1,446 matches
-
este percepută după modelul ADN-ului). Baudrillard mută discuția într-un plan superior, indistincția mediu/mesaj este generalizată asupra tuturor schemelor binare prin intermediul cărora se asigura până acum o viziune "confortabilă" asupra realității și teoriei. Astfel, Baudrillard postulează dispariția structurilor duale care organizau până acum totalitatea câmpului discursiv, precum și a oricărei articulații care determina producerea sensurilor după o logică prestabilită. Modelul limbajului mediatic îl conduce la afirmații similare celor ale lui Derrida, astfel încât faptul că "discursul "circulă" trebuie luat în sens
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
secretul, scriitura poetică, și, în consecință, fragmentul, colajul, decupajul etc. Ceea ce este de remarcat la Baudrillard este faptul că el concentrează în cadrul aceluiași discurs atât partea teoretică a asumpțiilor sale, cât și aplicarea sa concret-practică; neavând un corpus de abordări dual, discursul său încearcă să transmită conținutul și prin intermediul formei, chiar dacă simultan forma primește explicări în conținut. David Harvey observă extrem de pertinent faptul că Jean Baudrillard, la fel ca Paul Virilio, se remarcă prin proiectul construirii unui paralelism între schimbările din
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
substracția punct cu punct a valorilor înregistrate utilizând imaginea “mască” memorată - tabel 5.3. Tehnica “road mapping” permite ca imaginea vasului traversat de substanța de contrast să fie prezentă pe monitorul de fluoroscopie ca o imagine în timp real. Monitoarele “dual video” permit prezentarea imaginii de referință și a imaginii active. Imaginile sunt disponibile imediat (nu se mai așteaptă developarea filmelor). Se pot tipări (pr nta e laser) doar imaginile cele mai relevante ceea ce determină un consum redus de filme radiologice
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
despărțire. N. Iorga laudă spiritul satiric al lui Alexandrescu („fabula satirică e mai ales genul și puterea sa”), zicînd că melancolia este necunoscută acestui temperament „hotărît și războinic”. Șerban Cioculescu neagă ideea dualității („Grigore Alexandrescu nu e un adevărat temperament dual, oscilînd Între cei doi poli ai axei sale morale; liricul e la el accidental, am spune chiar nesubstanțial; didacticul, În cea mai Înaltă expresie a cuvîntului, e permanent și caracterizant”). G. Călinescu și alți comentatori caută liricul În producțiile spiritului
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
artistic eminescian, ci și al "filosofiei" poetului. Visul nu constituie, prin urmare, o formă de evaziune, el are o funcție cognitivă, reprezintă o modalitate privilegiată de explorare a Sinelui. În aceeași ordine de idei, Ilina Gregori atrăgea atenția asupra "structurii duale" ("corespunzătoare polarității realitate-vis") din Sărmanul Dionis, demonstrând cum, cu intuiția lui genială (care lui Lovinescu i-a lipsit), Eminescu a izbutit să ambiguizeze până la deplina lor fuziune cele două "planuri narative", "secretul" reușitei sale fiind de găsit în modul în
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
transferarea unor atribuții ale componentelor Ministerului Administrației și Internelor în competența autorităților administrației publice locale, corespunzător Legii-cadru nr. 339/2004 privind descentralizarea; - elaborarea unor soluții alternative care să conducă la îmbunătățirea activității în diferite sectoare și domenii; - instituirea unui sistem dual de ordine publică la nivel național, cu polițiști și jandarmi, astfel: ● menținerea ordinii și siguranței publice pe teritoriul localităților urbane și rurale se va asigura la nivel național de către structurile specializate de ordine publică ale Poliției, iar pe timpul desfășurării adunărilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/161603_a_162932]
-
