2,116 matches
-
de servilism. Partidul Socialist Bulgar (PSB) este angajat pe această cale, ca și omologul său român, Partidul Social Democrat (PSD). Trebuie să precizăm însă că în cadrul acestor formațiuni există mai multe tabere; unii sunt mai flexibili din punct de vedere doctrinar și înțeleg să evite o distanțare prea mare față de cei ce se situează de cealaltă parte a clivajului; ceilalți preconizează un respect scrupulos al programului minimalist și consideră că e necesară urmarea acestuia pentru a obține un echilibru precis. Raportul
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
religioase și de interesele instituționale ale Bisericii, Bisericile sunt de asemenea constrânse de doctrina lor istorică. Această doctrină predetermină într-o anumită manieră opțiunile politice. Comparația între cele șapte țări confirmă opinia tradițională potrivit căreia Bisericile Luterane sunt, din motive doctrinare, mai puțin active politic decît Bisericile Catolice. Dar confesiunea nu e o variabilă cauzală. În țările cu tradiții religioase multiconfesionale, precum Letonia sau Ungaria, diferitele confesiuni tind să se influențeze una pe alta și să colaboreze pentru a-și atinge
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
politic decît Bisericile Catolice. Dar confesiunea nu e o variabilă cauzală. În țările cu tradiții religioase multiconfesionale, precum Letonia sau Ungaria, diferitele confesiuni tind să se influențeze una pe alta și să colaboreze pentru a-și atinge obiectivele instituționale și doctrinare. 5. A doua constrângere: puterea religiei în societate Sigur că o Biserică cu un număr mic de adepți și care e slabă din punct de vedere instituțional din cauza resurselor materiale și umane reduse nu poate avea o influență politică. Harta
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
în acest mit mărturisită de mai mulți observatori și actori ai perioadei postcomuniste, istoria comunismului românesc trebuie să fie văzută mai puțin ca o mare istorie globantă și totalizantă a cadrelor partidului, a industrializării, a colectivizării, a represiunii, a elaborării doctrinare și ideologice, ci mai degrabă ca o explozie în lanț cu efecte imediate în cadrul istoriilor concrete, multiple, incoerente, încrucișate și conflictuale ale persoanelor reale, ale intereselor specifice, ale carierelor individuale, sau având efecte și în ceea ce privește maniera în care românii s-
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
spațiul societății civile a fost sortită eșecului". Efectele acestei situații sunt vizibile și în perioada postcomunistă: în România, partidele nu au beneficiat de suportul oferit de societatea civilă; acestea au fost așadar de o "calitate îndoielnică" din punct de vedere doctrinar și organizațional.50. În viziunea lui Voicu, sistemul politic românesc evoluează de la un sistem de tip "un partid și jumătate" în 1990 la multipartitismul pur cu "meteahnă" (în 1992, meteahna era aceea că forța de opoziție nu ajungea la 20
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
sufletul mulțimii, poet național totodată și pur ca și Eminescu“. footnote> , unul dintre exegeții de seamă ai literaturii române, avea cuvinte elogioase pentru poezia lui, cînd Ș. Cioculescu îl situa, în „Revista Fundațiilor“, 1938, „printre cei mai de seamă ziariști doctrinari, din linia mare a lui Eminescu“, cînd măsura în care s-a implicat în realizarea idealurilor naționale poate fi dată oricînd ca model, așternerea acestui văl e nemeritată, cu atît mai mult astăzi, cînd integrarea în marea familie europeană reclamă
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
țărănimi numeroase, mai mult sau mai puțin indiferentă față de politică, reforma agrară a asigurat supraviețuirea unui regim censitar, în ciuda adoptării sufragiului universal. Partidele minore Să urmărim acum compoziția socială a partidelor minore. Putem remarca în Partidul Social-Democrat prezența unor intelectuali doctrinari. Printre deputații social-democrați, un sfert erau oameni de litere extra-muros, ținuți departe de universitate, iar aproape toți ceilalți erau muncitori, funcționari sau cooperatori. Intelectualii animau acest partid și nu elementul proletar, la fel ca în cazul partidelor social-democrate din Germania
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
el îl va întâlni pe președintele Partidului Țărănesc Croat. Deplasându-se amândoi la o reuniune de partid, ei au coborât pe drum din automobil și au ajuns în mijlocul mulțimii într-o căruță țărănească. Stere, de origine burgheză, frumoasă figură de doctrinar, reprezenta curentul populist, echivalentul românesc al doctrinei populiste ruse inspirată de Plehanov. Acestor trei lideri trebuie să-l alăturăm pe Madgearu, universitar, economist, teoretician al partidului în materie economică și socială. În 1926, Partidul Țărănesc avea să fuzioneze cu Partidul
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
