9,239 matches
-
Astfel, integrala membrului drept al ecuației (2.37) în limitele stratului de lângă suprafața solului este cu cel puțin un ordin mai mic decât termenul Q0. Ținând seama de aprecierile făcute în ceea ce privește ordinul de mărime al fiecărui termen din ecuație (2.37), precum și de faptul că la măsurarea fluxurilor vaporilor de apă și a caracteristicilor de umiditate se fac greșeli mari, ecuația difuziei turbulente a vaporilor de apă din stratul atmosferic de lângă sol o putem scrie, Ultima ecuație ne arată
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
decât termenul Q0. Ținând seama de aprecierile făcute în ceea ce privește ordinul de mărime al fiecărui termen din ecuație (2.37), precum și de faptul că la măsurarea fluxurilor vaporilor de apă și a caracteristicilor de umiditate se fac greșeli mari, ecuația difuziei turbulente a vaporilor de apă din stratul atmosferic de lângă sol o putem scrie, Ultima ecuație ne arată , că în stratul de lângă sol fluxul turbulent al vaporilor de apă se poate considera că nu variază cu înălțimea. Umezeala specifică în
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
termen din ecuație (2.37), precum și de faptul că la măsurarea fluxurilor vaporilor de apă și a caracteristicilor de umiditate se fac greșeli mari, ecuația difuziei turbulente a vaporilor de apă din stratul atmosferic de lângă sol o putem scrie, Ultima ecuație ne arată , că în stratul de lângă sol fluxul turbulent al vaporilor de apă se poate considera că nu variază cu înălțimea. Umezeala specifică în acest caz poate să varieze în timp, însă repartiția ei pe verticală se încadrează în ecuația
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
ecuație ne arată , că în stratul de lângă sol fluxul turbulent al vaporilor de apă se poate considera că nu variază cu înălțimea. Umezeala specifică în acest caz poate să varieze în timp, însă repartiția ei pe verticală se încadrează în ecuația (2.38). Acest fenomen poartă numele de strat atmosferic cvasistaționar de lângă sol. Acestei proprietăți a stratului atmosferic de lângă sol i s-a acordat pentru prima dată atenție și a fost studiată de către M. I. Budîko și D. L. Laihtman. Pornind
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
38). Acest fenomen poartă numele de strat atmosferic cvasistaționar de lângă sol. Acestei proprietăți a stratului atmosferic de lângă sol i s-a acordat pentru prima dată atenție și a fost studiată de către M. I. Budîko și D. L. Laihtman. Pornind de la ecuația (2.38) obținem formula care descrie repartiția umezelii specifice pe verticală în stratul de lângă sol. Pentru coeficientul k adaptăm o dependență exponențială față de z: (2.44) în care S1 și S2 reprezintă umezeala specifică la înălțimile z1 și z2. Cum
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
la suprafața Pământului. Tendința de studiu, din punct de vedere teoretic, al SLA este de elaborare de modele numerice pentru mișcarea aerului în acest strat. Prin model sau modelare numerică a mișcării aerului înțelegem o rezolvare numerică sau analitică a ecuațiilor fizice ce descriu mișcarea aerului și principalele procese din atmosferă. Aici trebuie incluse ecuațiile de prognoză și de diagnoză care descriu structura tridimensională a fenomenelor. Aceste ecuații pot fi rezolvate folosind unele ipoteze simplificatoare care decurg din observațiile asupra SLA
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
de elaborare de modele numerice pentru mișcarea aerului în acest strat. Prin model sau modelare numerică a mișcării aerului înțelegem o rezolvare numerică sau analitică a ecuațiilor fizice ce descriu mișcarea aerului și principalele procese din atmosferă. Aici trebuie incluse ecuațiile de prognoză și de diagnoză care descriu structura tridimensională a fenomenelor. Aceste ecuații pot fi rezolvate folosind unele ipoteze simplificatoare care decurg din observațiile asupra SLA, făcute la sol. În toate cazurile este nevoie de date experimentale din SLA pentru
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
sau modelare numerică a mișcării aerului înțelegem o rezolvare numerică sau analitică a ecuațiilor fizice ce descriu mișcarea aerului și principalele procese din atmosferă. Aici trebuie incluse ecuațiile de prognoză și de diagnoză care descriu structura tridimensională a fenomenelor. Aceste ecuații pot fi rezolvate folosind unele ipoteze simplificatoare care decurg din observațiile asupra SLA, făcute la sol. În toate cazurile este nevoie de date experimentale din SLA pentru stabilirea condițiilor inițiale și la limită, cât și pentru verificarea rezultatelor modelării. 3
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
constantă și utilizând teoria fluidelor omogene incompresibile. În general, această aproximație nu este realistă. Fluctuațiile densității nu pot fi neglijate în totalitate, deoarece acestea sunt esențiale pentru reprezentarea forței ascensionale. Totuși, este încă posibil să se facă simplificări importante în ecuațiile dinamicii pentru a se putea aplica stratul limită. Într-un fluid turbulent, câmpul unei variabile precum viteza măsurată într-un punct fluctuează în general rapid în timp pe măsură ce turbioanele la scări diferite trec prin punctul respectiv. Pentru ca măsurătorile să fie
