2,114 matches
-
atestată documentar într-un Hrisov din 13 aprilie 1515 , emis de domnul Țării Românești, Neagoe Basarab, va fi permanent prezentă în viața economică și socială a zonei de sud a spațiului național. Începând din 1853, când devine oraș, această localitate dunăreană intră în circuitul românesc atât prin importanța sa economică , fiind vămuită sarea, dar și cerealele care plecau spre spațiul balcanic sau către Europa Centrală, dar și prin personalitățile sale. De la primul gospodar al orașului, Tache Magistratul, cum este cunoscut în
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3142]
-
urbe.Cu sprijinul Ambasadei Rusiei, municipalitatea a reabilitat acest edificiu, ridicând un adevărat monument, folosind marmura, în memoria ostașilor ruși căzuți pe pământ românesc, în războiul Crimeii. În această carte, voi mai mediatiza și alți iluștri reprezentanți ai urbei noastre dunărene, precum fruntașul liberal Hristache Daniilescu , fost și prim gospodar, pe generalul Vasile Zorzor, care a condus Jandarmeria Română, sau pe negustorul și omul politic Aristide Penu. Nu pot omite din acest studiu monografic nici pe moșierul Alecu Calomfirescu, al cărui
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3142]
-
Principate, Alexandru Dimitrie Ghica va fi primul domn Regulamentar al Munteniei. Investirea sa a avut loc la data de 22 martie 1834. În timpul domniei sale au fost ctitorite noi orașe, printre acestea Alexandria, au fost acordate statutul de porto - franco orașelor dunărene Galați și Brăila. Acest statut scutea de taxe vamale mărfurile care se încărcau ori se descărcau în aceste orașe porturi. O altă înfăptuire măreață a acestui ”principe luminat” al Munteniei a fost eliberarea clăcașilor de pe moșiile statului. Cu toate aceste
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3142]
-
categorică și clară, care nu urmărea interese dinastice ca în cea mai mare parte a războaielor precedente -, că Austria chema Europa la luptă contra omului (Napoleon Bonaparte) care era în curs de a schimba profund harta Europei și că monarhia dunăreană era hotărâtă să sprijine suveranii europeni pentru a reintra în posesiunea vechilor lor domenii. După 1806, reformele ordonate de Napoleon Bonaparte au fost complete în Prusia: Hardenberg a îmbunătățit administrația, Scharnhorst și Gneisenau au reorganizat armata după modelul imperial, a
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Pe acest drum se angajează și artiștii: autor de portrete ale luptătorilor greci, desenatorul Karl Krazeisen pleacă în Grecia înrolat ca simplu soldat în acest batalion. După bătălia de la Navarin și pacea de la Andrinopol, care consacra influența rusă în principatele dunărene, Poarta a fost constrânsă la negocieri. La 3 februarie 1830 a fost creat un stat grec, încă vasal sultanului prin plata tributului și al cărui guvern dorea un prinț ales de către cele trei puteri semnatare ale tratatului de la Londra. La
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Progresului nu a îndrăznit să practice o opoziție oferită de cadrul parlamentar. După revoluția de la 1848/49, Prusia și Austria își vor defini pozițiile europene. Două concepții concurente se vor înfrunta de acum în Europa Centrală: cea a unei Europe dunărene, dominată de Austro-Ungaria404, și cea a unei Mitteleuropa sub influență germană. După "retragerea de la Olmütz", Prusia visa să unifice în jurul ei principii germani într-un imperiu conservator și autoritar, din care Austria urma să fie eliminată. Încă din perioada 1840-1850
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
speculații fac parte din mentalitatea românească: „N-am noroc pe lume, mai bine mă făcea mama un mânz și mă mânca lupul!...”. Iată și un raționament specific rușilor: Cu toate că suntem ortodocși și pe parcursul istoriei am salvat de atâtea ori Principatele Dunărene de sub turci, românii nu ne iubesc. Antipatie reciprocă. Chiar dacă românii au luptat alături de noi în primul război mondial și au întors armele în cel de al doilea război mondial, chiar dacă s-au sacrificat, l-au martirizat pe mareșalul Antonescu, iar
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
numără și grija pentru restaurarea, finisarea și expunerea obiectelor descoperite în siturile arheologice unde s-au efectuat săpături. Autor al multor lucrări științifice, prof. Dr. Șerbănescu a intrat în galeria marilor personalități românești. Dintre lucrările publicate, amintim : Necropole neolitice nord dunărene Mormântul de călăreț nomad descoperit la Curcani Un tezaur monetar din sec. XVIII - XIX descoperit la Colibași Tezaurul monetar turcesc de la Netezești - Nuci (1978 - în colaborare) Vestigii neolitice descoperite la Ulmeni - 1985 Civilizația Gumelnița (în ”Dunărea de Jos” 1995) Oltenița
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3145]
-