în R.J. Sternberg (ed.), Wisdom: Its Nature, Origins and Development, Cambridge University Press, Cambridge. Aubry, C.M. (2005), Ghidul îndrăgostitului, Editura Trei, București. Baltes, P.B.; Dittmann-Kohli, F.; Dixon, R. (1984), „New Perspectives on the Development of Intelligence in Adulthood: Toward a Dual Process Conception and a Model of Selective Optimization with Compensation”, în P.B. Baltes, O.B. Prim (ed.) Life-Span Development and Behavior, vol. VI, Academic Press, Orlando. Baltes, P.B.; Smith, J. (1990), „Toward a Psychology of Wisdom and Its Onogenesis”, în
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
în R.J. Sternberg (ed.), Wisdom: Its Nature, Origins and Development, Cambridge University Press, Cambridge. Aubry, C.M. (2005), Ghidul îndrăgostitului, Editura Trei, București. Baltes, P.B.; Dittmann-Kohli, F.; Dixon, R. (1984), „New Perspectives on the Development of Intelligence in Adulthood: Toward a Dual Process Conception and a Model of Selective Optimization with Compensation”, în P.B. Baltes, O.B. Prim (ed.) Life-Span Development and Behavior, vol. VI, Academic Press, Orlando. Baltes, P.B.; Smith, J. (1990), „Toward a Psychology of Wisdom and Its Onogenesis”, în
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
filmului. Să fie cel tot înălțat de meșterul Manole, surprins cu o clipă înainte de a se prăbuși sau peretele unei închisori? Inutil să căutăm un răspuns tranșant, poate fi și așa, și așa. Ana lui Alexa Visarion înaintează prin sugestii-perechi, duale, prin așternerea întregului câmp la dispoziția unor idei ce cheamă imediat opusul: profan-sacru, constrângere libertate, înălțare prăbușire, singurătate comuniune, speranță deziluzie etc. Cum sunt ele puse în mișcare în curgerea fatalmente mediată de concretețea imaginii cinematografice? Printr-o accentuare derutantă
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
cum ar fi boală, durerea, suferință, si de enigmă vieții și a morții. Astfel, în imaginea tan]rului Siddhartha, care p]r]șea reședința regal] la vârsta de 29 de ani pentru a se dedica vieții ascetice, reg]sim profilul dual al rebelului și al filosofului. Pe lang] preocuparea pentru aceste probleme, Siddhartha a experimentat, de asemenea, diverse stiluri de viat]. S-a adâncit în felurite tehnici meditative ale vremii. A înv]țâț de la maeștrii în arta meditației practicile menite a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a viziunilor clasice, vom face o incursiune în întreaga istorie a civilizației chineze, urmând epoca budist] și neoconfucianismul. Diferențele dintre etică occidental] și cea chinez] sunt profunde și cuprinz]toare. Conform psihologiei noastre de origine greac], eul prezint] o structur] dual]: rațional] și emoțional]. Din acest motiv, procesele mintale sunt explicate la nivel de raționament și dorinț]. Concepția noastr] cu privire la moral] face referire la capacitatea de gandire a omului. Gânditorii chinezi percep acțiunea uman] în mod diferit; în viziunea lor, aceasta
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
susceptibile de explicații cauzale obișnuite. În același timp ins], teoria să asupra libert]ții umane vede agenții umani ca fiind capabili de autodeterminare și, mai ales, de determinare în acord cu principiile datoriei. Viziunea lui Kant pare a fi una dual]: suntem ființe determinate cauzal și natural, dar și capabile de autodeterminare. Mulți dintre criticii lui Kant au suținut c] aceast] viziune dual] este în cele din urm] incoerent]. În Critică rațiunii practice, Kant încearc] s] dep]șeasc] aceast] dificultate susținând
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
autodeterminare și, mai ales, de determinare în acord cu principiile datoriei. Viziunea lui Kant pare a fi una dual]: suntem ființe determinate cauzal și natural, dar și capabile de autodeterminare. Mulți dintre criticii lui Kant au suținut c] aceast] viziune dual] este în cele din urm] incoerent]. În Critică rațiunii practice, Kant încearc] s] dep]șeasc] aceast] dificultate susținând c], în condițiile accept]rii anumitor „postulate”, putem înțelege și ideea unor ființe care sunt parte atât a ordinii naturale, cât și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
