58,646 matches
-
o nădejde, Când duhul se-nchide și geme, Trimite o vorbă Isuse Și spune Tu iar: "Nu te teme!" Nu este iubire mai mare Ca dragostea Domnului meu, Omul e-ades nestatornic, Credincios este doar Dumnezeu, La cruce alerg când durerea E mare și strig și mă rog, Mai dă, Tată, trupului zile, Căci nu-i pregătit de-epilog, Ar vrea să mai șteargă din jalbe, S-albească tot traiul pătat, Revarsă-Ți Tu, Doamne azi harul Și curăță tot ce
DOAR TU MAI POȚI DA O NĂDEJDE de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382753_a_384082]
-
încearcă, zadarnic, să o smulgă. Este meritul prozatoarei de a fi știut să dozeze, cu subtilă artă, și să diferențieze momentele de suferință, alternându-le cu cele de fericire copleșitoare, dar, pare-se, iluzorie, greu de diferențiat, ele însele, de durerea extremă (vizita la cimitirul Bellu, unde Corina duce flori, dedicate lui Tudor, dar depuse, simbolic, la mormântul lui Eminescu; aparițiile lui Tudor, în delir, în vise, cu versuri, cu mesaje, cu săruturi; extraordinara scenă a torturii fizice din mașină, după
EUGEN DORCESCU, DESPRE INIŢIEREA ÎN SUFERINŢĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382706_a_384035]
-
Iar din când în când, luceferi..., o să fiți și sărutați. Voi să-mi spuneți de greșesc?... Ce rost avea să fugiți! De-mi stăteați cu mine alături, ați fi fost mai ocrotiți. De-am greșit, puteți ierta? Jur, necazul și durerea...uit; E prea trist să-mi stați departe.., dor îmi e să vă sărut! Hai, rămâneți, ochi albaștri!... Sunteți floare de cicoare; Nimeni n-o să vă umbrească, dragoste-i nemuritoare! Voi veți lumina în noapte... și căldură o să-mi dați
OCHI DE FATĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382750_a_384079]
-
Toți sunt cuprinși de un melanj istoric, un fel de păsat de nepăsare, care clocotește de atâta nepricepere, lașitate, egoism și ură mascată, toate condimentate cu trădare și învinuiri reciproce. Iar poporul?..Ah, poporul!.. Manipulat, mințit și în final nedumerit... Durerea cea mare este că în anii 91-92, cei mai viteji fii ai Basarabiei, adevărații patrioți ai neamului românesc, au fost lăsați să moară, să fie răniți sau mutilați fizic și moral, într-un război stupid cu hoardele plătite, în slujba
ÎNTRE TRĂDARE ŞI PATRIOTISM de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382720_a_384049]
-
DE TATĂ Autor: Daniel Bertoni Albert Publicat în: Ediția nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului DOR DE TATĂ versuri, Bertoni D Albert Plecat-am taicule, demult, de-acasă Eu știu că tu tot timpul m-ai iubit Durerile ce astăzi mă apasă N-or însemna că eu te-am părăsit Plecarea mea, să nu-ți stea în inimă Precum un ghimpe de dor ascuțit Să te gândești că toate au o noimă De la-nceput, și până la sfârșit Adeseori
DOR DE TATĂ de DANIEL BERTONI ALBERT în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382772_a_384101]
-
inutile și inconstante nopți cu fantezii. Mă dor nevertebratele docile din cordul tracasat de insomnii. M-adăpostesc sub stânci ca Sfânta Miercuri, Înconjurată doar de lilieci, Pătrate devenite semicercuri, Și-aștept să vii, și mai aștept să pleci... Simt o durere-n pulsul lateral ce rătăcește prin zăpezi, fanatic. Și cerul se răstoarnă sideral, Peste gutuiul respirând, tomnatic. Am sentimentul cert și previzibil, Că undeva-ntr-un asfințit de soare, Ne vom găsi și vom citi lizibil , Iubirea camuflată-n fiecare
SENTIMENT PREVIZIBIL de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2168 din 07 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382787_a_384116]
-
