nimic din afară de om care, intrând în el, să poată să-l spurce. Dar cele ce ies din om, acelea sunt care îl spurcă
De ce s-a botezat Iisus () [Corola-journal/Journalistic/70818_a_72143]
-
lasă frâul liber, până la un punct... Afară doar dacă -, adăugă scărpinându-se la subsioara aripii drepte cu vârful celeilalte -, afară doar dacă imaginația... neregulile "creatoare", maimuțărelile persoanei al cărei nume începe cu S. nu fac parte, ca o obscură Addenda divină, la excepțiile ivite pe parcurs. Fără ca acest S. să știe că este de fapt manipulat!... - Extraordinar. Nu-mi venea a crede. - Bine, dar asta-i curat politică!, am exclamat cu surprindere. Omicron aprobă zâmbitor. Asta era situația. Și se tot
Paradoxul lui Ahile by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7085_a_8410]
-
Steinhardt și a exegeților săi anteriori. Scopul urmărit este precizat cu limpezime: "exorcizarea demonilor trecutului", nu "literaturizarea" unei experiențe dramatice 2. Urmând principiul lui Nicolaus Cusanus (coincidența opositorum), autorul reface întregul unei personalități solicitate de tot ceea ce este omenesc și divin în om, păstrând ca axă a existenței fundamentul sacru al libertății. De aceea formula gânditorului Sřren Kierkegaard ("Contrariul păcatului nu e virtutea, contrariul păcatului este libertatea") revine des în scrisul steinhardtian și e socotită emblematică pentru autorul Jurnalului fericirii. G.
O carte unică by Maria Cogălniceanu () [Corola-journal/Journalistic/7083_a_8408]
-
Teatrul Nottara prezintă, joi, 18 octombrie, la sala "Horia Lovinescu", începând cu ora 19.00, premiera spectacolului "Maria Callas - La Divina", regizată de Radu Gabber după piesa "Master Class", de Terrence McNally, în traducerea Antoanetei Ralian. Din distribuție fac parte actorii Victoria Cociaș (Maria Callas), Andreea Măcelaru Șofron (Sophie de Palma), Mihai Vârtosu (Manny Weinstock), Daniel Madia (Tony Candolino), Ruxandra Urdăreanu
Maria Callas - La Divina, în premieră la Teatrul Nottara () [Corola-journal/Journalistic/80890_a_82215]