139,817 matches
-
Fodor), voi percepe acest obiect ca fiind într-adevăr un pian ca urmare a unui lanț cauzal de reprezentări mentale a ceea ce văd în fața ochilor (formă, culoare, dimensiuni etc.). Teorii din domeniul fizicii și medicinii susțin o asemenea abordare, aducînd dovezi științifice referitoare la felul în care se formează imaginile pe retină și felul în care creierul procesează informația. Prin reprezentare mentală cognitiviștii se referă la mecanismele creierului, aruncînd în joc ce au mai bun, adică o serie de redutabile analize
Vechi dileme, noi răspunsuri by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16742_a_18067]
-
dormi liniștit după ce l-ai ascultat, cei care se întrec cu Odiseu rămîn cu aceeași experiență. A demonstrării, în ultimă instanță, a fragilității oricăror aparențe sau evidențe". Demonstrație care, uneori, este instrumentată de umor. Precum orice structură rațională, Ulise dădea dovadă de umor, acesta fiind aspectul stenic al polytropiei sale, dar și - să recunoaștem - o anticipație a absurdului. Într-o singură privință Ulise nu este un om modern și anume prin faptul că nu poate fi apreciat drept o figură tragică
Ulise ca prototip by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16730_a_18055]
-
Dorin-Liviu Bîtfoi Nu este pentru prima dată când se inițiază la noi o serie reprezentativă a operelor lui Freud. Pe la începutul deceniului Editura Științifică pornise pe un asemenea drum - cu oarecare succes, dovadă cele patru volume apărute până în '96. Tenacitatea întreprinzătorilor nu s-a ridicat însă, pe cât se vede, la înălțimea entuziasmului lor. De vreo doi ani Editura Teora promite și ea o ediție, dar dintr-un alt clasic al psihanalizei - e vorba
Eveniment editorial by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16750_a_18075]
-
Steinhardt în faimosul lui eseu despre Secretul "Scrisorii pierdute". Chiar aceasta e ideea lui Steinhardt: că împăcarea din actul al IV-lea al piesei nu e o soluție facil-comică, așa cum au crezut criticii, dar, ca și aceea din finalul Telegramelor, dovada cea mai puternică a înțelegerii de către dramaturg a sufletului românesc. Scrie Steinhardt: "Actul al IV-lea este acela unde, pentru cine are ochi de văzut, urechi de auzit și inimă să-i bată, autorul Scrisorii saltă peste comedia de moravuri
Măsură pentru măsură by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16761_a_18086]
-
ținea și a le citi drept credincioșii Hristiani. "în perioada absolutismului luminat - explică în continuare Adrian Marino -, în secolul 18, cenzura în țările românești intră într-o nouă etapă. Ea are o formă centralizată, laicizată și, mai ales, foarte birocratizată." Dovezile aduse în sprijinul acestei teze sunt convingătoare; nu se precizează însă că, practic, în acea perioadă, cenzura aducea atingere unei părți nesemnificative din cultura scrisă (în condițiile în care cultura scrisă însăși reprezenta o parte nesemnificativă din cultura națională). Trecând
Terifianta cenzură ca inofensiv obiect de studiu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16748_a_18073]
-
rupere de firesc nu e caracteristică felului nostru de a gîndi, tocmai problematica pur spirituală ne lipsește. Aceeași prelungire a naturalului, fără ruptură și opoziție, o găsim în conduita populară românească și în acele, rare, texte culte care pot furniza dovezi concludente în sprijinul specificității noastre. Ideea este deja la Blaga, în distincția dintre cultura minoră (anistorică, rurală etc.) și cea majoră (istorică, urbană etc.). (Interesant e că examinînd filosofia lui Blaga însuși, Noica o situează în aceeași descendență "naturală" și
Sufletul românesc by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16777_a_18102]
-
Iulia Popovici Doru Ilana, Iacob Roman, Liubița Raichici - doi români și o sîrboaică - legați în mod indisolubil de identitatea lor bănățeană. Mai presus de orice idee de autonomie, acești poeți sînt o dovadă a faptului că acolo, în provincia de sud-vest, se scrie și se publică o literatură de calitate ce poartă o evidentă marcă made in... Liubița Raichici e autoarea unui volum alcătuit din 49 de fragmente de proză și poezie, toate
Trei poeți bănățeni by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16766_a_18091]
-
silă să-l mai văd și am plecat de lîngă televizor. Rolul său nefast în fruntea statului de la revoluție încoace și cramponarea lui cu orice preț de putere îl fac de-a dreptul de nesuportat. Nesimțirea comunistă de care dă dovadă, în ciuda acuzațiilor grave și bine întemeiate ce i se aduc, dezvăluie în el un personaj depășit și rudimentar, nedemn de locul pe care îl ocupă, obținut printr-o mare farsă (alegerile din 20 mai a.c.)". Victor Felea, Jurnalul unui poet
Jurnalul lui Victor Felea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16799_a_18124]
-
