1,538 matches
-
Piru, Mircea Șeptilici (mărturii inedite despre piesa Steaua fără nume de Mihail Sebastian, 11/1982), dialogurile fiind realizate de Dana Crivăț, Radu Popescu, Paul Tutungiu ș.a. După 1990 sunt intervievați Andrei Cornea, Fănuș Neagu, Ana Blandiana, Alexandru Paleologu, Ștefan Aug. Doinaș, reporter fiind Adina Bartoș. De asemenea, acum se extinde spațiul acordat prezentării unor regizori români din diaspora (George Banu, Andrei Șerban), sunt comentate amplu festivalurile internaționale de teatru și spectacolele de peste hotare la care colaborează artiști din țară. În ceea ce privește capitolul
TEATRUL-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290116_a_291445]
-
români din diaspora (George Banu, Andrei Șerban), sunt comentate amplu festivalurile internaționale de teatru și spectacolele de peste hotare la care colaborează artiști din țară. În ceea ce privește capitolul traduceri, se disting un fragment din Faust de Goethe, în tălmăcirea lui Ștefan Aug. Doinaș, un articol al lui Eugen Ionescu, intitulat Monologuri și regie de vise, transpus de Mariana Ioan, câteva poeme și o piesă de Bertolt Brecht, în versiunea lui Florin Tornea, ș.a. T. mai înscrie în sumar portrete, evocări (Profira Sadoveanu, Mihail
TEATRUL-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290116_a_291445]
-
dreaptă cumpănă a lirismului nostru”, lucrând cu vremea în spiritul inovației, cu etape mereu suitoare. Voiculescu nu este uitat nici ca poet al inspirației religioase, situat alături de Tudor Arghezi. Criticul comentează numeroși alți poeți, de la Dan Botta la Ștefan Aug. Doinaș, de la Constant Tonegaru la Marin Sorescu, pe care, deși foarte tânăr, îl prețuiește în chip deosebit. Respinge însă suprarealismul și, în ultimii ani, renegându-și conjunctural mai vechi convingeri, chiar lirica pură și ermetică, socotind, spre exemplu, excesiv criptică poezia
STREINU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289977_a_291306]
-
Eminescu-Labiș, 313-316; Octavian Blaga, „Eminescu”, F, 1990, 1; Edgar Papu, Vladimir Streinu, R, 1990, 7; Al. Săndulescu, Vladimir Streinu, JL, 1990, 29; Cornelia Ștefănescu, Cei patru „nu”, JL, 1990, 29; Dimisianu, Repere, 107-127; Negoițescu, Ist. lit., I, 193-194; Ștefan Aug. Doinaș, Vladimir Streinu - un aristrocrat al spiritului, JL, 1992, 15-18; Ovidiu Constantinescu, Album de familie, JL, 1992, 15-18; Barbu Cioculescu, O prezență aulică, JL, 1992, 15-18; Aurel Martin, În algebra adevărului final, JL, 1992, 15-18; Al. Săndulescu, Vladimir Streinu - 90, RL
STREINU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289977_a_291306]
-
Săndulescu, Vladimir Streinu, ALA, 2002, 616, 617; Centenar Vladimir Streinu, CC, 2002, 5-7 (semnează Eugen Simion, Călin Căliman, Pavel Chihaia, Dan Grigorescu, Al. Săndulescu, Iordan Datcu, Barbu Cioculescu, Cornelia Ștefănescu, Cristina Balinte); Emil Vasilescu, Vladimir Streinu, Târgoviște, 2002; Ștefan Aug. Doinaș, Evocări, București, 2003, 132-137. Al. S.
