15,056 matches
-
ei tăcut. Trec bărbați nespus de tineri, cum trec veacuri date-n spic: Îmi îndrept spinarea-n timpul către care mă ridic. Submarin de-i demnitatea, o aștept la mal de ani: Se va răspândi în lume, izbăvindu-ne de dușmani. Rușinându-se de valuri, se izbește largu-n mine: Simt Atlanticul cum stoarce din statura mea ruine. Zâmbet-mândru se avântă și se smulge din adânc: Stă mulțimea între zile până soarta îmi mănânc. Până ce ajung la omul despre care trece-o
PE TREPTELE GUVERNULUI de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1272 din 25 iunie 2014 by http://confluente.ro/Renata_verejanu_1403718096.html [Corola-blog/BlogPost/347374_a_348703]
-
alte aiureli. Vai de capul vostru! Las că am eu grijă să vă pregătesc pentru viață! Să știți să faceți treabă, mă! Că de asta are nevoie țara, mă! De oameni care să facă treabă și să o apere de dușmani! Și tot așa își expunea “principiile” “domnul” Dode despre oamenii care trebuie să facă treabă, el, căruia îi plăcea grozav să taie câinilor frunză. Dar așa se întâmplă în viață. Deseori învățăm ce să facem tocmai de la cei care nu
DOMNUL DODE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1456939849.html [Corola-blog/BlogPost/383077_a_384406]
-
țara noastră este la ananghie? Că are nevoie de viteji? - Știm! Am răspuns noi, ca zevzecii. - Dacă știți, ce faceți? - Ce facem? Am repetat noi întrebarea, tot ca zevzecii. - Vă antrenați, bă, deștepților! Orice luptător, când nu se luptă cu dușmanul, se antrenează, ca să-și mențină forma de luptător. Și “domnul” Dode ne-a arătat niște ilustrații din manuale cu luptătorii români: - Ia uitați-vă cum luptau strămoșii noștri! Aici, la Rovine în câmpii... cu lancea, cu sulița, cu arcul, cu
DOMNUL DODE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1456939849.html [Corola-blog/BlogPost/383077_a_384406]
-
ele în cazanul patriotic al “domnului” Dode, l-au întrebat sfioase: - Noi ce facem, domnu’ Dode? - Cum ce faceți? Le-a întrebat contrariat. Luptați și voi! Când “cetatea” e în pericol, toată suflarea luptă! Ce, sunteți trădătoare? Vă dați cu “dușmanul” care învinge? Știți voi ce fac învingătorii femeilor din cetățile învinse? De unde să știe bietele fetițe? Ele ar fi vrut să se joace de-a altceva. Dacă băieții vor să lupte... n-au decât! În acest caz au dorit să
DOMNUL DODE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1456939849.html [Corola-blog/BlogPost/383077_a_384406]
-
virgulă. • Adversarul a fost încercuit. Cu creta! • Mulți au puțin, puțini au mult. Nu s-ar putea inversa? Ba da: puțini au mult, mulți au puțin...! • Tu în ce secol te-ai trezit azi dimineață? • Nu te lăsa vândut de dușmani, prietenii o fac mult mai bine (Mihai Batog Bujeniță). • Un denunț făcut la timp face cât zece anchete. • O dată deschisă o sticlă de vodcă, trebuie terminată obligatoriu (regulă rusească). • Oamenii pot fi toleranți, dar legea nu! • Cei care nu înțeleg
PUNCTUL PE „I” & SĂ FIM SERIOŞI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 by http://confluente.ro/dorel_schor_1427274214.html [Corola-blog/BlogPost/341013_a_342342]
-
cu Mărțișor și luptătorii săi. Urmă o clipă de ezitare și retragere în debandadă a luptătorilor pe care Iarna îi opri, pocnind din biciușcă și urlând la ei: - Ho, mișeilor! Unde vă este vitejia? V-ați speriat doar la vederea dușmanilor? Ați uitat cât de puternici sunteți? La luptă! Atacați! Dușmanul este surprins și speriat! Și pocnea mereu din bici, altoind pe luptătorii din jurul său. Generalul Prăpădenie începu să urle și el, azvârlind cu biciușca în luptători: - În formație “Vârf de
