2,582 matches
-
pentru a înțelege noutatea noii biologii spiritualiste a lui Bruce Lipton. Cu ceva timp în urmă, în SUA s-a conturat orientarea biologică a neoevoluționismului prin autori precum Julien Steward și Leslie White. Primul a fost cel care a fondat ecologia culturală, fiind interesat în mod special de influența condițiilor materiale asupra culturii. În acest sens, antropologul american considera că un sistem cultural este format dintr-un nucleu cultural (cunoștințe tehnice, diviziunea muncii, realități socio-culturale) și trăsături secundare (inovații locale, elemente
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
dintre cei angajați de aceste politici au venit mai întâi cu cunoștințele lor empirice, de unde necesitatea de a reflecta asupra necesarului de meserii și profesii implicate în reamenajarea, reînnoirea și dezvoltarea (socială) a orașelor. Fie că a fost vorba de ecologie urbană, de integrare sau excludere socială, de participarea locuitorilor etc., s-a pus problema formării lor (universitare) o pregătire care să furnizeze teorii ale orașului, concepte care-i surprind fenomenele și procesele, metodologii de cunoaștere pe teren a realităților orașului
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
3 Sindicate 5,3 2,1 Grupuri sau partide politice 3,5 2,4 Acțiuni ale comunității privind: sărăcia, șomajul, locuirea, inegalitatea etnică 1,5 2,0 Dezvoltarea lumii a treia sau drepturile omului 1,7 2,0 Mediul înconjurător, ecologie, drepturile animalelor 3,0 3,6 Asociații profesionale 4,1 2,6 Cercetași, echipe de ghizi, cluburi de tineri etc. 2,4 1,6 Sport sau recreere 6,7 5,1 Asociații ale femeilor 1,6 1,7 Mișcări pacifiste
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
Servicii sociale pentru bătrâni, handicapați sau săraci. Organizații religioase sau bisericești. Educație, artă, muzică sau activități culturale. Sindicate. Grupuri sau partide politice. Acțiuni ale comunității privind: sărăcia, șomajul, locuirea, inegalitatea etnică. Dezvoltarea lumii a treia sau drepturile omului. Mediul înconjurător, ecologie, drepturile animalelor. Asociații profesionale. Cercetași, echipe de ghizi, cluburi de tineri etc.. Sport sau recreere. Asociații ale femeilor. Mișcări pacifiste. Organizații voluntare care se ocupă de sănătate. Alte grupuri. Categorii de răspuns: 1. Aparțin; 2. Nu aparțin. Indicatorul apartenenței la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
Servicii sociale pentru bătrâni, handicapați sau săraci. Organizații religioase sau bisericești. Educație, artă, muzică sau activități culturale. Sindicate. Grupuri sau partide politice. Acțiuni ale comunității privind: sărăcia, șomajul, locuirea, inegalitatea etnică. Dezvoltarea lumii a treia sau drepturile omului. Mediul înconjurător, ecologie, drepturile animalelor. Asociații profesionale. Cercetași, echipe de ghizi, cluburi de tineri etc. Sport sau recreere. Asociații ale femeilor . Mișcări pacifiste. Organizații voluntare care se ocupă de sănătate. Alte grupuri. Categorii de răspuns: 1. Fac muncă voluntară; 2. Nu fac muncă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
și macrounitățile vieții psihice, spre secvențele motoare ale vieții perceptive, spre unitățile computaționale din sistemele neuronale din scoarța cerebrală, spre rețelele de neuroni din sistemul amigdalian responsabili de viața afectivă, spre suportul molecular al engramelor memoriei, spre cele referitoare la ecologia vieții psihice. Oricare dintre ele încap în întregime în raționalismul actual al paradigmei psihologiei, ca aparținând unuia sau unor colective de cercetători din diverse centre universitare sau de cercetare din lume. Problema oricăror inițiative sau programe de cercetare de acest
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
este o veritabilă tentativă de reformulare și fundamentare a științei care se ocupă de cunoașterea fenomenelor din natură, care a avut o rezonanță puternică în timp, și prin care au fost formulate probleme fundamentale ale cunoașterii științifice de astăzi, de ecologie, de anatomie comparată, embriologie, ca și cele ale vieții sufletești. Este interesant de remarcat că această învățătură s-a născut în aceeași perioadă social-istorică în care Alexandru cel Mare era antrenat în expedițiile sale de cucerire a lumii. Din depărtările
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
aventură a democrației după comunism, Lavinia Stan, Lucian Turcescu • Capitalismul (vol.1 și 2), Jean Baechler • Corupția politică. Înăuntrul și în afara statului-națiune, Robert Harris • Globalizarea. Nenumele nimicului, Tiberiu Brăilean • Globalizare etică, Aurica Brișcaru • Inteligența globală și dezvoltarea umană. Către o ecologie a învățării globale, Mihai I. Spariosu • Intelectualii și puterea, Vasile Boari, Natalia Vlas și Radu Murea (coord.) • Intellectuals and Politics, Gheorghe Lencan Stoica • Liberalismul, Gabriel Mursa • Libertatea academică, Viorel Rotilă • Memorandum către președintele ales, Madeleine Albright • Noua economie, Tiberiu Brăilean
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