acordat-o istoriei municipiului Oltenița. În anul 2009 a publicat o monografie , cu un titlu semnificativ și foarte succint: ”Oltenița”, având ca subtitlu ”Momente din istoria Olteniței”. Un capitol special , va fi dedicat de autor primei atestări documentare a municipiului dunărean. Iată, ce spune domnul Done Șerbănescu despre acest eveniment: ”La 13 aprilie 1515, Neagoe Basarab Voievod, ctitor al mănăstirii Curtea de Argeș, semnează un Hrisov în Oltenița, prin care răsplătește cu moșii pe slugile domniei : Tatu Vătaf, Voica și Mătea cu fiii
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3145]
-
Capitolul al-II-lea Personalități interbelice doctorul Constantin Deculescu (1899 - 1988) În galeria marilor personalități ale Olteniței se înscrie și doctorul Constantin Deculescu. Născut în anul 1899, în orașul dunărean, va fi al patrulea din cei 12 copii ai familiei, care la început s-a numit Deacu. Dotat cu o putere de muncă deosebită, Constantin Deculescu a fost și un autodidact. La vârsta când alți copii se jucau cu păpuși
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3144]
-
discursul în fața regelui Mihai și a altor personalități ca șef de promoție Hristahe Daniilescu (Danielescu) ( ) Una dintre cele mai mari personalătăți interbelice ale Olteniței a fost Hristache Daniilescu, primar și președinte al Comisiei interimare a Partidului Național Liberal din orașul dunărean. Despre această personalitate au vorbit ziarele vremii, în special ”Viitorul Oltenițean”, organ al Partidului Național Liberal, apărut în 1926, cu sediul în Strada Carol. Alături de Mircea V. Frigator, Hristache Daniilescu a candidat la alegerile locale din partea P.N.L. din 19 februarie
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3144]
-
proiecte care vor rămâne ca acte mărețe ale unui om de excepție. În anul 1947 s-a străduit să construiască un pavilion nou, având 100 de paturi, în Spitalul din Oltenița. Doctorul Lucian Popescu rămâne o personalitate emblematică a municipiului dunărean, un adevărat ”doctor Poenaru”, din perioada interbelică și postbelică. Regizorul Dan Puican ( născut în 1933) Nici arta teatrală nu este lipsită de reprezentanți în municipiul dunărean. În Oltenița au văzut lumina zilei doi mari reprezentanți ai scenei românești, actorul de
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3144]
-
paturi, în Spitalul din Oltenița. Doctorul Lucian Popescu rămâne o personalitate emblematică a municipiului dunărean, un adevărat ”doctor Poenaru”, din perioada interbelică și postbelică. Regizorul Dan Puican ( născut în 1933) Nici arta teatrală nu este lipsită de reprezentanți în municipiul dunărean. În Oltenița au văzut lumina zilei doi mari reprezentanți ai scenei românești, actorul de comedie Dem Savu, trecut de mult Styx-ul, dar, va rămâne in inimile noastre în permanență și regizorul Dan Puican. Născut la 6 martie 1933, în
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3144]
-
Am reușit? Poate, în parte. Cine poate ști, înafara cititorului avizat, cu ochi vigilenți și simț critic? Oricum, nu-mi rămâne decât să mulțumesc celor care se vor apleca asupra acestei cărți. Vama, 1 mai 2003 AUSONII, REALITATE ETNICĂ NORD - DUNĂREANĂ Desemnarea, oarecum metaforică, a unor populații și etnii cu o existență reală și care au avut mai mult decât o existență biologică, s-a generalizat la scriitorii și cronicarii bizantini, mergând până acolo, încât orientarea în hătișul etnic nord-pontic și
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
în tainele credinței creștine sunt aceiași avari care în „iunie- iulie 617 au asediat Constantinopolul și, după încercarea nereușită de a-l prinde în cursă pe Heraklios, se retrag luând cu ei un număr foarte mare de prizonieri din provinciile dunărene pe care i-a colonizat în Panoniaă” . S-a replicat că acești „avarițeni” nu ar fi avarii, ci locuitorii unei insule Arva din Marea Adriatică și că acest episcop Ursus a reprezentat o populație creștină din altă zonă geografică . Rămâne să
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Aurel Stoicanu, întemeindu-se pe faptul că Banatul și Oltenia au fost încorporate imperiului la provincia Justiniana Prima (novela XI din 16 aprilie 535), crede că ar fi din una din aceste regiuni. Se știe că părți din teritoriul nord dunărean au fost stăpânite de Imperiul roman și după 275. Constantin cel Mare leagă, printr-un pod la Celei, malurile Dunării, legăturile continuând și în secolele următoare, granița implicând, după părerea marelui Iorga în „Studii despre Evul Mediu românesc”, controlul asupra
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
o datorăm atacurilor migratorilor barbari, care atacau în primul rând orașele, unde credeau că sunt concentrate bogățiile dintr-o regiune. Procesul de distrugere a vieții orășenești trebuie pus pe seama hunilor și nu al vizigoților, care preluaseră controlul asupra teritoriului nord- dunărean . Cu orașele distruse, cu castrele părăsite, lipsiți de șefi militari și administrativi, de o clasă conducătoare, daco-romanii au fost nevoiți să revină la formele ancestrale de viețuire, cunoscând pentru o lungă perioadă de timp civilizația de tip fossatum, care trecut