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
Dacă acesta este stabil, atunci generarea turbulenței în stratul limită este datorată instabilității asociate cu forfecarea vântului. Rolul comparativ al acestor procese poate fi mai bine înțeles prin examinarea bilanțului energiei cinetice turbulente. Pentru a investiga producerea turbulenței, vom scădea ecuațiile componentelor impulsului mediu (4.11)-(4.13) din ecuațiile corespunzătoare nemediate (4.3)-(4.5). Vom multiplica apoi rezultatele cu, respectiv, u ' , v ' , w ' , vom aduna cele trei ecuații rezultate și vom media pentru a obține ecuația energiei cinetice turbulente
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
limită este datorată instabilității asociate cu forfecarea vântului. Rolul comparativ al acestor procese poate fi mai bine înțeles prin examinarea bilanțului energiei cinetice turbulente. Pentru a investiga producerea turbulenței, vom scădea ecuațiile componentelor impulsului mediu (4.11)-(4.13) din ecuațiile corespunzătoare nemediate (4.3)-(4.5). Vom multiplica apoi rezultatele cu, respectiv, u ' , v ' , w ' , vom aduna cele trei ecuații rezultate și vom media pentru a obține ecuația energiei cinetice turbulente. Forma completă a acestei ecuații este destul de complicată dar
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
bilanțului energiei cinetice turbulente. Pentru a investiga producerea turbulenței, vom scădea ecuațiile componentelor impulsului mediu (4.11)-(4.13) din ecuațiile corespunzătoare nemediate (4.3)-(4.5). Vom multiplica apoi rezultatele cu, respectiv, u ' , v ' , w ' , vom aduna cele trei ecuații rezultate și vom media pentru a obține ecuația energiei cinetice turbulente. Forma completă a acestei ecuații este destul de complicată dar esența sa poate fi exprimată în mod simbolic după cum urmează: este energia cinetică turbulentă pe unitatea de masă, PM este
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
turbulenței, vom scădea ecuațiile componentelor impulsului mediu (4.11)-(4.13) din ecuațiile corespunzătoare nemediate (4.3)-(4.5). Vom multiplica apoi rezultatele cu, respectiv, u ' , v ' , w ' , vom aduna cele trei ecuații rezultate și vom media pentru a obține ecuația energiei cinetice turbulente. Forma completă a acestei ecuații este destul de complicată dar esența sa poate fi exprimată în mod simbolic după cum urmează: este energia cinetică turbulentă pe unitatea de masă, PM este producția de energie mecanică, PPA este producția sau
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
11)-(4.13) din ecuațiile corespunzătoare nemediate (4.3)-(4.5). Vom multiplica apoi rezultatele cu, respectiv, u ' , v ' , w ' , vom aduna cele trei ecuații rezultate și vom media pentru a obține ecuația energiei cinetice turbulente. Forma completă a acestei ecuații este destul de complicată dar esența sa poate fi exprimată în mod simbolic după cum urmează: este energia cinetică turbulentă pe unitatea de masă, PM este producția de energie mecanică, PPA este producția sau pierderea de energie ascensională, RT reprezintă redistribuirea energiei
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
care există o producție netă de turbulență se micșorează. Așadar, atunci când există o puternică inversiune termică precum cea produsă de răcirea radiativă nocturnă, adâncimea stratului limită poate fi de numai câțiva decametri iar amestecul vertical este aproape suprimat. 7. Ecuațiile impulsului în stratul limită Pentru cazul turbulenței omogene pe orizontală deasupra substratului vâscos, termenul vâscozității moleculare și al divergenței fluxului de impuls turbulent pe orizontală pot fi neglijați. Ecuațiile impulsului curgerii medii pe orizontală (4.11 și 4.12) devin
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
de numai câțiva decametri iar amestecul vertical este aproape suprimat. 7. Ecuațiile impulsului în stratul limită Pentru cazul turbulenței omogene pe orizontală deasupra substratului vâscos, termenul vâscozității moleculare și al divergenței fluxului de impuls turbulent pe orizontală pot fi neglijați. Ecuațiile impulsului curgerii medii pe orizontală (4.11 și 4.12) devin așadar: z wu vf x p În general, ecuațiile (4.18) și (4.19) pot fi rezolvate pentru a-i obține pe u și v numai dacă se cunoaște
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
pe orizontală deasupra substratului vâscos, termenul vâscozității moleculare și al divergenței fluxului de impuls turbulent pe orizontală pot fi neglijați. Ecuațiile impulsului curgerii medii pe orizontală (4.11 și 4.12) devin așadar: z wu vf x p În general, ecuațiile (4.18) și (4.19) pot fi rezolvate pentru a-i obține pe u și v numai dacă se cunoaște distribuția verticală a fluxului de impuls turbulent. Deoarece acesta depinde de structura turbulenței, nu este posibilă o soluție generală. Se