sistemul capitalist-democratic. Șansele de reînnoire le aflăm în umanismul creștin, care trimite la rădăcinile spirituale ale Iluminismului, astăzi cu totul ignorate. Într-o epocă a modernizării accelerate, vedem multă speranță și progres pe lîngă greutăți, cruzime și mari dileme pentru ecologia culturii. Vor dispărea societățile mai mici, cu limba lor, cu obiceiurile lor, cu bogatele lor tradiții? Vor fi cele mai multe înghițite și asimilate într-o singură cultură informațională omogenă și totalizatoare? Aceasta ar fi (sîntem cu toții de acord) o alternativă tristă
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
1975, în luna februarie își susține cu succes teza de doctorat, primind aprecierile unanime ale membrilor comisiei și ale specialiștilor care au făcut referate. În perioada 1-14 dec. 1975 a făcut o deplasare pentru documentare în Polonia, la Institutul de Ecologie PAN de la Varșovia. Acumulările științifice au fost fructificate în multiple contracte de cercetare pe care le-a realizat în conducerea cercului studențesc de Hidrobiologie. În 1970 ocupă, prin concurs, postul de șef de lucrări și preia apoi cursul și toate
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
a inițiat și le-a condus o lungă perioadă de timp asupra speciei Cornus mas L., în cadrul mai multor populații din împrejurimile orașului Iași și din alte părți ale țării, au devenit cunoscute numeroase aspecte ale variabilității intraspecifice și ale ecologiei acestei specii. A fost elaborată și o metodică specială pentru asemenea investigații. Terenul de acțiune, pentru astfel de cercetări l-au constituit populațiile de pe valea Vămășoaiei și Dealul Repedea din Iași, dar și din alte locuri, din Bucovina până în Delta
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
specialitatea Piscicultură și amenajări piscicole, la Universitatea din Galați. Activitatea sa științifică s-a desfășurat în mai multe direcții. În primul plan se află Carcinologia, domeniu în care a publicat studii referitoare la grupul Crustacee-Amphipode din țara noastră, la sistematica, ecologia și zoogeografia lor. Un alt domeniu de cercetare a fost Hidrobiologia apelor marine și dulcicole, reprezentat prin cercetări privind viețuitoarele din ecosistemele acvatice, despre hidrologia, hidrobiologia și valorificarea lor complexă. De mare importanță este contribuția profesorului Sergiu Cărăușu la istoria
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
forme, din care 102 specii și 87 forme sunt noutăți pentru fauna României, pentru Moldova sau pentru alte regiuni cercetate, iar o specie și două forme noi pentru știință. De asemenea, de o deosebită importanță sunt lucrările sale privind biologia, ecologia și tehnologiile de combatere a speciilor de insecte dăunătoare, care au venit să umple goluri mari în domeniul protecției plantelor. Ele au fost concretizate în peste 180 de lucrări științifice publicate în diverse reviste de specialitate. Înzestrat cu perseverență și
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
1 14,2 kj, fiind extrem de mare în faza de activitate. Diferența de energie consumată în cazul unei treziri induse este , așadar, de 10,6 kj, ceea ce echivalează cu desfășurarea a trei cicluri l letargice spontane. 2.1.6.4. Ecologia hibernării Temperatura constantă a lilecilor aflați în hibernare diferă în funcție de specie, ea fiind controlată de sistemul endocrin. Pentru speciile din regiunile temperate care hibernează în peșteri, temperatura optimă, la care consumul energetic devine minim, este de 2- 8°C. De
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
speciei. Populațiile naturale prezintă o stabilitate relativă condiționată de factorii climatici și de modificările ce apar în ecosistem. Acestea includ aprecierea cantitativă a efectivelor unor populații de lilieci. Evaluarea efectivului unei populații este primul pas obligatoriu într-un studiu de ecologie și poate urmări trei aspecte:- Determinarea numărului de indivizi a uneia sau mai multor specii și a densității lor pe unitatea de suprafață, într-o arie geografică sau într-un adăpost. - Studierea impactului mediului asupra faunei de chiroptere și invers
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
care Rawls sau Dworkin le-au admis ei înșiși, implicații pe care instituțiile liberale tradiționale sunt incapabile să le asimileze. Una dintre aceste implicații este cea legată de problema extinderii conceptului de dreptate, ultima dintre ele fiind extinderea la sfera ecologiei. Problema extinderii modelului distributiv liberal Corectarea inegalităților inacceptabile, în teoriile distributive liberale (și în cele socialiste "decente"), pleacă de la presupunerea că ar trebui impuse anumite restricții pentru deținerea acelui bun care este și esențial și deficitar, și a cărui deținere
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
și care nu pot fi înlăturate prin măsuri care au doar efecte locale. Cu toate acestea, este de la sine înțeles că măsurile "locale" pe care le-ar adopta SUA în domeniul politicii de mediu ar avea o influență imensă asupra ecologiei mondiale. Dar cetățenii SUA care determină politica țării lor nu resimt acest lucru ca pe o prioritate, fie pentru că dispun de mijloace pentru a lupta împotriva efectelor negative ale poluării, fie pentru că au interese a căror realizare compensează neajunsurile create