O goană nebună, între bucătărie și celelalte camere. Rufe, aspirator, geamuri, praf, brad: o nebunie! Și totul trebuia terminat în ziua de vineri, pentru că sâmbătă era ziua pentru prepararea meniului de sărbătoare. A doua zi, Mira se trezi cu veșnicele dureri de spate, anchilozată, trăgând de ea ca să finalizeze într-un mod cât mai plăcut ziua de Ajun. Rămăsese singură, dar tocmai când era singură reușea să se organizeze mai bine. Sarmale cu carne de vită, friptură de vită, piftie de
DECEMBRIE de MIRELA STANCU în ediţia nr. 2197 din 05 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382767_a_384096]
-
ei, Lacrimi picurând în noapte Din rănitele femei. Viața e o agonie Cerasela Jerlăianu Viața e o agonie Rătăcită-ntr-un amurg Printre flori de iasomie Ce din ramul vieții curg. Zilele coboară-n noapte, Viața-n agonia ei, Iar durerile răscoapte Au parfum de flori de tei. Azi îți scriu că noaptea trece Și mă trec și eu ca ea Însă dorul mă petrece Precum setea-nspre cișmea. Eu mă rog că ziua plânge Cu o lacrimă de vis Și în
LUMEA E O AGONIE de MANUELA CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382781_a_384110]
-
că ziua plânge Cu o lacrimă de vis Și în inimă îmi frânge Un amurg de Paradis. Dacă pleci rămâne umbra Prinsă-ntr-un izvor de dor Printre nopți cu lungi penumbre Scuturate în decor. Am să-mpart la doi durerea Printre versuri zi de zi Desfrunzind în van puterea Miilor de poezii. Că nădejdea vieții toată Stă în agonia ei Când soarele se arată Printre florile de tei. Dacă ai să pleci vreodată Să te-ascunzi sub flori de crin
LUMEA E O AGONIE de MANUELA CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382781_a_384110]
-
călători, că toate aceste pseudovalori ale consumismului nu-i pot face fericiți și nici nu pot trece cu ele dincolo. Este perioada în care omul poate să-și aducă aminte că numai împreună cu Dumnezeu poate să înfrunte toate încercările vieții, durerile, suferințele și, mai presus de toate, poate să treacă prin moarte spre Înviere. - Această perioadă ce are un caracter profund spiritual vizează schimbarea interioară a omului. Cum este reliefat acest aspect duhovnicesc în literatura imnografică a Triodului? - Hotarul dintre perioada
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382702_a_384031]
-
care pe primul loc sunt asceza și rugăciunea. Biserica recuperează întreaga istorie în Postul Mare începând cu izgonirea lui Adam din Rai și sfârșind cu Răstignirea, Moartea și Învierea lui Iisus Hristos Dumnezeu. Prin post memoria umanității este vindecată de durere și moarte prin jertfa, moartea și Învierea lui Iisus Hristos. Postul este așadar un „rai lăuntric“ în care locuiește Dumnezeu Cel desăvârșit. Creștinii recapitulează istoria și o redeschid iubirii de oameni a lui Dumnezeu. Trecutul este vindecat prin asceză și
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382702_a_384031]
-
și Învierea lui Iisus Hristos. Postul este așadar un „rai lăuntric“ în care locuiește Dumnezeu Cel desăvârșit. Creștinii recapitulează istoria și o redeschid iubirii de oameni a lui Dumnezeu. Trecutul este vindecat prin asceză și iubire de frați și toate durerile istoriei sunt ispășite prin Crucea și Învierea Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Postul este casa cea adevărată a neamului omenesc, împlinirea vocației de hrănire din lumina lui Dumnezeu: „Strălucit-a nouă luminat ca niște zori razele pocăinței, luminând intrările înfrânării“. Raiul
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382702_a_384031]
-