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
așadar, un echilibru geostrofic. În stratul limită, termenii inerțiali sunt încă mici în comparație cu termenul forței Coriolis și cel al forței gradientului de presiune dar termenii fluxului turbulent trebuie să fie luați în considerație. Așadar, într-o primă aproximație, ecuațiile stratului limită planetar exprimă echilibrul dintre forța Coriolis, forța gradientului de presiune și divergența fluxului turbulent de impuls: 54 0) Dacă stratul limită convectiv este limitat superior de un strat stabil, atunci amestecul turbulent poate conduce la formarea unui strat
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
direcția vântului variază semnificativ cu înălțimea. Modelul simplu de strat plan nu mai este adecvat; sunt necesare în aceste situații anumite medieri pentru a determina dependența verticală a divergenței fluxului de impuls turbulent în funcție de variabilele mediate pentru a se obține ecuații închise pentru variabilele stratului limită. Abordarea tradițională a acestei probleme de închidere presupune că turbioanele acționează într-o manieră analogă difuziei moleculare, astfel încât fluxul unui câmp dat este proporțional cu gradientul local al mediei. Teoria K are multe limitări. Spre deosebire de
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
jimblă cînd auzim că Rusia-i slabă, dar cu asta n-am rezolvat nimic. Și se pare că nimeni din Europa nu poate găsi o soluție la spăimosul paradox. Singure, Statele Unite sînt în stare, peste capul Europei, să rezolve periculoasa ecuație. Cum? Vom vedea. Cînd? Foarte curînd. Mai curînd decît se așteaptă rușii înșiși. Și, poate, chiar noi. "Dacă între membrii PUNR vor exista membri luminați și fără pată, dornici să se înscrie în tradiția ardeleană, sînt bineveniți în PNȚCD". Sînt
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
toate forțele europene de stînga, inclusiv marea intelectualitate, pentru a ține piept, îndrituit, hitlerismului. Dar care, vai, după război, avea să aducă Franța, prin partidul său comunist, stipendiat de Moscova, în pragul statului comunist. Nu trebuie omis din actuala fierbinte ecuație nici mentalul încă viu al celor ce au avut de îndurat direct efectele fascismului rasist. Ce similitudine stupefiantă e între acea Europă postbelică (infestată de sovietism), care a rememorat permanent (și justificat) ororile fascismului, uitînd, făcîndu-se că uită țările abandonate
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
aberantă. (Ca tot ce vine dinspre comunism.) 11 octombrie Dacă naivitatea îți dă tîrcoale, atunci tevatura noastră civilizată în jurul Afganistanului te poate face să crezi că, după americani și, hai, după englezi, noi, românii, avem de spus ceva decisiv în ecuația conflictului (motiv, evident, de mîndrie națională!). Sustrași de inventivele televiziuni de la călduțele habitudini obștesc-private, urniți din fotolii și din iatacuri de taină, mandarinii galonați și negalonați ai puterii vocalizează într-o sotto voce grav-cavernoasă, responsabilă, asigurînd masa electorală panicată de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cîte unui staroste șmecher, foarte priceput în plierea pe lucrative rețele internaționale, ci pe acela din născare, singurul cu șansa unicității. Brâncuși nu s-a combinat cu nimeni: nu a simți nevoia. Nu a vrut. Aici, de altfel, trebuie găsită ecuația imensei sale reușite. Netulburat (cu atît mai puțin post mortem), de gîdilitura unui Januszczak (puah, redundanța consoanelor estice!), a izbîndit ca un autentic liberal avant la lettre doar prin el însuși. 2. Individualitatea, drept unică șansă, nu are nevoie de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
narativ Chatman. 1978 istorie discurs Genette. 1980 istorie narațiune narare Prince. 1982 narat narare Rimmon-Kenan. 1983 istorie text narație Bal. 1985 fabulă povestire text Prince. 1987 narat narațiune narare narație Contribuțiile mai recente, neincluse în Dicționar, le-aș pune în ecuațiile următoare: Cohan/Shires. 1988 istorie narație Toolan. 1988 istorie text narație O'Neill. 1994 istorie text narație textualitate Îmi aduc aminte de "briciul lui Ockham" (conform căruia definițiile nu trebuie multiplicate dacă nu este absolut necesar) și mă întorc atunci
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
calculul nu venea în contradicție cu esența iluminsmului politic (al „prințului bun și luminat” păstorind popoarele), dar contravenea manierei în care era receptat iluminismul în societatea „luminată” luată ca întreg, adică diminua până la eliminare cel de al doilea termen al ecuației sociale: supușii. Oricum, redescoperirea de umaniști a entităților etnice și atribuirea vechilor nume (Dacia, în cazul românilor) dezvoltase un curs ireversibil al ideilor și cu implicații politice (de pildă, ideea de „reconstituire a Daciei” în secolul XVIII). Sasul Johann Filstich
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]