această privință, Cronicarul n-ar fi la fel de categoric. În acest joc vicios victima inocentă e alegătorul, care încă nu s-a lecuit de propriile sale vise irealizabile, ceea ce pentru un român cu experiența Occidentului poate și nu poate fi o dovadă că alegătorul român aleargă după himere.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16775_a_18100]
-
mai limpede și mai apropiat celui presupus a fi la origine, Cranga, dacă nu chiar Creanga sau Creangă, observă: "Creangă putea, ca nume, să fie un toponimic, să fie denumirea unui loc, a unui cîmp, a unei păduri. În lipsa oricărei dovezi, în discuție rămîne substantivul "creangă", ceea ce înseamnă după dicționarul lingvistic "Ramură a unui copac", dar mai înseamnă și "Ramură a unei familii de oameni"." Autorul adaugă că numele celor doi din conscripția din 1754 sînt scrise de alți funcționari decît
Genealogie literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16805_a_18130]
-
nici Cronicarul care, în această "vară incendiară" (la propriu, nu ca-n reclamă), evită subiectele inflamabile. Nu din lașitate, ci ca să nu ia foc. O revistă nici incendiară, dar nici rece, în care ai întotdeauna ce să citești este CUVÎNTUL. Dovadă numerele de vară, din iulie și august. Articolul cel mai ispititor din numărul 7 al revistei este Paradisul iubitorilor de carte, semnat de Ion Crețu. Cum Cronicarul se numără printre cei vizați de acest titlu, adică iubitorii de carte, a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16832_a_18157]
-
care diferă de-a dreptul îngrozitor de la unul la altul. * În EVENIMENTUL ZILEI, Cornel Nistorescu nu numai că face de două parale sondajele de opinie, dar le opune rezultatele obținute de ziarul pe care îl conduce. Ceea ce nu e o dovadă obligatorie că dreptatea e de partea sondajului realizat de Evenimentul zilei. * Candidatura lui Theodor Stolojan mișcă, la rîndul ei mai multe ziare. Printre ele, Adevărul pare a se strădui să facă din fostul premier un fel de vedetă a competiției
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16832_a_18157]
-
Nicolae Manolescu Un articol al d-lui Theodor Codreanu din Cronica ieșeană (nr. 7), intitulat Noi dovezi despre "suprimarea gazetarului" Eminescu, este consacrat unei relativ recente cărți despre boala și despre sfîrșitul poetului. E vorba de cartea d-lui Călin L. Cernăianu, Recurs Eminescu. Suprimarea gazetarului, de la Editura Semnele Timpului, București, 2000. Ecouri de la apariția cărții am
Politizarea bolii lui Eminescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16815_a_18140]
-
Am mai comentat acest subiect, în legătură cu o carte a d-lui N. Georgescu. în România literară au fost publicate și articolele lui Z. Ornea despre ipoteza avansată de dl N. Georgescu și reluată cu energii noi (dar nu și cu dovezi sau argumente noi) de tovarășii săi pe drumul transformării bolii lui Eminescu dintr-o problemă medicală într-una politică. Deși se intitulează cum am văzut, nici recenzia d-lui Codreanu nu aduce vreo dovadă în plus. Dacă am considerat necesar
Politizarea bolii lui Eminescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16815_a_18140]
-
energii noi (dar nu și cu dovezi sau argumente noi) de tovarășii săi pe drumul transformării bolii lui Eminescu dintr-o problemă medicală într-una politică. Deși se intitulează cum am văzut, nici recenzia d-lui Codreanu nu aduce vreo dovadă în plus. Dacă am considerat necesar s-o discut în editorialul meu este pentru alt motiv și anume acela că, pe măsură ce sporește numărul paginilor despre sfîrșitul lui Eminescu, problema bolii și morții lui se "clarifică" într-o manieră pe cît
Politizarea bolii lui Eminescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16815_a_18140]
-
bolii și morții lui se "clarifică" într-o manieră pe cît de neștiințifică pe atît de vehementă, ajungîndu-se la un fel apodictic de a trata lucrurile, care nu mai admite nuanțe. Caut cu lumînarea în textul din Cronica acele noi dovezi sau măcar noi argumente în favoarea ideii nebune aruncate ca o piatră în apă de către dl Georgescu și pe care tot mai mulți înțelepți sar s-o scoată. Și nu găsesc decît un ton din ce în ce mai sigur și mai puțin doritor de
Politizarea bolii lui Eminescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16815_a_18140]
-
Timpul care nu era de acord să renunțe la pretențiile românești asupra Ardealului și să se plieze ordinelor venite de la Viena în chiar vîrful negocierilor de alianță secretă dintre România și Austro-Ungaria! Și în tot balamucul acesta, nici o fărîmă de dovadă. Doar presupuneri devenite certitudini. Simple întrebări de bun simț rămîn în aer: cum de nu s-au mirat și n-au protestat apropiații poetului cînd un om perfect sănătos a fost dus la nebuni? cum de a acceptat o somitate
Politizarea bolii lui Eminescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16815_a_18140]
-