în unirea ei cu Dumnezeu. Ea este verticalitate smerită, orizontalitate extinsă, spațiu cruciform răstignit pe temporalitatea creată, centru al lumii prin jertfa pe ea a Cuvântului lui Dumnezeu. Ea este locul întâlnirii dintre moarte și viață, dintre timp și veșnicie, durere mântuitoare, slavă tainică purtătoare de viață. Prin Cruce, postul se cinstește, înfrânarea strălucește, rugăciunea se săvârșește. - Cum ajută înțelegerea semnificațiilor Sfintei Cruci în ieșirea oamenilor din angoasa cotidiană, din suferință și din toate încercările vieții? - Un teolog contemporan observa că
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382702_a_384031]
-
Atotputernicia Sa este aceea a iubirii, iar iubirea înseamnă respectul nesfârșit față de celălalt. Mântuitorul Iisus Hristos nu coboară de pe Crucea Sa. El va învia în taină. Îl vedem pe Crucea Golgotei ca pe unul care "nu avea chip, om al durerilor și cunoscător al suferinței, disprețuit și nebăgat în seamă" (Isaia 53, 3), asemenea unui om supus torturii, al cărui chip este acoperit de ura celorlalți, de sete, de murdărie și de sânge. Prin Cruce, El s-a identificat cu toți
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382702_a_384031]
-
Mi-ai spus că sunt cea mai frumoasă! O floare gingașă,...o stea! Că vrei să mergi pe drum, cu mine, Oricâte piedici s-ar ivi; Prin macii înfloriți în lanuri, Sau drum cu bolovani și spini. Vei face din dureri, lumină! Din disperări, mărgăritar! Cu lacrimi vei uda grădina Să crească trandafiri de jar. Din spinii aspri vei culege Dulceața mierii, în pocal. Mă vei purta pe brațe calde, Să nu beau fiere, ci nectar! Vom fi copaci legați de
DOAR TU de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382799_a_384128]
-
descântul Dispari discret ..în sângele unui poet ! Oprește-te să te adie vântul! Și dă-i de poți un pic de umbră..și cuvântul ! Femeie din stele, lebădă albă! Speranța vie și caldă În îmbrățișări .. prin ere.. Ai leac pentru durere? Sorbi lacrimi din stele. Femeie ascunsă-n născociri Porți diamantele luminii Spre lanțul dulce al iubirii! Din prea multă ignoranță... Femeie stelară, ochii nu pot să te vadă? Cu aceleași doruri pentru tine Primăvara iarăși vine! Cu sânii plini de
FEMEIE DIN STELE de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382796_a_384125]
-
cete-ntregi de îngeri Să nu mă ia sub un alt colț de cer. Ai regăsit ascunsă simfonia În strigăt trist de pescăruș stingher Și-ai adunat din mare nebunia Și-ai zămislit-o-n zâmbet și mister. Ai ars durerea și-ai plătit cu sânge M-ai renăscut și viață mi-ai adus Cu răstignirea ai știut învinge Pe cel ce, plin de pizmă, m-a răpus. Ai nins cu dor în zi de sărbătoare Întreagă amintirea unei vieți Și
LUCEAFĂR PRIMEI DIMINEȚI de MARIA BĂLĂCIANU în ediţia nr. 2197 din 05 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382795_a_384124]
-
o mai ducă! Ne uităm cum se topește Și ne doare nebunește, Că n-avem cum, amândoi, Să-i dăm dușii înnapoi... Că tu n-alegi - ca o oarbă- Și ni i-ai ascuns sub iarbă . Poți să rabzi așa durere, Poți să-nghiți atâta fiere?!... Și-ți pomenii doar de ei, Cei mai regretați ai mei. Dar sunt alții- mii și mii- Niște îngeri de copii, Și-s cuminți și tinerei, Dar nu-ți pare rău de ei... Pe tine
DOINA ELEGIACĂ de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382806_a_384135]
-
nu-ți pare rău de ei... Pe tine ce să te doară, Dacă n-are cin’să-ți moară?!... Ești urâtă și ești neagră, Cui să-i fii tu, Moarte, dragă? N-ai bunici și n-ai urmași, N-ai durere cui să-i lași. N-ai băieți, părinți, nici fete, N-are cin’ să te regrete. De-aia te blestem acum, Să-ți dea Domnul un alt drum, Să-ți aleagă altă soartă, Să-ți dea suflet dintr-odată, Să
DOINA ELEGIACĂ de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382806_a_384135]
-
