1,677 matches
-
dominarea simțurilor și pasiunilor: "Adevărata personalitate a omului zace în fundul cel mai adînc al vieții spirituale, și nu e dezvoltată decît în măsura în care ajutăm sufletul să pună stăpînire asupra simțurilor și pasiunilor" (1, p. 105). Cum ar putea educația să asigure dominarea "eului spiritual"? Pentru a răspunde la această întrebare Foerster analizează două tipuri de educație care se confruntau în primii ani ai acestui secol: a) educația autoritară caracterizată prin constrîngere, rigorism, eteronomie și b) educația liberă, care nega orice autoritate și
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
pe apelul la "elementul eroic", deci pe efortul voluntar, el considera că munca în care vor fi angajați elevii nu trebuie să fie neapărat plăcută. Obișnuirea din vreme cu ocupații neplăcute, aprecia acest pedagog, se constituie într-un exercițiu de dominare a simțurilor, care va apăra mai tîrziu ființa umană de subordonarea față de pasiunile violente. Întrucît a propus ca modalitate de educație autoconducerea clasei de elevi însușirea normelor morale prin interrelații cu alții Foerster este considerat ca un pedagog social. După cum
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
din școală un instrument subordonat luptei sale pentru a asigura victoria socialismului. A apărut astfel teza comunistă a caracterului partinic al școlii. În strînsă legătură cu aceasta s-a conturat o altă idee, aceea a unei educații care să asigure dominarea individualului de către social. Curînd după revoluția din octombrie, pe măsură ce puterea sovietică se consolida, s-a conturat cerința organizării școlii pe baza noii ideologii și a elaborării unei teorii pedagogice adecvate sistemului social-politic de curînd instaurat. În primul deceniu au avut
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
la periferia peninsulei. Odată cu incapacitatea tot mai evidentă a guvernului otoman de a-și apăra posesiunile, teritoriile din Balcani au devenit premii rîvnite de alte mari puteri. În secolul al optsprezecelea, imperiile rus și habsburgic au declanșat o luptă pentru dominarea regiunii atît împotriva Imperiului Otoman cît și unul cu celălalt. În secolul al nouăsprezecelea, centrul de greutate al zonei s-a transferat pe scena diplomatică; Chestiunea Orientală, care le implica pe toate marile puteri europene, a constituit o problemă diplomatică
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
o regiune de tensiuni internaționale, firește că popoarele din Balcani se aflau sub o constantă presiune din afară. Nedorind să accepte înlocuirea dominației Imperiului Otoman cu cea a altor puteri, liderii naționali balcanici luptau împotriva oricărei încercări de anexare sau dominare din afară. Ei erau totodată atrași extrem de mult de realizările materiale și culturale ale statelor europene. Astfel, în ciuda faptului că mișcările naționale erau îndreptate spre ceea ce însemna de fapt renașterea organizațiilor politice pre-otomane, conducerile lor acceptau instituțiile politice europene și
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
preocupați de recucerirea teritoriilor pierdute de Bizanț în Asia Mică. La vremea aceasta, Imperiul Bizantin a intrat în conflict și cu Veneția. Prin secolul al doisprezecelea, acest oraș întreprinzător își clădise un puternic imperiu maritim bazat pe comerț și pe dominarea mărilor. Cucerise un lanț de insule și un număr de porturi și de puncte ușor de colonizat pe tot cuprinsul mărilor Adriatică, Mediterană și Egee. Potențială rivală a Constantinopolului, Veneția a găsit în timpul celei de a patra cruciade prilejul de
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
administrației, latina pe vremea romanilor, a devenit acum italiana; limba italiană și-a menținut dominația pînă de curînd. Situația aceasta nu a împiedicat totuși dezvoltarea literaturii croate, al cărei centru era în secolul al cincisprezecelea Dalmația. Statele care rîvneau la dominarea teritoriului Dalmației luptau și pentru obținerea controlului asupra Bosniei. Situată între bisericile rivale ale Răsăritului și Apusului, în această regiune avea să se declanșeze o mișcare religioasă separatistă. Biserica creștinilor bosniaci, care nu aparținea nici clerului ortodox, nici celui catolic
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
stăpînire regiunile locuite de albanezi. Cu toată intervenția străină, trebuie să subliniem că atunci, ca și mai tîrziu, zona era greu de ținut sub control. Notabilitățile locale și căpeteniile clanurilor își dirijau propriile districte și luptau unii cu ceilalți pentru dominarea ținutului respectiv. Din cauza situației interne dificile, a apărut o masivă migrație albaneză spre sud, grupuri-grupuri deplasîndu-se în Tesalia, în Pelopones și în insule. Unele dintre acestea din urmă Hydra, Psara și Spetsai, de pildă au devenit majoritar albaneze din punct
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