lipsește altora; așa de pildă, "drama lipsei de erotism" a limbii germane ar proveni din faptul că verbul se află întotdeauna la sfîrșitul frazei ...fiind deja obosit!); last but not least, pentru că lexicul generațiilor de astăzi este din ce în ce mai sărac. O dovadă concludentă: potrivit unui sondaj efectuat de compania americană Bell, vocabularul a miliarde de apeluri telefonice se situează în interiorul a 216 cuvinte. Volumul Les passions impunies începe în mod caracteristic prin descrierea amănunțită a unui tablou de Chardin, intitulat " Filozoful ocupat
Lecția lui George Steiner by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/16830_a_18155]
-
Adrian Năstase a vizitat America încercând să obțină simpatii politice, iar dl Ion Iliescu, a dat o raită în Germania, mișcări inteligente urmărind rezolvarea handicapului de imagine externă pe care îl au și PDSR-ul și dl Iliescu. Ca o dovadă că, politic, poate fi iertător, în ciuda dezamăgirii sale personale, dl Iliescu s-a întîlnit și cu fostul său șef de campanie electorală, actualul președinte al APR, dl Meleșcanu, din dorința public afirmată de normalizare a relațiilor între cele două partide
Strategii la răspîntie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16814_a_18139]
-
a relațiilor între cele două partide, dar și pentru a crea un climat civilizat în campania electorală. O întîlnire în care, evident, dl Iliescu a fost vioara întîi. Mai mult, în timp ce dl. Iliescu era în Germania, PDSR a produs și dovada că în sprijinul candidaturii sale la președinție, dincolo de 650.000 de semnături oarecare, se mai află și 500 de personalități din diverse domenii, precumpănitor intelectuale și artistice. Asta pentru a contracara susținerea de care se bucură candidatura premierului Isărescu. Iar
Strategii la răspîntie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16814_a_18139]
-
ia parte la războiul civil din Spania (în 1990 prezintă la "Asociația luptătorilor antifasciști", un Carnet de combatant, iar noi știm astăzi o grămadă de subterugii sovietice legate de confruntarea disimulată a realelor forțe adverse din peninsula iberică (Stephen Koch). Dovada cu pricina (Carnetul de combatant) s-a produs la data ieșirii la pensie a Mariței Iliescu, ea părăsind atunci înalta funcție de Director General al Vămilor. Revenind în timp, la anii adolescenței, iată că - pentru întîia oară - mai apare în Internet
Un pas înainte, doi pași înapoi... by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/16817_a_18142]
-
cerneală proaspătă a paginii de ziar, sau luciul coperții de revistă. Format în echipa celebrului "The New Yorker", în a cărui comitet redacțional a lucrat din 1955 pînă în 1957, rămînînd însă un colaborator fidel pînă în prezent, Updike este dovada vie a influenței benefice a presei asupra literaturii. Există în acest volum un farmec distinct, deși greu de explicat, al ne-structuratului, al ocazionalului ca pretext insignifiant pentru a produce un raționament interesant, pentru a da curs unei idei încă
Gazetăria de substanță by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16829_a_18154]
-
dintr-o perioadă a imixtiunii brutale a autorităților comuniste în activitatea literară, sunt marcate de dogmatismul ideologiei oficiale. Istoricul literar a reparat ulterior ce se putea repara, rescriind, de exemplu, amplul studiu consacrat junimismului. în afară de aceasta, Z. Ornea a dat dovadă mai târziu și de un stângism sincer, prezentându-l cu o simpatie vizibilă pe C. Dobrogeanu Gherea, ca pe un critic de direcție comparabil ca valoare cu Titu Maiorescu (ceea ce nu era) sau denunțând (pe bună dreptate, dar asimetric) extrema
Z. Ornea la 70 de ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16818_a_18143]
-
nume auzit în copilărie. Îl trec în roman. Întîmplarea face ca în cîteva săptămîni doar după alegere, să aflu că numele acesta era și al unui ins de treabă. Caut un al treilea. Dau de unul care însă a făcut dovadă, aflu, de un act de bravură. Tot schimbînd așa numele, mă întorc la cel dintîi, căruia îi schimb doar o literă. Ca prin farmec, personajul învie și cinismul lui se impune cu succes în intriga romanului. Sînt coincidențe care pur
Șuvoiul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16846_a_18171]
-
cazuri) identitatea lor etnică sau va continua genocidul lor cultural? E greu să facem pronosticuri". Și, apoi, adaugă ceea ce eu am notat mai sus: Fapt este că țara în care aromânii sînt mai numeroși și mai compacți - adică Grecia - dă dovadă de închidere totală în ce privește drepturile minorităților etnice, inclusiv ale celei aromâne". Viitorul, dacă nu aduce dezlegări fericite din partea organismelor Uniunii Europene, e cu totul sumbru, unii exegeți ai fenomenului apreciind că în zece-douăzeci de ani vlahii greci dispar cu totul
Din nou despre tragedia aromânilor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16824_a_18149]