MĂRŢIŞOR-25 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1426188137.html [Corola-blog/BlogPost/365642_a_366971]
-
și retragere în debandadă a luptătorilor pe care Iarna îi opri, pocnind din biciușcă și urlând la ei: - Ho, mișeilor! Unde vă este vitejia? V-ați speriat doar la vederea dușmanilor? Ați uitat cât de puternici sunteți? La luptă! Atacați! Dușmanul este surprins și speriat! Și pocnea mereu din bici, altoind pe luptătorii din jurul său. Generalul Prăpădenie începu să urle și el, azvârlind cu biciușca în luptători: - În formație “Vârf de Săgeată”, atacați! Și jap! cu biciușca. Am zis “Atacați!” Și
MĂRŢIŞOR-25 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1426188137.html [Corola-blog/BlogPost/365642_a_366971]
-
departe, cu nevăzutul și neauzitul. (privind ca un orb înaintea lui) Eu le-am lăsat pe toate, mamă, plăceri și toate, ca să fiu singur și lucid, puternic, acolo, în fața infinitului și necunoscutului. Așa cum soldatul stă în front, în bătaia puștii dușmanului, eu am stat zeci de ani singur, cu pieptul descoperit în fața infinitului. A fost greu mamă, tare greu, nici n-aș putea povesti (mică pauză ) Cum se poate descrie ceva ce nici nu poate fi prins în cuvânt ? A fost
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 by http://confluente.ro/Brancusi_piesa_de_teatru_in_trei_parti.html [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
în aceeași piesă, reluată la nesfârșit. Zâmbetul perfid al premierului Cioloș, alături de zâmbetul lui Dragnea, de exemplu, întruchipează culmea ipocriziei, cunoscând relațiile încordate dintre ei. Trebuie să fii un actor foarte bun ca să afișezi un asemenea zâmbet, să strângi mâna dușmanului de moarte și să pari și fericit, pe deasupra. Nu mai puțin fățarnic apare zâmbetul lui Iohanis când vorbește ( dacă vorbește! ) de la tribuna Președenției sau când răspunde întrebărilor ziariștilor. Dacă ar îmbrăca o blană de urs și ar avea două coarne
POLITICĂ SAU TEATRU ANTIC de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_contu_1480541010.html [Corola-blog/BlogPost/379274_a_380603]
-
Venea la Dellu când acesta dorea, la orele înserării spre a nu fi văzută. Se îmbrăca ca de sărbătoare la fiecare întâlnire, și îi era ca un câine credincios în apropiere așteptând doar un semn al lui. Timpul, prieten și dușman a ajuns la sfârșit, lucrarea se terminase și urma să-și schimbe locul într-o altă lucrare. Ar fi fost nedrept să nu fi recunoscut că-i devenise dragă. Cât de greu devenise a-i spune despre plecare. - Voi lipsi
PASIUNE SAU CEVA TRECĂTOR? de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1101 din 05 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Berthold_tellu_aberman_pasiu_berthold_aberman_1388912317.html [Corola-blog/BlogPost/347504_a_348833]
-
dar când v-ați mai dus câțiva într-ajutor, treaba s-a făcut cu ușurință, greutatea n-a mai fost aceeași. Povestea cântecului: „Unde-i unul nu-i putere, / La nevoi și la durere;/ Unde-s mulți puterea crește/Și dușmanul nu sporește.” Așa și cu Unirea, oameni buni ... ” HORA UNIRII: Hai să dăm mână cu mână/ Cei cu inima română,/ Să-nvârtim hora frăției/ Pe pământul României!/ Iarba rea din holde piară!/ Piară dușmănia-n țară!/ Între noi să nu
