5,649 matches
-
Hristu și Oaie se Înfrățiseră prin scândura oblonului, Își făgăduiau unul altuia surorile, deși aveau numai frați. Contra unei damigenuțe de cinci litri din vinul cel nobil al șoferului - tată-său păstrase butuci din vechile vii ale boierului cu os domnesc -, Hristu promitea un pachet de țigări americane de care putea face rost de la un bun prieten al lui din armată. Hristu făcuse stagiul militar la malul mării și intrase În legătură cu familii de vaporeni care aduceau, printre multe alte minunății, aparate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
armată și l-au scutit pe toată viața de orice serviciu militar. Hristu, vesel, făcea afaceri păguboase cu mărfuri de contrabandă. Atunci, când cu camionul răsturnat, Oaie nu se ținuse de cuvânt: În loc de vin nobil din butucii boierului cu os domnesc, el Îi dăduse lui Hristu o damigeană cu vin obișnuit, care mirosea a doagă cu mucegai. Hristu nu s-a supărat, a râs, chiar, de viclenia celuilalt. La un moment dat s-a Însurat cu o elevă a lui de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
s-o vezi terminată ori măcar Începută. Se ducea străbunica mea - Bâta, cum se zice pe aici - să-l cheme pe Cucu, să zicem, la stropit via cu zeamă bordeleză. Bâta luase În arendă niște vie de la boierul cu os domnesc și cu noroc În viață și se cam necăjea cu ea, că toată vara trebuia să stea cu pompa În spinare dacă nu voia să culeagă În toamnă numai ciorchinii strugurilor, fără boabe. Vițele boierului se arătau gingașe și mofturoase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
afle mai multe despre Priponești, mama lui fiind priponeșteancă, conșcolară la Priponești. 28 decembrie 2006. Puțin după ora 10 am plecat la poștă, să scot pachetul cu medicamente trimise de d-na dr. Virginia Faur din Lugoj. În apropierea bisericii „Domneasca” din centru m-am întâlnit cu prof. Gruia Novac. Ne-am îmbrățișat cu mari efuziuni, sărutându-ne... E o apreciere și recunoaștere reciprocă a valorilor noastre. Ne-am apropiat oarecum cam târziu, dar e bine și așa! După amiază trec
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
albi de sudoare, duceau de la vodă sau îi aduceau vești... --Pe când călăreții de Țarigrad înșeuau caii în zori de zi și porneau la drum ca niște năluci?... --Mi-ai prins gândul din zbor. Asta înseamnă tinerețea. --Uite colo, părinte, Curtea domnească. Iar pe Ulița Mare, în lumina asta aurie, în trăsura trasă de patru cai focoși, a ieșit la plimbare doamna lui vodă. Pe de lături, în trapul săltat al cailor, merg câțiva oșteni... --Da. I-am văzut și eu - mi-
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
în fața curții “gospod” se afla o fântână? --Nu știam, sfințite. --Am aflat asta din mărturia șoltuzului și pârcălabilor târgului, de la 25 aprilie 1627 (7135), privind vânzarea unui loc de case cu pivnițe de piatră aflate “pre Ulița Curției, împotriva fântânei domnești”. Și dacă această dovadă nu-i suficientă, atunci să căutăm în “Letopisețul Țării Moldovei”, izvodit de Ion Neculce, unde, vorbind de “Domnia Ducăi-vodă celui Bătrân a tria în Țara Moldovei”, spune: “Iară în al doile anu au tăiat Duca-vodă pe
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
că ei sântu vinovați. Deci Duca-vodă mult i-au mustrat și au orânduit pe Toader Flondor vel-armaș de le-au tăiat capetili a tustrii dziua amiadzăzi la fântâna denaintea porții domnești”. Și acum, dacă tot ne aflăm aici, în fața Curții domnești, te rog să-mi spui ce știi despre dania lui Ștefăniță Lupu voievod, din 28 martie 1660 (7168), către mănăstirea Hlincea? --Întâi să ascultăm vorbele lui vodă: “Întru acea și domnia mea am dat și am miluit sfânta noastră rugă
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Ianina - și Maria, soția lui, fiică a voievodului Petru Șchiopu. --Văd că ești destul de indulgent, dragule, și nu am alta de făcut decât să mă plec în fața părerii tale. --Încerc să respect spiritul documentelor. --Să nu ne depărtăm de Curtea domnească. Uite că, la 6 iunie 1749 (7257), suntem martorii vânzării unei case chiar lui vodă. “Adică eu, Iordache Seliam ceauș, făcut-am zapisul mieu preînălțatului, luminatului domnului nostru, măriia sa Costandin Nicolae <Mavrocordat> voievod, să se știe c-au cumpărat
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