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
liberal rawlsian este că principiile cooperării pot fi extinse oricât, în funcție de problemele noi cu care se confruntă omenirea. Dreptatea ecologică din perspectivă liberală Plecând de la modelul rawlsian al extinderii, David Schlosberg a analizat aplicarea conceptului de dreptate distributivă la problemele ecologiei, din trei puncte de vedere: acela al generațiilor viitoare, al spațiului ecologic și al extinderii noțiunii de comunitate (inclusiv) la sistemul ecologic 30. În timp ce primele două extinderi sunt în acord cu teoria lui Rawls, a treia este o dezvoltare care
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
trecut. Faptul că provenim din el înseamnă că face parte din identitatea noastră, dar și că l-am abandonat. Această perspectivă ar explica și reîntoarcerea religiei, determinată de probleme care nu pot fi rezolvate cu ajutorul științei (probleme legate de bioetică, ecologie, de violența specifică societății de masă), de unele conjuncturi politice (căderea totalitarismului din Est) sau de falimentul unor filosofii care anunțaseră dispariția religiei. A gândi ființa în termeni non-violenți înseamnă a gândi ființa în termeni non-metafizici; metafizica este o etapă
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
nu a unui principiu. Chiar dacă există o identitate a întregii umanități și un conținut simbolic comun, ele sunt la un strat atât de profund, încât o solidaritate generată de conștientizarea lor este improbabilă. În acest context, preocuparea individului pentru bunăstare, ecologie și altele asemănătoare pare o bună soluție. Fragilitatea lumii fizice și a celei sociale este prilejul constituirii unor noi solidarități, care să o apere și să-i redea farmec. Atunci când nicio transcendență exterioară nu mai garantează lumea, omul va trebui
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
lipsei materialului didactic (preparate proaspete, disecții), a dotării necorespunzătoare a laboratoarelor școlare sau a pericolului la care sunt expuși elevii și profesorul, - facilitarea abordării transdisciplinare între citologie, histologie, genetică, anatomie și fiziologie vegetală și animală comparată, anatomie și fiziologie umană, ecologie, botanică, zoologie, sistematică etc. - stimularea creativității cadrelor didactice, dinamizarea competiției, eficientizarea lucrului în echipă. Limite ale utilizării TIC pentru cadrele didactice: - cost ridicat al echipamentelor informatizate, - reculul unor profesori față de tehnica modernă, care preferă resurse procedurale și materiale „clasice”, - pierderea
Caleidoscop by Carmen-Oana Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93494]
-
grădiniță acționează în scopul dirijării percepției în raport cu vârsta copiilor și cu nivelul lor de dezvoltare prin intermediul observării. Prin observarea spontană sau dirijată copiii dobândesc cunoștințe elementare despre mediul înconjurător. Pentru a transmite copiilor de vârstă preșcolară unele cunoștințe din domeniul ecologiei am explicat pe înțelesul lor câteva noțiuni:poluare, ocrotirea naturii, a proteja, dispariție, distrugere, rezervații, monument al naturii, arătând cauzele care produc poluarea naturii și rolul pe care îl avem fiecare dintre noi pentru a preîntâmpina aceste efecte. Folosind observația
Caleidoscop by Anişoara Nemţanu () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93497]
-
poetului, patetic apărător de mii de ani al omului și omeniei dar și încântător al naturii, ca un adevărat “ produs “ al ei. Epoca actuală aduce note de real dramatism în tot ce ține de viața oamenilor și de viața naturii. Ecologii din toată lumea sunt de acord că problema numărul 1 a omenirii nu este intensificarea resurselor naturale ci ocrotirea naturii. Examinând relațiile om natură s-a ajuns la concluzia că omul este la ora actuală cel mai mare dușman al naturii
Caleidoscop by Lăcrămioara Neamţu () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93514]
-
al celorlalte specii de Pieris. Larva matură are în jur de 30 mm lungime, este de culoare verde închis, cu o linie dorsală neagră îngustă și două laterale galbene. Crisalida este asemănătoare cu cea de Pieris rapae L. Biologie și ecologie. Prezintă 2 - 3 generații pe an și iernează în stadiul de crisalidă. Ouăle sunt depuse izolat pe frunze. Plante atacate și mod de dăunare. Atacă diferite specii de crucifere: Brassica oleracea, Raphanus raphanistrum, Reseda luteola, Erysium officinale. Atacă frunze, rozând
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
apendice cefalic ascuțit, prevăzut cu o strie bilaterală neagră. Culoarea crisalidei este verzuie, cu 3 dungi galbene și cu puncte fine negre. Crisalidele care iernează au o culoare gri - deschis sau gălbuie, cu pete negre (fig. 15 c). Biologie și ecologie. Prezintă 3 - 4 generații pe an și iernează în stadiul de crisalidă. Primăvara, la sfârșitul lunii aprilie sau începutul lunii mai apar adulții. După împerechere ouăle sunt depuse pe frunzele diferitelor crucifere cultivate și spontane, izolat. Plante atacate și mod
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]