24 IANUARIE – 153 DE ANI DE LA UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/24_ianuarie_153_de_ani_de_la_unirea_principatelor_romane_vavila_popovici_1327079884.html [Corola-blog/BlogPost/361357_a_362686]
-
flori și omenie!/ Măi muntene, măi vecine,/ Vină să te prinzi cu mine/ Și la viață cu unire,/ Și la moarte cu-nfrățire!/ Unde-i unul, nu-i putere/ La nevoi și la durere;/ Unde-s doi, puterea crește,/ Și dușmanul nu sporește!/ Amândoi suntem de-o mamă,/ De-o făptură și de-o samă,/ Ca doi brazi într-o tulpină,/ Ca doi ochi într-o lumină./ Amândoi avem un nume,/ Amândoi o soartă-n lume,/Eu ți-s frate, tu
24 IANUARIE – 153 DE ANI DE LA UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/24_ianuarie_153_de_ani_de_la_unirea_principatelor_romane_vavila_popovici_1327079884.html [Corola-blog/BlogPost/361357_a_362686]
-
credința Poți s-o iei de la-nceput Implorând la cer - căința. Rădăcina deznădejdii Prinde viață atunci când omul Are sufletu-n primejdii Și păcate cu duimul. Vindecarea - stă în tine, Taina e-n mărturisire, Convertirea ta devine Drumul către mântuire. Când dușmanii cu-ndârjire Zid de vrajbă sapă-n tine, Tu fii bun, făr' de mâhnire Surpă soclul ce-l susține. Nu lăsa lăstarii urii Să-ți înăbușe ființa, Pune stavilă arsurii Ce-ar încinge suferința. Rugul flăcării divine Ține-l pururea
PRIMENIT PRIN RUGĂCIUNE de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 by http://confluente.ro/angelina_nadejde_1459495942.html [Corola-blog/BlogPost/375049_a_376378]
-
Vreți să formați și voi militari religioși? Ne pregătim pentru cruciade ca răspuns la Statul Islamic? La îndobitocirea în masă pe calea religiei, răspundem cu aceeași monedă? Dacă ne gândim la un război religios, cred că pentru a-ți învinge dușmanul, trebuie mai întâi să-l cunoști, dar sunt, oare, în stare profesorii de religie să facă față unor asemenea provocări? Eu mă tem că nu! Dar, peste toate astea, ultimele evenimente de pe scena politică au făcut ca, în școli, să
FRĂMÂNTĂRI RELIGIOASE de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 by http://confluente.ro/gabriel_todica_1425554133.html [Corola-blog/BlogPost/341583_a_342912]
-
astre, ce pentru noi vibrează. OAMENII CU CAPETE DE TEXTILE Cei doi oameni cu capete de textile unul roșu, celălalt violet, se ceartă ca nebunii de multe zile urlând furios, în dungi... ce duet! Roșul atacă, violetul se apără, sunt dușmani ancestrali în conflict de la facere, ochii în orbite le scapără la luptă ieșind dinspre zacere. Capetele din textile sunt concepute-n război, țesute ca reperaje sordide, au creierele ca un sloi fecundat de păcate lichide. Monștrii textili cu păreri fără
POEME (2) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 by http://confluente.ro/emil_sauciuc_1473834943.html [Corola-blog/BlogPost/382483_a_383812]
-
Lui a fost preț de răscumpărare pentru noi. Sufletul Domnului n-a fost ținut în iad ca sufletele celorlalți sfinți. Cum putea, oare, să fie ținut odată ce n-avea asupra Lui, ca ceilalți drepți, nimic din blestemul strămoșesc? Dar nici dușmanul nostru, diavolul, n-a luat sângele prin care am fost răscumpărați, cu toate că noi eram în stăpânirea lui. Cum putea, oare, să ia sângele lui din altă parte decât de la Dumnezeu? Dar, oare, tâlharul de diavol putea să-l ia chiar