case chiar lui vodă. “Adică eu, Iordache Seliam ceauș, făcut-am zapisul mieu preînălțatului, luminatului domnului nostru, măriia sa Costandin Nicolae <Mavrocordat> voievod, să se știe c-au cumpărat măriia sa de la mine o casă ce-am avut dinspre Curte domnească, la colțul ogrăzii gospod, dispre ierbărie (pulberărie n.n) gospod... Și măriia sa cumpărând-o di la mine, au dat-o danie bisericii... lui Sfentâi Nicolae”. --Din câte știu eu, vodă a cumpărat această casă - după cum însuși spune la 22
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
testament a domnii mele tuturor cui să cade a ști că, luând aminte domnia mea pentru lipsa apii ce era mai înainte vreme la orașul acesta și cu agiutoriul lui Dumnedzeu săvârșind noi acea pomană, aducând apa denaintea porții Curții domnești, din care să îndestulează toată obștiia , socotit-am că să cade a să așădza la o cale bună, ca și într-altă vreme viitoare să nu vie la stricăciune din lipsa apii și, cătră întemeiere de starea aceștii haznale, așa
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
și cheltuielile pentru orice reparație a haznalei. --Să vezi câte lucruri noi aflăm din hotărârea lui Constantin Mihail Cehan Racoviță din 15 august 1756 (7264), prin care stabilește locul ce va rămâne liber pentru cele două cișmele de la poarta Curții domnești. --Dacă sfinția ta îmi dă voie, am să spun ce hotărăște vodă: “Facem știre... cui i să cade a ști că,... după cercetare ce-au făcut domnie sa Matei Ghica vodă pentru două haznale ce sintu făcute de răposatul Grigorie
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
ce-au făcut domnie sa Matei Ghica vodă pentru două haznale ce sintu făcute de răposatul Grigorie Ghica vodă aice în orașul Eșilor, precum să vădu, una pe denainte feredeilor (băilor n.n) și alta pe denainte Curții i Porții domnești. Și pentru ca să rămâie vecinică pomenire... au adus și oameni meșteri suiulgii de la Țarigrad, anume Dima și Constantin, și i-au așezat aice ca să fie neschimbați... Ce dar... s-au îndemnat și au făcut și domnie sa Matei Vodă și altă
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
de o parte și de alta”. Apoi vorbește de puțurile de vizitare a conductelor de aducțiune a apei. Cine va deschide o asemenea “fântână” (puț n.n) va fi aspru pedepsit... “Așijdere, poruncim domnie me, și pentru sacale și aparii domnești sau boierești sau măcar a cui ar fi, să fie toți opriți... a lua apa din haznele, pentru ca nici odată să nu pricinuiască din pricina cailor și a căruților... Și... s-au rânduit... un căpitan cu doi slujitori de la agie ca să
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
trimite pe vel logofătul “Radul Racoviță”, care spune: “Și după poroncă... întâiu am prinsu a măsura din capul podului Gunoiului (actuala stradă Palat n.n), unde se împreună cu Ulița Mari înaintea Porții gospod”. --Nu cred că știai că la Curtea domnească se bea cafea, încât aveau și “cahfegii” anume să-i servească la ospețe cu cafele și dulcețuri... Asta o confirmă Grigorie Ioan (Calimah) voievod, la 24 iulie 1763 (7271), când dăruiește “lui Andrii cahfegiul de la cahfigeriia gospod... un loc de
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
locului se pomenește de “pârâul ce vine de la Cișmeaua Sărată”. --Cum bag samă, s-ar putea ca la Curtea domnească să fi fost aduse și oarece ape “sărate” (minerale n.n). Din câte îmi amintesc, însă, “împregiurul haznelii ceii vechi domnești” au fost lăsați câte “un stânjen și giumătate” pentru întreținerea conductei. “Dar din vreme ce pentru trebuința tocmitului haznelilor s-au făcut lagum (tunel n.n) boltit pe supt dughene de mergi apa păn-într-amândoo haznelile și când s-ar întâmpla
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
trebuință de a se mai lăsa loc... de să faci atâta mărșevie despre orășeni asupra oalelor apii”. --Așa se face, dragule, că la 10 mai 1760, Alexandru Ghica voevod dăruiește lui Dima suiulgiul locul din jurul cișmelei vechi din poarta Curții domnești. Treburile însă nu se opresc aici, fiindcă în aprilie 1776 Grigorie Alexandru Ghica voevod revine asupra haznalelor din fața “Curții gospod” și hotărăște: “Fiind... dumnealui Fotache doftorul a Curții gospod... Și socotind domnia mea a sale credincioase slujbe, iată osebit de
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
a Curții gospod... Și socotind domnia mea a sale credincioase slujbe, iată osebit de alte mile, l-am mai miluit și i-am dat dumisale danie cu acest hrisov... o bucată de loc ce este aicea în târgul Iași, loc domnesc, la poarta cea mare a Curții gospod... Pentru aceia dar,... s-au măsurat acest loc, din colțul uliței ce desparte drumul porței cei mari și Ulița cea Mare la vale spre bașcă (beci n.n),... unde este stâlpul cu fănar