purtată cu Gellner pe 24 octombrie 1995, intitulată "The nation: real or imagined?" (vezi http://members.tripod.com/GellnerPage/Warwick 0.html sau http://www.lse.ac.uk/ collections/gellner/index.html) 7 Baumann (1999), pentru a desemna acest statut dual al identității culturale, folosește, referindu-se la acțiunea indivizilor, conceptul de competență discursivă dublă. 8 Vezi Bădescu (2002). 9 Vezi Bădescu (2002; 2005). 10 Vezi și Barth (1969) pentru detalii privind relația categorizare, identitate (etnică) și elemente culturale. 11 Vezi
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
dimpotrivă, face parte intrinsec din el, pentru că reprezintă rezultatul uneia din funcțiile imaginației (și toate sunt implicate în procesul de imaginare). Simbolurile alcătuiesc în cea mai mare parte substanța imaginarului medieval, tocmai datorită puterii lor de reprezentare și a schemei duale care le face ușor de memorat; în final, datorită capacității lor de a corela laicul cu religiosul, "realitatea" cu ideea. Pentru a reprezenta nevoia de organizare a lumii proprii, după un plan de guvernare creștină, dar și realitățile istorice, solicitante
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
sunt/nu │ │Semnătura solicitantului de la pct B.....; │sunt veridice și că sunt îndeplinite toate │ │ │cerințele impuse de legislația în vigoare. F. Situația fermei care achiziționează prin│G. Achizitorul prin transfer al unui drept indivi-│ │transfer un drept individual de replantare │dual de replantare a vitei de vie în calitate de │ │a viței de vie: │proprietar al parcelei vitivinicole: │ │Județul................................. │Nume și prenume/ Semnatarii declară că drepturile individuale de replantare corespunzătoare fermei descrisă la │ │pct. C au fost transferate. H. Certificare │ │Prezenta cerere fiind
EUR-Lex () [Corola-website/Law/179903_a_181232]
-
sunt/nu │ │Semnătura solicitantului de la pct B.....; │sunt veridice și că sunt îndeplinite toate │ │ │cerințele impuse de legislația în vigoare. F. Situația fermei care achiziționează prin│G. Achizitorul prin transfer al unui drept indivi-│ │transfer un drept individual de replantare │dual de replantare a vitei de vie în calitate de │ │a viței de vie: │proprietar al parcelei vitivinicole: │ │Județul................................. │Nume și prenume/ Semnatarii declară că drepturile individuale de replantare corespunzătoare fermei descrisă la �� │pct. C au fost transferate. H. Certificare │ │Prezenta cerere fiind
EUR-Lex () [Corola-website/Law/179924_a_181253]
-
asocierii a 2 parteneri, emitent și, de regulă, comerciant, care pot împărți veniturile rezultate din asociere, putând furniza deținătorului/ utilizatorului reduceri speciale la vânzarea de produse/ prestarea de servicii de către comerciantul/prestatorul de servicii partener al emitentului. 5. Cardul hibrid (dual card) este cardul care conține atât bandă magnetică, cât și microprocesor și care permite efectuarea unor operațiuni combinate, specifice fiecărui tip de card. 6. Codul de identificare al emitentului (Issuer Identification Number - IIN) este un cod inalienabil, atribuit oricărui card
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182482_a_183811]
-
eliberat de ....................., la data de.............., în calitate de *...... ...... notificam emiterea și punerea în circulație a instrumentului de plată electronică de tip card - ** ................................., în următoarele condiții: a) cont/conturi atașate ....................................; b) funcționaliate card - ...................................; c) circulație națională/internațională .....................; d) card cu banda magnetică/ chip/ dual .....................; e) executarea plasticului se va face de către societatea ..................., înmatriculata la oficiul registrului comerțului sub nr............, având cod unic de înregistrare ......................, cu sediul în localitatea ........, str..........................................nr..........., cod poștal...........; f) personalizarea cardurilor se va face de către societatea................, înmatriculata la oficiul registrului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182482_a_183811]
