5,661 matches
-
Istm, bine primită de critică, propune o lirică abstractă, de semne, cu imagini diafane, aspirând la spiritualizarea și descărnarea expresiei: „Dacă dorm, nu eu// dorm.// Iată, ne amintim/ o pasăre.// Zborul ei nu/ se întrerupe.// O, craniul perfect// al florii” (Dublul). Influența lui Lucian Blaga sau a lui Nichita Stănescu, programul unei ambițioase poetici inovatoare nu sunt decantate în corpuri poetice unitare. Deși majoritatea scurte, poemele sunt cel mai adesea eteroclite și inconsistente la nivelul semnificației, ca și la nivel stilistic
MIRCEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288169_a_289498]
-
nu poate fi văzută, În mod normal, cu ochiul liber, dar folosirea ei se poate detecta prin intermediul unei camere Kirlian și anumiți oameni chiar o văd, de obicei ca un flux alb sau auriu de energie asemănător formei spiralate a dublului helix ADN. Totuși, spre deosebire de Ki, care se găsește pretutindeni și În toate lucrurile existente, Reiki nu curge automat prin orice corp Încă de la naștere, ci numai prin ale oamenilor care au fost „acordați” la frecvența vibratorie a acesteia. Acest acordaj
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
prin telefon, de la Paris, de o femeie cu care avusese o scurtă aventură cu un an și jumătate în urmă. Or, femeia în chestiune nu e nici pe departe o fecioară inocentă, ci, după propria mărturisire, „bătrână și obosită”: un dublu feminin perfect al lui Marlowe. Toate acestea nu anulează starea de celibat a lui Marlowe: un celibat pe cât de... perpetuu, pe atât de precar. „Domnițele în primejdie” nu sunt, cum spuneam, chiar personajele imaculate, ireproșabile, neajutorate din literatura tradițională. Din
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
salvez vreo două vieți. Eventual. Dar, de fapt, cine știe? Ultima sa - scurtă - reintrare în scenă confirmă toate aceste însușiri ale personajului. Chiar dacă chirurgii plastici își făcuseră perfect datoria, clasa personajului se simte dincolo de orice îndoială. Chiar dacă e vorba de dublul perfect, la antipod, al lui Lennox - în paginile de început întrupa tipul nordic, cu părul alb „ca oasele bine uscate” -, personajul se impune instantaneu atenției: Într-o vineri dimineață am găsit un necunoscut așteptându-mă la birou. Era un mexican
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
fost alocate. Dar toate acestea rămân elemente colaterale. Importantă, din perspectiva studierii personajului central al scrisului chandlerian, este evoluția lui Marlowe. Mai bine zis, involuția lui. În romanele anterioare, el găsea de fiecare dată un alter ego sau măcar un dublu negativ în energia căruia să dilueze acel inexplicabil vacuum horror care-l macină încă de la apariția, fals solară, din debutul Somnului de veci. Acum, Marlowe pare eliberat de orice obsesie, lăsându-se în voia întâmplării și a aventurii, într-un
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
se folosește SPACE Înaintea punctului: GREȘIT: Apa trece, pietrele rămân . CORECT: Apa trece, pietrele rămân. • După punct se lasă un singur SPACE (când pe același rând Începe un alt enunț), deși multe lucrări americane, chiar de dată recentă, folosesc un dublu SPACE. Acest obicei a apărut probabil din dorința de a asigura textului un caracter mai „aerisit”. În plus, una dintre cele opt reguli ale lui Roger C. Parker afirmă: „Renunță la obiceiul de a adăuga două spații după punct” (apud
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
ale lui Smith și Danielsson (1977), menționează fenomenul de „duplicare a eroului”, constând în faptul că subiectul percepe al doilea stimul fie ca un duplicat al personajului principal (deci ca un tovarăș de joacă sau prieten/prietenă), fie ca un dublu al personajului însuși. 4) Prin transformare în contrariu (răsturnare), aspectele neliniștitoare, perturbatoare ale realității evoluează spre opusul lor. Răsturnarea se poate manifesta în diverse domenii ale funcționării psihicului: astfel, se poate vorbi de răsturnare cognitivă și de răsturnare afectivă. Spre
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
acest obiect solid numit „obiect autist”. Ar mai trebui evocată în plus forța apărării „primare” care este delirul, atunci când identificarea realizează, sub forma împlinirii prin halucinație, credința delirantă de a fi celălalt. Este vorba în aceste cazuri de toate patologiile dublului, în care celălalt, un „eu însumi” ideal (cu referință la Narcis), ocupă întregul spațiu. La limită, paranoia - și ne gândim aici la cazul expus de Freud în „Președintele Schreber” (1911/1979) - poate fi privită astfel din perspectiva „maladiilor identificării”. Acestea
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