conducerea Partidului Național Țărănesc, elementul burghez a devenit dominant. Lupu și Stere s-au retras, primul creând Partidul Țărănesc, iar al doilea Partidul Țărănesc-Democrat. Schimbarea compoziției sociale a statului major al Partidului Național Țărănesc avea să antreneze o nouă orientare doctrinară. Internaționala Verde nu a rămas decât o amintire îndepărtată. Sufletul Partidului Poporului a fost generalul Averescu, comandant suprem al armatei în Primul Război Mondial. Mare soldat, care imediat după război se bucura de o imensă popularitate în Vechiul Regat țăranii
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
semnala aici "analiza stratigrafică" propusă de G. Munteanu pe care, în definitiv, o reclamă obiectul însuși. De aici pornește, de altminteri, și Theodor Codreanu în Eminescu Dialectica stilului care este și o contribuție de ordin exegetic. Perspectiva, clarificată prin disociații doctrinare, e scutită de prejudecăți și comentatorul se simte întărit în ideea lui de a comunica un Eminescu modern, între altele și prin sforțările altora de a revigora interesul pentru alți autori. Ph. Solers, zice Th. Codreanu, a reevaluat "danteismul" și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
și o jumătate de gram poate să aibă acțiune dăunătoare". Firește, pentru cercurile masonice de la noi (în 1880, spune Th. Codreanu, activau în România nu mai puțin de 32 de loji masonice) nu Eminescu poetul trebuia anihilat, ci Eminescu ziaristul, doctrinarul naționalist care încurca atâtea din urzelile "păturii superpuse". Pericolul nu fusese înlăturat decât episodic prin declararea iresponsabilității sale, dar iată-l însănătoșit și panica neliniștește Bucureștiul din nou. "De Timpul nu mai poate fi vorba", îi scria Maiorescu însoțitorului lui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
imaginile poetice individuale și idealurile umanității; în opera lui Novalis (Friedrich Leopold von Hardenberg), cel mai important autor liric și romancier al romantismului timpuriu, autor al unor Fragmente (1798) în care idealismul subiectiv își află o exprimare plină de vigoare doctrinară. La toți aceștia și la mulți alții din diverse culturi europene, care ar mai putea fi invocați (Victor Hugo, Arthur Rimbaud. Lautréamont, Guillaume Apollinaire, Saint-John Perse, Thomas Stearns Eliot, Alexandru Philippide) găsim argumente care să justifice percepția fragmentară a realității
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
-și deja comentându-le marile romane ale lui Mihail Diaconescu temele, în acestea, sunt, se știe, insistente, neprefăcute, decise ideistic, destăinuind un ambițios program etnohermeneutic -, Theodor Codreanu va izbuti așadar, încă o dată, nu doar să-și repună în discuție conceptele doctrinare (omul s-a împătimit de ele, însă frumos, în cursul vremii), dar să le desfacă din severitatea inițială, să le limpezească. Dacă Dennis Deletant istoricul britanic -, un cercetător sagace, pătrunzător al comunismului românesc (un regim dependent la început, cum se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
construită" cu instrumente democratice, dar, de fapt, cu aceleași consecințe. Cartea profesorului Codreanu este structurată pe 19 capitole, are aproape 650 de referințe bibliografice, ceea ce-i conferă o deosebită rigoare documentară. Primul capitol, Autohtoni și periferici, dă, de fapt, osatura doctrinară a întregii lucrări, exprimând relația/raportul dintre autohtoni (centrali) și periferici (marginali). În context, este extrem de provocatoare ideea că "dezvoltarea se întâmplă doar atunci când decizia este la centrali, iar "decăderea" începe în momentul în care perifericii acced la decizie". Exemplificând
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
slujească la doi arhei etnici. Sfâșierea druțiană se exercită între centrul imperial Moscova, unde și locuiește, și rădăcinile sale de român moldovean. Struțo-cămila acestui tip de sfâșiere etnică este teoria moldovenismului, ca hibrid între românism și slavism, dar opus radical, doctrinar vorbind, celui dintâi". Sunt personalități "cărora li se încearcă întreruperea legăturilor cu arheitatea lor etnică. Mutanții rezultați își apără cu o mână arheitatea, dar și-o nimicesc cu cealaltă. (...) Format în mediu românesc, H.-R. Patapievici are, simultan, tendințe centrifuge
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
publicistica eminesciană. Un capitol extrem de interesant, care ar fi meritat extins, este Rădăcinile ontologice ale expansionismului rusesc, unde Theodor Codreanu se desparte de exegeza anterioară încercând să lumineze sursele pornirilor invadatoare ale imperiului răsăritean. Cauzele, afirmă criticul, nu sunt doar doctrinare (Marx, Engels ș.a.), ci, mai ales, raseologice. Tendința expansionistă susține criticul există în sângele rușilor de secole, iar pe ea s-a altoit, ca o justificare perfectă, ideea religioasă a protejării ortodoxismului. Discutând despre Basarabia interbelică, Codreanu subliniază amestecul constant
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Theodor Codreanu este utilizată copios în ultimii ani, în așa zisele campanii de demitizare a valorilor naționale, începând cu istoria și terminând cu literatura... Schimbarea care a intervenit, între timp, este stângismul de dreapta: stimulanții "anticomuniști", descinși din familia foștilor doctrinari cominterniști, se erijează azi în campioni ai "dreptei", asigurându-ne că sunt "neoconservatori" și, în consecință, își revendică legitimitatea de a judeca și conservatorismul lui Eminescu" (p. 187). Vindicativii inși "de dreapta" au convertit servirea unui regim politic într-o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