CÂTEVA CUVINTE DUHOVNICEŞTI CU PRIVIRE LA SĂPTĂMÂNA SFINTELOR ŞI MÂNTUITOARELOR PĂTIMIRI ALE DOMNULUI ŞI MÂNTUITORULUI NOSTRU IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1461561029.html [Corola-blog/BlogPost/380811_a_382140]
-
nu va să moară Se va-nchina pios, ca la minune. E graiul românesc o floare rară, Mai dulce decât mierea din știubeie; Să o păstrăm în suflet, să nu piară Și grijă să avem de sfânta cheie. Că sunt dușmani o mie și-ncă una Ce vor s-o fure sau s-o-nstrăineze; Nu vor putea, că stă de pază luna Și stele sunt, pe ceruri, încă treze. Români, să nu ne-amenințe furtuna, Să fim mereu prezenți pe
SONET ÎN GRAI ROMÂNESC de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 by http://confluente.ro/violetta_petre_1441123269.html [Corola-blog/BlogPost/370295_a_371624]
-
îin 1973, accesul la voluminoasele dosare, astăzi la CNSAS. O acțiune “benevolă”, ca și “Cartea albă a Securității”, scrisă de Mihai Pelin. “Nopțile colonelului Bârsan” prezintă cititorilor imaginea edulcorata a Securității, “Eroi ai Poporului”, ce se confruntă cu bandiții, cu “Dușmani ai Poporului”. Cartea apărea la aproape 10 ani de la eliberarea, în 1964, a ultimilor deținuți politici, printre care se aflau numeroși bărbați și femei, orășeni și țărani care făcuseră parte din ambele grupări “Haiducii Muscelului” înființate și conduse de Lt. col
Viata si moartea: Adevărul despre partizanul anticomunist dâmboviţean Traian Marinescu Geagu by http://uzp.org.ro/viata-si-moartea-adevarul-despre-partizanul-anticomunist-dambovitean-traian-marinescu-geagu/ [Corola-blog/BlogPost/93922_a_95214]
-
SISTEMUL SOCIAL MORT POLITIC, SUPUS ARTEI-TRANSFORMĂRII, DUPĂ COMUNISM ȘI CAPITALISM Autor: Constantin Milea Sandu Publicat în: Ediția nr. 616 din 07 septembrie 2012 Toate Articolele Autorului Foto: Coloana prizonierelor neantului divin ( lemn de stejar ) , pe malul Mureșului în Arad,1991 Dușmanul nostru, al României dar și al Uniunii Europene din care facem parte acum, nu este nici SUA sau Rusia, nici Israelul sau Islamul, nici Nouă republică sau monarhia, nici comunismul sau capitalismul și nici Guvernul mondial sau globalizarea lucrurilor și
DESPRE ORGANISMUL SOCIAL VIU ŞI SISTEMUL SOCIAL MORT POLITIC, SUPUS ARTEI-TRANSFORMĂRII, DUPĂ COMUNISM ŞI CAPITALISM de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 616 din 07 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Despre_organismul_social_viu_si_sistemu_constantin_milea_sandu_1347018372.html [Corola-blog/BlogPost/343797_a_345126]
-
SUA sau Rusia, nici Israelul sau Islamul, nici Nouă republică sau monarhia, nici comunismul sau capitalismul și nici Guvernul mondial sau globalizarea lucrurilor și noua tribalizare a persoanelor într-un singur Sat Planetar. Eu vreau să vă spun doar atât: dușmanul nostru din interior, cel mai de temut, este nivelul scăzut de conștiință, care generează Marea Ignoranță și disprețul asupra existenței a sute de milioane de oameni care trăiesc mult sub limita săraciei, după eșecul comunismului și capitalismului. Cât de mare
DESPRE ORGANISMUL SOCIAL VIU ŞI SISTEMUL SOCIAL MORT POLITIC, SUPUS ARTEI-TRANSFORMĂRII, DUPĂ COMUNISM ŞI CAPITALISM de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 616 din 07 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Despre_organismul_social_viu_si_sistemu_constantin_milea_sandu_1347018372.html [Corola-blog/BlogPost/343797_a_345126]