că mecanisme care servesc „inițial drept apărare socială” (cum este raționalizarea) pot fi utilizate la nivel intern. El nu explică însă alunecarea de la o minciună conștientă destinată celuilalt spre o apărare inconștientă care înșală eul. Jones (1908) sesizase și el dublul aspect al raționalizării, care poate fi destinată atât subiectului, cât și apropiaților acestuia. Frontierele dintre aceste două tipuri de justificare tendențioasă sunt destul de neclare. Deși se vorbește de raționalizare individuală, este important să semnalăm și existența raționalizărilor colective. Ideologiile cele
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
eram al lui”, scrie Cendrars (citat de Amado și Costes). Mai târziu, Moravagine devine eroul romanului cu același nume. Asistăm astfel la alunecarea refugiului în reverie spre sublimare. Aragon și Marie Noël ne trimit și ei cu gândul la un dublu. Tovarășul imaginar - care va fi numit în acest caz tovarăș tardiv - reapare în reveriile anumitor persoane în vârstă. El îndeplinește, spune Péruchon (1992), „aceleași funcții de protecție și de liniștire” ca la copil. Adesea, la persoana în vârstă nu va
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
abordate și alte teme. Rivalitatea dintre frați și surori se sfârșește de obicei prin victoria celui mai tânăr. Ostilitatea față de părinți este mai deghizată decât în reveria sângeroasă a lui Zorn (1977/1979). Astfel,nu adevărata mamă este agresată, ci dublul său: mama vitregă cea rea. Găsim aici o altă justificare a agresivității împotriva propriilor părinți. În basme, copiii sunt aproape întotdeauna fiice și fii plini de respect și devotament, în timp ce mulți părinți apar ca neglijenți, timorați, ostili sau chiar ucigași
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
mai obișnuite, și, uneori, prin înlocuirea acestora prin spectaculoase mortificări ale simțurilor. În sfârșit, proiecția paranoică, în care „ceea ce trebuie să fie resimțit în interior ca fiind iubire este perceput în exterior ca fiind ură” (Freud, 1911/1979), este un dublu al transformării în contrariu. Iubirea este transformată în ură și însuși obiectul pulsiunii se schimbă, întrucât el trece, în mintea paranoicului, de la persoana iubită, apoi detestată, la subiectul însuși. Semnificația pentru patologietc "Semnificația pentru patologie" După cum am putut vedea mai
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
, revistă de orientare modernistă apărută la Iași, lunar, din 1 decembrie 1913 până în mai 1914 (șase numere, dintre care ultimul dublu); a reapărut bilunar între 1 februarie și 15 iunie 1916. Redactor este I. Ludo. Articolul-program este substituit de poezia argheziană Absolutio, republicată cu modificări, sub titlul Binecuvântare, în volumul Cuvinte potrivite. În articolul Cuvântul nou la noi, I. Ludo face
ABSOLUTIO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285144_a_286473]
-
bine fondate: „În anii ’60, cea mai izbitoare schimbare era efortul de atragere a intelectualilor. Gheorghiu-Dej a recunoscut noua prioritate la plenara Comitetului Central din aprilie 1962, iar În iulie 1965 numărul intelectualilor din PCR era oficial de 145.000, dublul celui din 1960, dar reprezentând numai 10% din totalul membrilor”. După aproximativ cinci luni, proporția intelectualilor se ridica la 22% dintre membrii partidului. Creșterea fulminantă Într-un timp atât de scurt poate fi și rodul unei măsluiri a datelor, dar
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
să vadă ce se poate restructura. Partid cu un electorat stabil de 6-7%, PDAR a părăsit scena parlamentară În 1996, imediat după scindarea formațiunii din motive privind alianțele cu PDSR. Rolul PDAR pe scena politică postcomunistă a fost Însă unul dublu. Pe de o parte, el a asigurat susținerea Guvernului Văcăroiu, prin integrarea unei alianțe parlamentare cu FDSN/PDSR. Pe de altă parte, prin discursurile sale axate pe protecție socială și liberalizare lentă, el s-a prezentat ca o alternativă la
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
morții. Ambele sunt incluse în cele din urmă în ceremonialul vieții, perfidul mesager al extincției, al golului. Mai întâi, Cetatea și Dunărea, realități interferente, puncte de reper în peisaj (exterior și interior), apar disputate de viață și de fantasmaticul ei dublu. Și în nebuniile de-o clipă ale lui Șefki, în învălmășeala gândurilor, în visele sale treze, reverberează concomitent impulsul spre viață și simțământul zădărniciei. Cea mai rezonantă și somptuoasă imagine a întâlnirii vieții cu nemișcarea o răsfrânge un personaj, Vicie
BUCUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285907_a_287236]
-