îi depășeau cu mult numeric pe apărători. Comandanții bizantini aveau circa nouă mii de soldați la o populație de aproximativ cincizeci de mii de oameni. Armata otomană, cu cei optzeci de mii de ostași, beneficia și de artilerie și de dominarea părților dinspre mare. Orașul a căzut în cele din urmă la 29 mai. Prăbușirea statului bizantin și cucerirea celui mai mare oraș imperial a fost un eveniment de o importanță extraordinară. Prima citadelă a creștinismului răsăritean, moștenitoarea puterii și a
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
sfere: domeniul credinței, darülislâm, și cel al războiului, darülharb. Datoria conducătorului era extinderea dominației Islamului asupra unui teritoriu cît mai întins posibil. În ciuda accentului pus pe războiul religios, obiectivul nu era distrugerea darülharb-ului sau a popoarelor acestuia, ci cucerirea și dominarea lor într-o manieră avantajoasă pentru Islam. Într-un oraș sau într-o regiune supuse fără rezistență, populația își păstra, dacă voia, religia și, într-o mare măsură, autonomia locală; dacă rezista, aceasta putea fi înrobită sau masacrată, iar posesiunile
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
au reprezentat realmente o influență străină provinciilor peste care domneau. Visul fanariot al restaurării Bizanțului era într-adevăr un vis ortodox, dar nu și unul românesc. Ceea ce au realizat domnii fanarioți a fost înființarea unei insule bizantine în interiorul Imperiului Otoman. Dominarea bisericii românești de către greci a fost deja menționată. Fanarioții aveau controlul asupra înaltelor ei funcții și a sinodurilor. În trecut, conducătorii Principatelor fuseseră întotdeauna generoși în donațiile făcute instituțiilor și cauzelor ortodoxe. Darurile fanarioților erau în schimb menite să întărească
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
a strînge anumite dări, fără amestec în modul în care erau folosite terenurile agricole. Dacă povara era prea grea, țăranii își puteau părăsi pămînturile. Era pămînt din belșug în Principate, dar nu agricultura, ci creșterea animalelor era ocupația principală. Evident, dominarea unei zone nu prezenta nici un avantaj pentru un proprietar funciar dacă aceasta nu avea o forță de muncă, astfel că s-au depus eforturi pentru ca țăranii să rămînă pe loc. Deși iobăgia datează oficial în țara Românească din timpul domniei lui
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
la Principate. În ultimul deceniu al secolului, ambele provincii au fost afectate tot mai mult de repercusiunile Revoluției Franceze. Începînd din acest moment și pînă la Congresul de la Viena din 1815, problemele Balcanilor aveau să rămînă subordonate marii chestiuni a dominării continentului european. Între timp însă, Principatele se aflau cel puțin pe drumul reformelor interne și al autonomiei naționale. Regimul fanariot s-a menținut, dar reformele lui Mavrocordat, chiar dacă unele dintre ele au fost ulterior abolite sau modificate, marcaseră măcar recunoașterea
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
unor schimbări sociale și politice. Această atitudine a făcut din Joseph al II-lea un adversar pe față al nobilimii și al privilegiilor ei istorice exercitate prin intermediul dietelor; el a criticat totodată atît scutirea de impozite a nobililor cît și dominarea țărănimii de către aceștia. Curînd după moartea mamei sale, cînd a fost mai liber să-și pună în aplicare propriile idei, împăratul a început să introducă reforme mai radicale, în primul rînd abolirea iobăgiei. Măsura aceasta a fost luată în 1785
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
logică alegere, problema aceasta a constituit un focar de controverse și dispute în rîndul tuturor naționalităților pînă la dizolvarea imperiului. Joseph al II-lea a subminat deci două dintre instituțiile fundamentale ale monarhiei: nobilimea provincială, a cărei forță consta în dominarea administrației locale și a țărănimii, și biserica catolică, cea mai puternică organizație ecleziastică. Din nefericire, împăratul nu dispunea de sprijinul efectiv al unei părți de populație suficient de numeroasă. Marea masă a societății care spera el că va beneficia de pe urma
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
creștine să se organizeze întru propria lor apărare. Au apărut astfel centre de guvernare locală, care, la rîndul lor, asigurau loialitatea și obediența locuitorilor. Prăbușirea autorității centrale nu a avut drept rezultat doar înființarea unor centre politice alternative, ci și dominarea anumitor regiuni de bande înarmate, constituite legal și ilegal, care aveau adesea interese și jurisdicții competitive. Activitățile ayanilor, cîrjalilor, ale ienicerilor aflați în afara legii, ale bandiților și căpitanilor bosniaci au fost deja menționate. La toate acestea trebuie adăugate formațiile legale
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