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
în deșert spusa lui vodă. --Iertare, sfințite, dar așa mi se pare că stau lucrurile. --Ca niște oameni înțelepți ce suntem, trebuie să luăm în seamă doar cele scrise. Uite, spre pildă... Știam că undeva pe lângă Spiridonie a existat Curte domnească, dar nu știam cum s-a ajuns acolo. Din hrisovul lui Alexandru Ioan Calimah voevod, din 3 septembrie 1795, însă, aflăm: “Deci socotind... că... ce mai întăi trebuință de a să pune la cale, pentru ca și domnii să aibe unde
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
lor ce sânt alăture cu casăle dumisale hatmanul, și nefiind din destul numai odăile ce să află într-aceste casă... s-au mai făcut și alte casă alăture... care casă s-au socotit și s-au hotărât ca să rămâie... curți domnești”. --Toate bune și la locul lor, sfințite, dar de unde bani? Vodă, însă, împreună “cu sfatul de obștie s-au socotit ca acum la slujba vădrăritului anului acestuia 1795, afară de opt bani vechi obicinuitul vădrărit și afară de câte un ban nou
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
--Un an mai târziu, adică la 24 iulie 1796, Alexandru Ioan Calimah confirmă o danie din 15 martie 1761 “cu iscălitura și pecete răposatului întru fericiri părintele domniei meli Ioan Teodor voevod”. Locul dăruit se întindea: “din gios supt Curte domnească, undi au fostu și heleșteul domnescu,... cu iazul și cu vadul și dimpreună cu tot șesul... Bahluiului... și din iaz în gios... și cu matca Bahluiului... despre apus până unde se împreună hotarul mănăstirii Gălății și... mănăstirii Frumoasa dimpreună cu
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Bahluiului... și din iaz în gios... și cu matca Bahluiului... despre apus până unde se împreună hotarul mănăstirii Gălății și... mănăstirii Frumoasa dimpreună cu vadul... pe care loc să aibă voie... a-și faci... și moară,... și fiind aproape de Curtea domnească, de s-ar întâmpla vreodată trebuinți de la Curte ca să să macine niscaiva pâini domnească,... venitul morii numitei mănăstiri să să de nedezmințit ca să nu să păgubească mănăstire de venitul său”. --Un vodă grijuliu cu toate cele de obște. Acum vom
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
nu să păgubească mănăstire de venitul său”. --Un vodă grijuliu cu toate cele de obște. Acum vom afla că, la 28 dec 1797, Alexandru Ioan Calimah voievod îi dă lui Vasile Machedon biv vel sulger, ispravnic de Curte “Un loc domnesc ce s-au aflat slobod, lângă poarta Curții cei Vechi, subt ceasornic, adecă la fața Uliței Mari, de cătră temniță, ce iaste în zidul Curții Vechi și în dugheana unui ceasornicar neamț, ce au avut și el danie de mai
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
mitropolit”. Până la urmă însă a avut noroc, fiindcă mitropolitul, văzând-o atât de strâmtorată, a iertat-o de datorie și i-a mai dat încă patru lei, dar casa i-a luat-o! --Știa sfinția ta că în dosul grajdului domnesc se afla “Gunoiul gospod”? --Știam doar că ulița care mai târziu s-a numit Podul Roșu înainte s-a chemat Ulița Gunoiului. --Despre această uliță, aflăm la 17 iunie 1776, din mărturia vornicului de poartă Toader Pivniceriul, care, fiind trimis
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
înainte s-a chemat Ulița Gunoiului. --Despre această uliță, aflăm la 17 iunie 1776, din mărturia vornicului de poartă Toader Pivniceriul, care, fiind trimis de Costandin Rusăt vel logofăt, măsoară și hotărăște un loc dăruit de vodă lui Toader seimen domnesc. Acest loc se afla la “Gunoiul domnesc din dosul grajdului gospod”. --După cum se vede, slujbașii domnești s-au cam înădit la locul domnesc din preajma Gunoiului gospod. Asta se vede din mărturia hotarnică de la 9 aprilie 1777, făcută de același
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
de poartă Toader Pivniceriul, care, fiind trimis de Costandin Rusăt vel logofăt, măsoară și hotărăște un loc dăruit de vodă lui Toader seimen domnesc. Acest loc se afla la “Gunoiul domnesc din dosul grajdului gospod”. --După cum se vede, slujbașii domnești s-au cam înădit la locul domnesc din preajma Gunoiului gospod. Asta se vede din mărturia hotarnică de la 9 aprilie 1777, făcută de același Toader Pivniceru vornic de poartă, pentru un loc dat de vodă “Tomii tufecciul gospod (artilerist). --Chiar dacă
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]