CADRAN, revista care a apărut la Iași, lunar, cu subtitlul „Literar, critic, social”, din ianuarie până în iunie 1934 (șase numere, ultimul dublu). Fără a menționa colegiul redacțional, C. își avea redacția și administrația acasă la Sandu Teleajen, care poate fi considerat directorul revistei, ajutat de G. M. Zamfirescu, Titus Hotnog și Bogdan Amaru, colaboratori activi, incepand chiar cu primul număr. În articolul-program
CADRAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285987_a_287316]
-
, revistă care a apărut la Râmnicu Sărat din iulie până în septembrie 1934 (trei numere, ultimul dublu), purtând subtitlul „Caiet lunar de literatură și artă”. Redactori sunt Alexandru Baiculescu și Traian Stoica. Revista nu are un articol-program propriu-zis, dar în numărul 2-3 sunt publicate două eseuri de Eugen Jebeleanu și un altul semnat de Traian Stoica. În
CAIET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286003_a_287332]
-
rusești nu au avut absolut nici o problemă să extermine 118 oameni În câteva minute. Nu țin minte să fi existat vreo reacție occidentală de durată, În nici un caz de nivelul și persistența celor privitoare la prizonierii „umiliți” din Guantanamo. Acest dublu standard este menținut și probabil că e prea devreme să discutăm de ce este posibil acest lucru, dar mă tem că e vorba de vechi complicități, datorii pe care mare parte din intelectualitatea occidentală le mai are de plătit unei iluzii
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
străin descoperă tocmai în momentul reușitei scopul nemărturisit al acelui joc de imitare: a te face asemănător pentru a rămâne altul, a trăi așa cum se trăiește aici pentru a proteja îndepărtatul tău altundeva, a imita până la dedublare și, lăsându-ți dublul să vorbească, a fugi în gând spre cei pe care n-ar fi trebuit să-i părăsești niciodată. La început, certitudinea că te voi revedea foarte curând era cât se poate de firească. Imitam viața și supraviețuirea materială; câștigând dreptul
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
pe sine, așa cum era cu o clipă mai înainte: un soldat care tocmai își curățase cizmele, își potrivise tunica, își spălase fața luând apă călduță în mâini, dintre trestii. Și se simți vreme de câteva secunde foarte departe de acest dublu al său fericit și foarte emoționat de întoarcere. Trecu de tufișul de la marginea satului, mai trase o dată de poalele tunicii și se opri brusc, apoi alergă și se opri iarăși. Ceea ce văzu nu-l înspăimântă, atât de adâncă era liniștea
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
care cunoștea adevărul. Era acum mai în vârstă decât cu două săptămâni în urmă și alesese, în locul buclelor negre de data trecută, o coafură dreaptă, cu reflexe cenușii, dar ceea ce spunea ar fi putut fi spus, cuvânt cu cuvânt, de dublul său care vorbise despre „țara-fantomă“. Își umpluse deja farfuria și făcea acum conversație cu un bărbat foarte corpolent, cu părul adunat într-o coadă la spate și înveșmântat în negru, autorul filmului care tocmai fusese proiectat. Așezat într-un mic
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
doar la Mishna, tratatul cel mai explicit pentru particularitatea iudaismului, pentru a decripta amintita fenomenologie a impurității, dimpreună cu modalitățile de spălare a mâinilor (jadayim). În cazul lui Mendelssohn nu este vorba de reflecția unei vieți duble într-un veritabil dublu discurs. Este întotdeauna un moment unde leibnizianul nu poate fi întru totul leibnizian, unde prietenul lui Lessing denaturează compania lui Lessing, unde complicele lui Nicolaï induce în eroare prin polemicile sale; de asemenea, unde coreligionarul lui Spinoza abandonează (pasiv) bunele
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
care este cățărat), visul îi arată calea: trebuie să îndrăznească să pornească (a plonja) spre necunoscut (gol). Trebuie să renunțe la anumite ambiții (înălțimea) care nu îl satisfac (precaritatea posturii). Are în el curajul de a o face (deoarece persoana - dublul său - plonjează), dar ignoră acest lucru. Visul lui Marjorie, 11 ani, elevă de gimnaziu, locuiește cu părinții și sora sa Data: 18 mai 2000 Titlul: Broasca verde Povestirea: Am invitat-o pe buni la noi acasă, iar mama îi spune
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
o persoană binevoitoare care, în realitate, îi aduce afecțiune și susținere celui ce visează, dar cel mai frecvent este vorba de o reprezentare simbolică a «dublului» său, adică a unei fațete cunoscute sau ascunse a subiectului. În funcție de scenariul visului, acest dublu real sau simbolic acționează în favoarea sau în defavoarea celui care visează. În acest din urmă caz, visul alertează subiectul asupra relațiilor sau asupra pulsiunilor, dorințelor, gândurilor ori sentimentelor sale. Se înșeală în judecățile sale sau asupra unor aspecte ale personalității sale
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]