1907 și la izbucnirea primului război mondial (1914). Abia după primul război mondial această preocupare a devenit una constantă, a fost înțeles rolul datelor anticipative în domeniul apărării și al politicii externe și a fost condusă de «creiere», specialiști și doctrinari în domeniu. Cât privește locul serviciilor de informații românești, în raport cu evoluțiile pe plan mondial, încheiem tot cu o definiție a generalului Ronge, care considerăm că s-a aplicat foarte bine și României, cel puțin în perioada la care ne raportăm
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
persoana lui Randa și Cernea, care și-au propus să atragă în partid „toate elementele negativiste, toți nemulțumiții vieții sociale”, indiferent dacă au fost legionari sau comuniști. Datele au convers spre ideea că atragerea comuniștilor „cu o pregătire ideologică și doctrinară sistematică și serioasă” va canaliza acțiunile politice spre obiectivele mișcării de stânga. Până la acea dată, Frontul Național Român a reușit să-și afilieze Sindicatul „Agricultorul” (250 membri), urmând a fi atrase alte organizații profesionale. La 30 octombrie 1938, o consfătuire
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
și să le combată. Regulamentul de Informații și Contrainformații a cuprins toate modificările și evoluțiile petrecute între 1927 și 1940 și a armonizat specificul acestei profesii în funcție de interesele României raportate la evenimentele petrecute în perioada 1939-1940. Din punct de vedere doctrinar, acest regulament a structurat obiectivele celor două laturi - informativă și contrainformativă - și a impus profesionalizarea personalului activant. De remarcat să unul din mijloacele de căutare a datelor a rămas Serviciul Secret, ca structură informativă acoperită, cu rolul de a desfășura
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
iar Ministerul Public, potrivit art. 130 alin. (1) din Constituție, reprezintă și el, în activitatea judiciară, interesele generale ale societății și apăra ordinea de drept, precum și drepturile și libertățile cetățenilor. Curtea Constituțională nu este chemată să stabilească care dintre soluțiile doctrinare ar fi corectă, ci să verifice dacă textul atacat este sau nu în concordanță cu Constituția, legea fundamentală cu forța juridică supremă. Or, din dispozițiile constituționale rezultă, astfel cum s-a reținut și prin Decizia Curții Constituționale nr. 73/1996
DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118549_a_119878]
-
România. Este interesant să observăm că în Bulgaria, țara cu cea mai modestă bază industrială, se va dezvolta cea mai puternică mișcare socialistă. În 1891, Dimităr Blagoev a fondat Partidul Social Democrat Bulgar. Organizația s-a scindat curînd din motive doctrinare. Una dintre secții, condusă de Ianko Sakazov și cunoscută sub numele de "Cei cu vederi largi", se concentra asupra obținerii reformelor pentru muncitori, ca reducerea zilei de muncă și creșterea salariilor, și voia să coopereze cu țăranii. Blagoev, care se
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
mare care să se afle sub controlul său. Diferendele în privința aceasta nu au fost depășite niciodată. În acest timp, opoziția față de politica Uniunii Agrare și față de Stamboliski personal continua să crească. Caracterul autoritar și intransigent al premierului, și atitudinea lui doctrinară i-au adus mulți dușmani. În plus, mulți membri ai Uniunii Agrare nu erau pregătiți să-și îndeplinească sarcinile în cadrul guvernului. Ca partid nou înființat bazat pe țărănime, agrarienii nu aveau la dispoziție o rezervă de administratori instruiți și capabili
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
de tip marxist și nu la celelalte programe socialiste prezentate pînă acum. Teoretic, statele balcanice din zilele noastre au sisteme socialiste controlate de conducerea partidelor comuniste, care se presupune că înaintează spre o viitoare societate comunistă "fără clase." Toate chestiunile doctrinare de acest fel sunt însă în prezent dezbătute cu înflăcărare în cadrul organizațiilor partidelor comuniste din lumea întreagă. Nu este necesar să precizăm aici slăbiciunile și deficiențele acestui program. Unele aspecte vor fi prezentate în paginile următoare în contextul dezbaterilor din cadrul
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
important în viața națiunii respective, credința religioasă făcînd parte integrantă din caracterul național balcanic. Bisericile dețineau multe proprietăți și constituiseră un sprijin foarte important pentru sistemul politic antebelic. Dat fiind că acestea erau declarate anti-comuniste și întrucît ateismul constituia linia doctrinară oficială, noua conducere a avut inițial o atitudine destul de dură față de ele. Proprietățile lor au fost confiscate și li s-a interzis să patroneze școli. Au fost depuse eforturi susținute pentru descurajarea populației sau chiar interzicerea participării acesteia la slujbe
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]