STREINU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289977_a_291306]
-
cu inima deschisă slova tremurândă a începătorilor”. În program se afirmă dorința de a deștepta „gustul pentru citit, pasiunea pentru cărțile frumoase, interesul pentru manifestările de artă”. Colaborează cu versuri Virgil Carianopol, Radu Gyr, Ștefan Stănescu, Octav Sargețiu, Ștefan Aug. Doinaș, Geo Dumitrescu, Mihu Dragomir, Pavel P. Bellu ș.a. Proză dau Aurel Bugariu, Marin Preda (povestirea Nu spuneți adevărul, 1-2/1942), Sidonia Drăgușanu, Teodor Mazilu ș.a. Traducerile aparțin lui Al. T. Stamatiad (din lirica japoneză), Pimen Constantinescu, P. Balenty-Budu (Leconte de
TINEREŢEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290188_a_291517]
-
se transformă în dinamită”. Să vedem mai departe! * Citesc pagina a doua a „Săptămînii” (din 24 ianuarie 1986) și-mi zic iarăși: „Nu există nici unul care să nu fi...” Ce dezamăgire, mai ales cînd dai peste nume ca șt. Aug. Doinaș, Geo Bogza, șerban Cioculescu și alții. În punerea lor alături cu acest gen de „colaborări” e, desigur, o demonstrație răutăcioasă. „Iată-vă, deci mai tăceți din gură!...”, vrea să sugereze „montajul”. Dacă tot am pomenit de lăudători, să notez aci
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
jos telefonul, mîinile încă îmi tremură de efort. *O ascult pe Monica Lovinescu (un comentariu referitor la faptul că autoritățile nu au dat curs invitației Centrului Beaubourg de a-i avea ca oaspeți pe Ana Blandiana, Sorin Mărculescu, ștefan Augustin Doinaș și Mircea Dinescu) și mă gîndesc la risipa de nervi și la tenacitatea folosită de ea pentru a face posibil un bine care mîine va fi uitat. Rezistența sa vine, probabil, din ideea că are o audiență foarte largă printre
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
și relativ accesibil, valori ale picturii românești contemporane. Sunt publicate, în serial, fragmente din memoriile lui Șerban Cioculescu (apărute ulterior în volum). Mai târziu, în redacție vine George Arion, care inițiază o consistentă serie de interviuri cu scriitori (Ștefan Aug. Doinaș, Mihai Beniuc, Eugen Simion și mulți alții) și cu alte personalități artistice sau culturale. După 1976 revista continuă același program, dar acum rubricile, paginile, secțiunile revistei au titluri mobilizatoare caracteristice (printre ele: „România - cabinetul de lucru al președintelui Nicolae Ceaușescu
FLACARA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287013_a_288342]
-
privind opinii, atitudini, opere și scriitori din țară sau din emigrație, în viață (Pavel Chihaia, Barbu Brezianu, Adrian Marino, Paul Goma, Gheorghe Grigurcu, Al. Paleologu, Octavian Paler, N. Stroescu-Stînișoară ș.a.) ori dispăruți (Adolf Armbruster, Vasile Băncilă, Ion Caraion, Ștefan Aug. Doinaș, Anton Dumitriu, Radu Tudoran, Mircea Zaciu, I. Negoițescu ș.a.), volumul reface indirect un portret al fiecăruia. În preocupările istorico-literare ale lui F., un teritoriu frecventat preferențial l-au oferit viața și opera lui Anton Holban. Minimalizând întrucâtva în titlul Divagațiuni
FLORESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287031_a_288360]
-
pref. Angela Ion, Iași, 2002 (în colaborare). Repere bibliografice: Barbu, O ist., 352-354; Caraion, Pălărierul, 121-127; Cornel Moraru, „Miraria”, FLC, 1977, 26; Eugen Simion, „Miraria”, LCF, 1977, 26; Manu, Eseu, 129-132; Regman, Explorări, 295-302; Grigurcu, Poeți, 415-417; Raicu, Contemporani, 96-99; Doinaș, Lectura, 171-174; Simion, Scriitori, III, 121-128; Grigurcu, Existența, 72-79; Liviu Papadima, „Șaizeci poeme”, TBR, 1986, 319; Munteanu, Jurnal, IV, 151-154; Grigurcu, Eminescu-Labiș, 447-451; Lucian Alexiu, Sunetul poeziei, O, 1990, 16; Negoițescu, Scriitori contemporani, 183-186; Ierunca, Semnul, 183-187; Dicț. scriit. rom
GAFTON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287127_a_288456]
-
Rubrici: „Vitrină cu spectacole”, „România, încotro?”, „Arhivele neamului românesc”, „Religie și societate”, „România văzută prin gaura cheii”, „Planetă cu picanterii istorice”, „Perle de presă”, „Din dosarele închise ale revoluției”, „Misterele Bucureștilor”, „Geografia că o lacrima”, „Policier”. Semnează versuri Ștefan Aug. Doinaș (Există), Ion Pantazi, Nicolae Rotaru, Cornel Balaban ș.a., proza - Tudor Negoiță, I. Vianu, publicistica - Ion Dorin Brădeanu, H. Lera, Vasile Băran, Ion Dodu Bălan, Arcadie Donos, Elis Râpeanu, Dumitru Bălăeț, Narcis Zărnescu, Ovidiu Trăsnea ș.a. George Chirilă publică reportaje. Alți