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
de priorități, dacă se poate spune așa, a împăratului Constantin, vă zut de biserică drept primul împărat creștin, a stat recuperarea fostei Dacii. Timp de mai multe decenii, vizigoții și carpii, aliați fiind, au făcut dese expediții în provinciile sud- dunărene, de unde aduceau mulți prizonieri, unii dintre ei fiind creștini. Constantin cel Mare învinge pe vizigoți și carpi în mai multe lupte și impune vizigoților, în anul 332, un foedus, un tratat de alianță care mai era în vigoare pe timpul
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
conviețuirea dintre slavi și populația locală, romanii, numiți refugiați și fugari în Strategiconul atribuit lui Mauricius, se spune că „favorizează de preferință pe dușmani” deși „ei sunt romani și cu timpul s-au refugiat, uitând de ai lor” . Căderea linesului dunărean la anul 602, prin răscoala armatelor dunărene conduse de centurionul Phocas, pătrunderea și stabilirea definitivă a slavilor în provinciile sud-dunărene, venirea bulgarilor și crearea statului bulgar la 681, recunoscut de Imperiul bizantin, grecizarea imperiului de răsărit a însemnat o întrerupere
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
numiți refugiați și fugari în Strategiconul atribuit lui Mauricius, se spune că „favorizează de preferință pe dușmani” deși „ei sunt romani și cu timpul s-au refugiat, uitând de ai lor” . Căderea linesului dunărean la anul 602, prin răscoala armatelor dunărene conduse de centurionul Phocas, pătrunderea și stabilirea definitivă a slavilor în provinciile sud-dunărene, venirea bulgarilor și crearea statului bulgar la 681, recunoscut de Imperiul bizantin, grecizarea imperiului de răsărit a însemnat o întrerupere temporară a legăturilor dintre sudul și nordul
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
văr primar" și apoi la "văr"120, s-a simțit cu timpul nevoia unei determinări pentru a-i deosebi pe verii primari de ceilalți veri, iar determinantul adăugat a fost diferit de la o arie a Romaniei la alta. În latina dunăreană, determinantul a fost verus,-a "adevărat, veritabil", iar sintagmele consobrinus verus, consobrina vera "văr primar, vară primară" au fost moștenite prin condensare și cu sensul generalizat din nou, în formele drom. văr, vară, arom., mrom. ver, veară; noțiunea mai restrânsă
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
sintagma consobrinus verus "văr primar", în forma necondensată cusurin ver "idem" (concurată de cusurin bun și de prot cusurin "idem", în care prot înseamnă "prim, întâi"). Deducem că procedeul condensării la văr, vară a fost aplicat fie încă în latina dunăreană, fie în protoromână, dar în aceasta din urmă se întrebuințau cu siguranță atât forma necondensată a sintagmei, cât și cea condensată, care a devenit exclusivă abia în dacoromână și meglenoromână. În dialectul iberic al latinei populare a fost adoptată sintagma
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
exemplele de sorginte latină existente numai în română, nu și în alte limbi romanice, s-au condensat în perioada de trecere de la latină la română, adică fie în latina populară târzie vorbită pe teritoriul Romaniei Orientale, și anume în latina dunăreană, fie în româna comună (protoromâna) timpurie; de altfel, cele două etape, stabilite teoretic și nedespărțite printr-o cezură, reprezintă o continuitate și se suprapun în mare măsură. Problema acestei delimitări este, așadar, falsă, de vreme ce româna este limba latină vorbită fără
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
poate fi făcută este, așadar, aceea dintre cuvintele rezultate prin condensarea unor sintagme latinești și moștenite de mai multe limbi romanice, care cu siguranță s-au format în latină, și cele moștenite numai de limba română, formate fie în varianta dunăreană a latinei populare târzii sau în etapa de tranziție de la această variantă la protoromână, fie în protoromână sau chiar mai târziu. Un caz tipic de acest din urmă fel îl constituie drom. albină, prezent și în dialectele sud-dunărene: arom. alvină
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
fost înregistrate numele Marthei Bibescu și al Kronprinz-ului, foarte frecvente în text. În aceeași colecție au mai apărut (selectiv): • Al doilea arbitraj de la Viena, Cornel Grad • Chestiunea Dunării, Nicolae Iorga • Din istoria diplomației europene, Leonid Boicu • Franța și Principatele Dunărene, Dimitri I. Ghika • Imagini ale identității naționale, Laurențiu Vlad • La sfârșit de ciclu, Al. Zub • Misiunile mele diplomatice, Trandafir G. Djuvara • Ocazia pierdută, Alexandru Cretzianu • Pacea neterminată, Mihály Fülöp • Pactul Ribbentrop-Molotov, Emilian Bold, Ilie Seftiuc • Politică externă a României, Frederic
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]