-
lipseau vreo zece pagini unde se spunea clar despre cum va fi programat sfârșitul capitalismului. Karl Popper, un filozof englez, (despre care I.P.Culianu spunea că este un imbecil ) a scris înainte de al doilea război mondial cartea “Societatea deschisă și dușmanii ei”( KP a fost de altfel și mentorul lui George Soros, se pare că Soros și-a scris cărțile lui cu ideile mentorului ) KP spune în carte cu pricina că această doctrină a capitalismului, așa cum îl descrie Marx, nu a
DESPRE ORGANISMUL SOCIAL VIU ŞI SISTEMUL SOCIAL MORT POLITIC, SUPUS ARTEI-TRANSFORMĂRII, DUPĂ COMUNISM ŞI CAPITALISM de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 616 din 07 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Despre_organismul_social_viu_si_sistemu_constantin_milea_sandu_1347018372.html [Corola-blog/BlogPost/343797_a_345126]
-
omenirii. Scrie și astăzi, slova Să de aur, Acoperi- tu- ne- a cu tot cu lauri A noastră limba veche, cea română, Pe- altar crescând iubirea Să divină. La Ipotești, zadarnic numai El E mândru de - ale sale suferinți, Eliberându- ne de dușmanul mișel, Dreptatea și- a rostit- o printre Sfinți. La Eminescu, acasă, teii mă doboară, Cu un miros de sacru- mbietor, Si cerul către El încet coboară, Si toate păsările zboară și nu mor. La Ipotești, în România, El , Eminescu, Din
LUCEAFARULUI LUMINII de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 by http://confluente.ro/lilia_manole_1466018087.html [Corola-blog/BlogPost/369985_a_371314]
-
netoată, Apoi s-a rezemat de-o cioată: „Cred că în stilul acesta, încetul cu încetul, Voi învăța întregul cârd de rațe alfabetul !” Se gândi vulpea șireată Și căzu în somn de-ndată. Morala: Decât să înveți carte Cu un dușman de moarte, Mai lesne poți s-ajungi poet Dacă rămâi analfabet. ȚAPUL ȘI BERBECUL Păscând lacom pe-o fâneață, Se treziră față-n față Berbecul cel cărpănos Și un țap foarte nervos. - Stai un pic, zice berbecul, Vreau să-ți
FABULE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1452589985.html [Corola-blog/BlogPost/352632_a_353961]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > CU DREAPTA TE ÎNCHINI, CU STÂNGA FURI! Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1817 din 22 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Te știu aici de multe mii de ani, Semeț în fața mulților dușmani. Dar nu-i de-ajuns de morți să te înduri, Popor secat de aur și păduri, Cu dreapta te închini, cu stânga furi! Te-ai ridicat de-atâtea ori din tină Și-ai renăscut lumina din lumină. Luptat-ai cu
CU DREAPTA TE ÎNCHINI, CU STÂNGA FURI! de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1450766116.html [Corola-blog/BlogPost/366343_a_367672]
-
forța tracțiunii. - Doare-doare, lăsați Miku-Miku! - Ai să-l rupi, urlă băiatul cel mic, dă-i drumul! - Dă-i tu drumul, nu cedă fetița! Băiatul cel mare o apucă pe fetiță de păr și trase cu putere. Vai-vai, nimerise între dușmani? Miku-Miku descărcă puțin din energia costumului său în brațele care-l țineau prizonier. Imediat se trezi eliberat, iar copiii se prăbușiră unul peste altul în nisip. Fetița începu să plângă, băieții să se certe, în timp ce doi adulți se apropiară amenințători
MIKU MIKU de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1433564085.html [Corola-blog/BlogPost/372470_a_373799]