-
tranzitiv este cel în ergativ, nu cel în nominativ, prin urmare, din punctul de vedere al controlului, ergativul este subiect. Propunerea autorilor (Bittner și Hale 1996: 533) este că o limbă ergativă la nivel sintactic trebuie să aibă un comportament dual: pe de o parte, trebuie să existe fenomene orientate spre subiect (precum controlul), care caracterizează relația convențională de subiect, pe de altă parte, fenomene orientate spre nominativ (cum sunt, în dyirbal, relativizarea, schimbarea de topică). Într-o limbă cu morfologie
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Queensland. Partiție acuzativ/ergativ determinată de semantica nominalelor. Limbă fără pivot sintactic, dar care are atât structuri pasive, cât și structuri antipasive. GUIPUZCOANO Dialect al BASCEI. GUMBAYNGGIR Limbă australiană, vorbită în sudul New South Wales. Pentru pronumele de persoana 1 dual și persoana 2 singular și pentru nume, S este marcat ca O, dar diferit de A; pronumele de persoana 1 singular și plural și cele de persoana 2 dual și plural au forme diferite pentru S, A și O. GUNYA
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
vorbită în sudul New South Wales. Pentru pronumele de persoana 1 dual și persoana 2 singular și pentru nume, S este marcat ca O, dar diferit de A; pronumele de persoana 1 singular și plural și cele de persoana 2 dual și plural au forme diferite pentru S, A și O. GUNYA Limbă australiană aproape stinsă. Reflexivul este un sufix de detranzitivizare și o sursă pentru marca antipasivă. GURINDJI Limbă australiană. Partiție ergativ/acuzativ determinată de semantica grupurilor nominale. HALKOMELEM Limbă
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
vestul Canadei, 4 000 de vorbitori; INUKTITUT, estul Canadei, 21 000 de locuitori; KALAALLISUT, Groenlanda, 47 000 de vorbitori. Numele și pronumele au marcare de tip ergativ−absolutiv, cu excepția pronumelor de persoanele 1 și 2, plural și, acolo unde există, dual, au formă unică pentru S, A și O. La singular, ergativul și absolutivul diferă: primul este marcat cu sufix, al doilea este nemarcat. Absolutivul și ergativul, argumentele principale, se acordă cu verbul, cu excepția infinitivului. Cazul genitiv este omonim cu ergativul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
a grupului în ansamblu. Două genuri: feminin (nemarcat) și masculin. Toate pronumele, indiferent de genul natural al referentului, impun verbului acord la feminin. Toate numele cu referent uman au genul natural. În anumite zone ale gramaticii există și distincția singular− dual−plural. Predicatul include referința pronominală la argumentele principale și poate constitui o propoziție completă. Aproape toate numele au gen inerent. Acesta nu este transparent în forma numelor, ci numai prin acord cu alți constituenți ai grupului nominal sau cu sufixul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
între care diferențele sunt mai ales lexicale, după cum adresarea se face către rege, către nobili (aproximativ 30) sau e vorba de limba uzuală. Nu există opoziție verb/nume. Nu există conjugare și declinare. Categoria de număr are trei valori: singular, dual și plural. Unitățile limbii sunt fie elemente unifuncționale (gramaticale), care marchează predicatul și indică ordinea determinanților acestuia, fie elemente plurifuncționale (lexicale, intraductibile în afara contextului). Elementele gramaticale se împart în două clase aflate în distribuție complementară: modalitățile temporale, care marchează predicatul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]