GALAXIA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287134_a_288463]
-
bătrânul”, G, 1939, 1; Mihail Sebastian, Un prozator ardelean: Pavel Dan, RFR, 1939, 3; Călinescu, Ist. lit. (1941), 846; Ion Oarcăsu, Clasicul Pavel Dan, TR, 1957, 1; Adriana Iliescu, Ai lui Urcan în proza ardeleană, GL, 1957, 1; Ștefan Aug. Doinaș, Teme și eroi la Pavel Dan, CNT, 1957, 12; Radu Brateș, Amintiri despre Pavel Dan, TR, 1965, 35; Nicolae Manolescu, Pavel Dan, „Scrieri”, CNT, 1965, 45; Negoițescu, Scriitori, 302-316; Regman, Confluențe, 25-65; Monica Lazăr, Pavel Dan, București, 1967; Nicolae Balotă
DAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286674_a_288003]
-
translator la Ministerul Învățământului (1957-1962). În versurile evocatoare, sentimentale ale lui D. din primul volum, Cântece uitate (1971) - caracteristica păstrându-se și în Chemarea pământului meu (1972), Strigătul tăcerii (1974), Pasăre fără somn (1975) și Sfere albastre (1976) -, Ștefan Aug. Doinaș a găsit un „lirism autentic, întemeiat pe o mare încredere în limbaj”. Poezia se remarcă printr-o viziune clasicizantă, în care teme tradiționaliste - sacralitatea pământului natal, amintirea casei părintești, perindarea, însoțită de o ușoară nostalgie, a anotimpurilor, comuniunea cu înaintașii
DESLIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286738_a_288067]
-
a activității lui D. este însă aceea de traducător din literatura bulgară, iar osârdia lui pentru transpunerea literaturii bulgare în limba română a fost răsplătită de statul bulgar cu Ordinul „Kiril și Metodie” (1966). SCRIERI: Cântece uitate, pref. Ștefan Aug. Doinaș, București, 1971; Chemarea pământului meu, București, 1972; Strigătul tăcerii, București, 1974; Pasăre fără somn, București, 1975; Sfere albastre, București, 1976; Ca să cresc mare și voinic, București, 1980; Sub cerul copilăriei noastre, București, 1989; Nevinovată. Vinovată, pref. Șerban Cioculescu, București, 1994
DESLIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286738_a_288067]
-
colaborare cu Mihaela Deșliu); Vidoe Podgoreț, Sirma, căpitan de haiduci, București, 1983; Ivan Martinov, Portret după natură. Veselovski, București, 1983 (în colaborare cu Mihaela Deșliu); Anton Ingolic, Colecționarii de pioneze și Asociația secretă P.G.C., București, 1990. Repere bibliografice: Ștefan Aug. Doinaș, Cuvânt înainte la Cântece uitate, București, 1971; Lit. rom. cont., I, 523-524; Dicț. scriit. rom., II, 78-79. L.H.
DESLIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286738_a_288067]
-
, revistă săptămânală editată de Fundația Culturală Română începând din ianuarie 1993. Director: Andrei Pleșu. Din primul consiliu editorial fac parte Ștefan Aug. Doinaș, Augustin Buzura, Mihai Botez, Z. Ornea, Mihai Oroveanu; ulterior vor fi cooptați Andrei Codrescu și Peter Gross. Elena Ștefoi este la început secretar general de redacție, apoi redactor-șef; funcția va fi preluată, începând cu numărul 301, din 1998, de
DILEMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286762_a_288091]
-
în mod constant, la „Luceafărul”. Primul său volum, Universuri imaginare, apărut în 1981, cuprinde eseuri și articole, concepute din unghi tematist și arhetipal, dar apelând și la mijloacele criticii foiletonistice, despre poezia română de la Bacovia, Blaga, Arghezi până la Ștefan Aug. Doinaș, Nichita Stănescu și Marin Sorescu. În ansamblu, volumul ilustrează „inteligență critică, orizont intelectual și capacitate analitică” (Pompiliu Marcea). Cea de-a doua carte a sa, Forme literare (1993), este consacrată în întregime literaturii române contemporane, incluzând comentarii despre volume semnate
DUGNEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286893_a_288222]
-
și în Vocale celeste (2001), acesta din urmă situându-se simetric față de volumul de debut, dar strângând în el experiența din interval. Ultimele comentarii despre poet îl definesc ca pe un „neoclasic” (Octavian Soviany), rostind nesofisticat „cosmosul mirific” (Ștefan Aug. Doinaș, Nicolae Balotă), într-un echilibru al tradiției și modernității. SCRIERI: Cer înfrunzit, București, 1969; Glas de ceară, București, 1972; Masa de mire, București, 1975; Ochii florilor, București, 1976; Dimineața cuvântului, București, 1980; Paranteza Lunii, București, 1985; Stelele strigă, București, 1988