-ți aleagă altă soartă, Să-ți dea suflet dintr-odată, Să-ți dea simțuri omenești, Ca tot omul să iubești, Câțiva ani mamă să fii, Să vezi cum se cresc copii, Și să-ncerci a suporta Să moară-naintea ta; Durerea să te mângâie Și inima să-ți sfâșie! De-așa durere s-ai parte... Lua-te-mi-te-ar moartea, moarte! Referință Bibliografică: DOINA ELEGIACĂ / Nicolaie Dincă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2244, Anul VII, 21 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017
DOINA ELEGIACĂ de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382806_a_384135]
-
-ți dea simțuri omenești, Ca tot omul să iubești, Câțiva ani mamă să fii, Să vezi cum se cresc copii, Și să-ncerci a suporta Să moară-naintea ta; Durerea să te mângâie Și inima să-ți sfâșie! De-așa durere s-ai parte... Lua-te-mi-te-ar moartea, moarte! Referință Bibliografică: DOINA ELEGIACĂ / Nicolaie Dincă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2244, Anul VII, 21 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Nicolaie Dincă : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
DOINA ELEGIACĂ de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382806_a_384135]
-
personajele acestei povești să se androginizeze sau, și mai rău, să se desăvîrșească. Alt exemplu ar putea fi ales din comentarea unei secvențe din Frumoasa fără corp de Gheorghe Crăciun în care un personaj își realizează "corporalitatea" cînd îl apucă durerea de măsele. Nu cred că primul lucru care te "lovește" este corporalitatea, ci, mai curînd, intertextualitatea: să ne gîndim la celebra Casă Buddenbrook în care un personaj descoperă la un moment dat ce înseamnă durerea de măsele... Abundă demonstrațiile care
Manual de postmodernism clasic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16080_a_17405]
-
realizează "corporalitatea" cînd îl apucă durerea de măsele. Nu cred că primul lucru care te "lovește" este corporalitatea, ci, mai curînd, intertextualitatea: să ne gîndim la celebra Casă Buddenbrook în care un personaj descoperă la un moment dat ce înseamnă durerea de măsele... Abundă demonstrațiile care, după mine, își aveau rostul acum vreo zece ani: nu e clar că metalepsele din Diderot nu sînt identice cu cele din textele optzeciste? nu se știe că autenticismul interbelic e diferit de cel al
Manual de postmodernism clasic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16080_a_17405]
-
și a venit la București ca să vorbească cu mine. Ne-am întâlnit în casa generalului Văitoianu. La începutul convorbirii noastre, mitropolitul Bălan, ca și patriarhul Nicodim, s-a arătat puțin dispus în favoarea noastră, a evreilor; văzându-l puțin sensibil la durerea noastră, am început să-i vorbesc tare, pe un ton amenințător, avertizându-l, în numele unei credințe pe care o presupuneam că există în sufletul lui, spunându-i că îl voi chema, după moartea noastră, în fața Judecătorului Cel de Sus, arătând
Alexandru Șafran, marele rabin al Genevei - "Memoria este un act etic, și etic înseamnă acțiune, înseamnă viitor" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16053_a_17378]
-
neconceput în antichitate, - Platon). La capătul evoluției, �cercul ce închide�, societatea hipostaziindu-se, devenind persoana, fără caritas, fără mizericordie... Le Royaume terestre. * Sfîntul Augustin - Eschatologie... De la eskatos, ultimul, gr. - Știința scopurilor ultime ale omului. Intenția religioasă. Componcțiune, - grav, spășit... cum + pungere: durere, regret de a-l fi ofensat pe Dumnezeu. Se folosește și ironic, vezi cazurile de ipocrizie,... Placet experiri. Obsesia formulei lui Thomas Mann care... (lipsește). Hans Castorp se instalează în foliu, și, luat de valurile muzicii lui Haydn, Haendel... �guverna
Caleidoscop by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16118_a_17443]