politică occidentală în sensul elaborării unor constituții sau a unor legi care să limiteze puterea conducătorului și al instituirii unor consilii sau adunări care să controleze împreună statul. Inițiativele acestea nu erau democratice. Familii puternice și persoane influente luptau pentru dominarea guvernelor, voind să-l controleze în interesul lor și al adepților lor. Cu toate că mulți și-au dobîndit puterea grație autorității lor în mediul rural, puțini erau în favoarea unei administrații descentralizate sau a lărgirii dreptului de vot pentru includerea țărănimii majoritare
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
el nevoit să plece din țară. A fost atunci convocată o adunare, care a fost dominată de constituționaliști. Aceștia l-au ales drept conducător al statului pe Alexandru Karagheorghević, fiul marelui lider revoluționar. Domnia lui Alexandru a fost marcată de dominarea Partidului Constituțional condus de Toma Vučić-Perišić, Avram Petronijević și Ilija Garašanin. Ei erau sprijiniți de notabilii, birocrații și negustorii care alcătuiseră fosta opoziție a regimului lui Miloš. Puterea din cadrul guvernului se afla acum în mîinile consiliului, nu într-ale domnitorului
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
un fel de înțelegere tacită între el și Marea Britanie asupra problemelor orientale. În ciuda acestui fapt, cererea, mai ales în termenii în care era ea formulată, nu putea fi acceptată nici de Poartă, nici de puteri, întrucît ar fi dus la dominarea imperiului de către Rusia și la o deteriorare totală a echilibrului diplomatic din zona răsăriteană a Mediteranei. Puterile occidentale și Rusia au intrat rînd pe rînd în război. Atunci cînd Poarta a refuzat să se supună ultimatumului rușilor, ale cărui pretenții
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
sisteme administrative separate. Personal, Cuza nu prea avea experiență în domeniul administrației naționale și era conștient că opinia liberală prefera un domnitor străin. El nu dispunea de nici un sprijin politic pe care să se poată baza. Dreptul de vot asigura dominarea adunărilor de către conservatori. Înainte de a putea fi sigur de un anumit sprijin al legislaturilor sale, domnitorul era astfel obligat să recurgă la o modificare a legii electorale. Două partide politice erau angajate în lupta pentru dobîndirea puterii. Liberalii susțineau acum
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
am văzut, în secolul al optsprezecelea, conducerea culturală era în mîinile uniaților. Ea avea să treacă în cele ale ortodocșilor în mare parte grație eforturilor episcopului Andrei Șaguna, care avea să joace un rol major în mișcările naționale ale românilor. Dominarea vieții culturale românești de instituțiile religioase era rezultatul firesc al faptului că bisericile asigurau cea mai mare parte a educației accesibile românilor. Biserica îi pregătea pe profesorii școlilor elementare; învățămînt superior exista numai la școala uniată de la Blaj și la
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
se aștepta să fie consultat în toate chestiunile importante. Acest aranjament îi oferea guvernului rus o puternică bază militară chiar în inima Peninsulei Balcanice și nu departe de Constantinopol. Acest fapt ar fi trebuit să-i asigure și o deplină dominare politică a principatului. Au apărut trei centre ale puterii politice în acest moment: prințul, partidele politice și agenții ruși. Situația era complicată și mai mult de faptul că existau divergențe între reprezentanții ruși, cei diplomatici și cei militari sprijinind partide
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
înțelegere tacită, Alin se apropia de unul dintre rafturile din cofetărie umplându-și buzunarele cu tot ce îi plăcea. Carlina stătea nemișcată în momentul acela, privindu-i chipul și expresia tandră, atât de vizibilă. Avea un sentiment de putere și dominare. Acest lucru o făcuse pe Carlina să își dezgroape unele amintiri din copilărie, pe care le strângea la piept și erau ca un felinar. Copilăria și adolescența ei fuseseră ca un tunel la al cărui capăt zărea o luminiță, la
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
săvârșită pe Golgota - scria Nichifor Crainic - e de atunci Încoace substanța otrăvită a Talmudului. Căci talmudismul e cultul urii Împotriva lui Iisus Hristos” (articolul „Rasă și religiune”, 1936). Ura față de „ucigașii lui Isus” trebuie realimentată mereu : „E pofta paranoică de dominare, de subjugare, de șantaj, de ilustrare a primului slogan fascist din istoria umanității : Evreii sunt poporul ales de Dumnezeu. Pentru ce merite sau misiuni o fi fost ales ? Pentru a-l pălmui, și scuipa, și biciui, și răstigni pe Mântuitor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
nu pare să aibă cu ce să concureze charisma lui Daniel, dar în scurt timp devine evident că ambiția lui e la fel de oțelită și că moliciunea lui e insidios posesivă. El și Daniel sînt adversari de la prima vedere concurenți în dominarea comunității , dar fiecare depinde de celălalt ca să poată domina. Deci sînt aliați fără voie (pînă la final chiar se încuscresc) și, pe parcursul filmului, fiecare se îmbibă de celălalt : periculosul Daniel îl tăvălește pe Eli prin petrol (îl botează în elementul
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]