GOT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287321_a_288650]
-
mire, București, 1975; Ochii florilor, București, 1976; Dimineața cuvântului, București, 1980; Paranteza Lunii, București, 1985; Stelele strigă, București, 1988; Timp răstignit, București, 1991; Inima lui septembrie, București, 1996; Poeme, pref. Nicolae Balotă, București, 1997; Plâns de heruvim, postfață Ștefan Aug. Doinaș, București, 1999; Clipa dintre hotare, București, 2001; Vocale celeste, Cluj-Napoca, 2001. Repere bibliografice: Florin Manolescu, „Cer înfrunzit”, RL, 1970, 13; Victor Felea, „Cer înfrunzit”, TR, 1970, 17; Daniel Dimitriu, „Glas de ceară”, CL, 1972, 17; Zaharia Sângeorzan, „Glas de ceară
GOT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287321_a_288650]
-
în Chiuiești, județul Cluj (1976-1977), ca librar și funcționar la Centrul de Librării din Cluj-Napoca (până în 1987), apoi ca redactor la revista „Tribuna”. Debutează cu o poezie în revista „Familia” (1968), la rubrica „ Poșta redacției”, girată atunci de Ștefan Aug. Doinaș, iar editorial, cu volumul În odăile fulgerului (1982), prefațat de Petru Poantă. Colaborează frecvent cu comentarii critice, recenzii de cărți de poezie, traduceri și interviuri în revistele „Steaua”, „Ramuri”, „România literară”, „Cultura creștină”, „Vatra”, „Familia” „Cetatea literară” ș.a. A beneficiat
CRISTOFOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286512_a_287841]
-
Opere, XII, 341-345, 438-441, 518-519; E. Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 129; Călinescu, Ist. lit. (1941), 756-758; Papadima, Creatorii, 424-430; Ștefan Baciu, Aron Cotruș, omul și poetul, „Revista scriitorilor români” (München), 1964, 3; Streinu, Pagini, II, 71-77; Piru, Panorama, 57-60; Doinaș, Poezie, 64-68; Crohmălniceanu, Literatura, II, 517-526; Micu, „Gândirea”, 491-513; Felea, Aspecte, II, 101-107; Ion Dodu Bălan, Resurecția unui poet. Aron Cotruș, București, 1981; Simuț, Diferența, 27-31; Cotruș, Meditații, 238-241; Grigurcu, Eminescu-Labiș, 243-252; Elena Indrieș, Dimensiuni ale poeziei române moderne, București
COTRUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
rozicrucian, București, 1998; Victor Valgard, Teatru - Theâtre, ed. bilingvă, București, 2000 (în colaborare cu Irina Mavrodin). Repere bibliografice: Georgeta Horodincă, Cartea norilor, RL, 1979, 52; Gheorghe Pituț, Poemele vederii, LCF, 1980, 7; Mircea Tomuș, „Norii”, T, 1980, 2; Ștefan Aug. Doinaș, Omul care traduce norii, VR, 1980, 2; Liviu Antonesei, „Norii”, CL, 1980, 3; Gheorghe Grigurcu, Un poet al norilor: Petru Creția, ST, 1980, 9; Al. Piru, Marginalia, București, 1980, 85-90; Nicolae Manolescu, Studii clasice, RL, 1981, 47; Mircea Ivănescu, „Epos
CREŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286486_a_287815]
-
LiterNet (www.liternet.ro). Criticul participă la proiecte culturale sau de cercetare, prezintă comunicări la simpozioane și colocvii, prefațează volume, iar contribuții ale sale sunt incluse în volume colective consacrate unor personalități literare (Mihail Sebastian, Ov. S. Crohmălniceanu, Ștefan Aug. Doinaș). O călătorie în Brazilia (obținută ca premiu la un concurs de eseuri pe tema relațiilor româno-braziliene) i-a prilejuit substanțiale contribuții publicistice și contacte culturale. Colaborează cu articole la Dicționarul esențial al scriitorilor români (2000), Dicționarul scriitorilor români (IV, 2003
CRISTEA-ENACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286505_a_287834]
-
egală atenție despre literatura unor scriitori din toate generațiile. În volumul Concert de deschidere - organizat pe secțiuni: poezie, proză, critică și istorie literară, eseu și publicistică, jurnale, memorii, corespondență etc. -, lista autorilor comentați merge de la Geo Dumitrescu și Ștefan Aug. Doinaș până la Daniel Bănulescu și Marius Ianuș (la secțiunea de poezie) și de la Marin Preda și Titus Popovici până la Horia Gârbea și Ioana Drăgan (la cea de proză), cuprinzând, evident, numeroși șaizeciști și optzeciști importanți. Publicînd, în „Adevărul literar și artistic
CRISTEA-ENACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286505_a_287834]