1,416 matches
-
fi casa mea ! și cu toții am strîmbat din nas la gardurile masive care au început să despartă de privirile vulgului vilele interzise ale noilor îmbogățiți. Acum însă gardu rile și gărdulețele par a fi intrat în preocuparea este tică a edililor ca element șic de mobilier urban. Dacă te uiți pe site-urile unor primării - sau pe articolele din presă referitoare la acestea -, te crucești cîți bani se duc pe comenzi de „garduri bordurate” sau altminteri stilizate ! Gospodarii blocurilor par a
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
e cu noi, cine e împotriva gardului e și împotriva noastră ! Lucrurile au evoluat însă foarte mult de atunci, iar acum garduriada vine tare pe urmele borduriadei. „Gărdu leț, mîndria țării/sectorului/cartierului” devine pe zi ce trece sloganul bunului edil. Se îngrădesc parcuri și părculețe, străzi și colțuri de stradă, spații goale și treceri frecventate de cetățeni, totul de dragul a ceva frumos. Căci utilitar este doar rareori... Pentru unii, aceste garduri sînt o necesitate. Ele pot să protejeze tufa de
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
cîtuși de puțin în starea cetățeanului din Cluj. Discuția despre gradul de risc al gardurilor nu e treaba mea - ceea ce nu înseamnă că nu trebuie să fie treaba cuiva ! Mă întreb însă : de ce aceste gărdulețe oribile au devenit în ochii edililor „ceva frumos” și de unde pohta asta nouă de îngrădire cu orice preț ? Un gard este totdeauna o delimitare ; dincolo de el e treaba ta, dincoace e al meu și e treaba mea : ceapa mea, copacul meu, copilul meu... Un gard este
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
semnătură a celui capabil să facă ordine, o înstăpînire și o afirmare a stăpînului. Invers, un spațiu neîngrădit este al tuturor, este liber, este fluid, în el poți vedea cerul și privi în ochi vecinul. Dar nu are stăpîn... Pentru edili, gardurile devin astfel, se pare, nu atît un soi de „aici sînt banii dumneavoastră”, cît „aici e inițiativa mea”, un teritoriu luat în stăpînire, marcat cu însemnele proprietarului și expus ca o vitrină a acestuia (nu vreau să fiu răutăcios
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
masă și a te întreba de ce. Nu ar fi greu, nu ține de creșterea excesivă a numărului de mașini, de lipsa parcărilor sau inflația bordurilor, de gropile din șosea sau lipsurile din legislație - și nu poate fi pus nici pe seama edililor. Nu, e simplu, e clar și ține doar de oameni. Dar se pare că exact aici e problema ! Semnalizarea se adresează eminamente celuilalt, partenerului de trafic, îi anunță din vreme intențiile tale pentru a putea să anticipeze mișcările lui, este
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
dea obștescul sfîrșit. Doar două case vechi, îmbrăcate în scîndurile cenușii de lemn, fuseseră refăcute cu un perfect gust într-o pensiune modernă, ce păstra însă aerul atît de particular al acestui orășel la capăt de lume. Nici localnicii, nici edilii - dar mai ales „antreprenorii” - nu par a-și dori să păstreze acest colț pitoresc. Pe de altă parte însă, și localnicii, și edilii - dar mai ales „antreprenorii” - promovează acest trecut de care sînt mîndri și care le aduce profit prin
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
ce păstra însă aerul atît de particular al acestui orășel la capăt de lume. Nici localnicii, nici edilii - dar mai ales „antreprenorii” - nu par a-și dori să păstreze acest colț pitoresc. Pe de altă parte însă, și localnicii, și edilii - dar mai ales „antreprenorii” - promovează acest trecut de care sînt mîndri și care le aduce profit prin încîntarea turiștilor în căutare de „autentic”. O colegă din Cluj adună de cîțiva ani de zile fascinante povestiri despre „Sulina de altădată”, cu
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
Ministerului Afacerilor Externe pentru pachetele lor de protocol. Primul pas, de la găină la struț, fusese deci deja făcut. Și cum e moda recordurilor Guinness (cel mai mare cîrnat din lume, cea mai mare omletă din lume...), ce și-au zis edilii Sucevei, hai să facem noi cel mai mare ou pictat din lume, că altfel ne-o iau alții înainte. Nimic extraordinar în toate acestea, puțin prost-gust și atît. Problema mea începe însă din momentul în care acest prost-gust se revendică
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
lui Flutur ! Rusticizarea României poate deveni de acum un proces planificat și bine manageriat : cu Oul nostru în frunte, vom avea succesuri multe ! Nu-mi rămîne decît să înalț și eu o rugă pioasă către cer, poate or auzi și edilii noștri de pe pămînt : apără-mă, Doamne, de prietenii tradițiilor, că de dușmanii lor m-oi apăra și singur ! O recitire : rusticul ca discurs Am recitit întîmplător textele dedicate „rusticului” chiar de mine în chiar această revistă : se pare că nu
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
să promoveze un proiect de țară este că un asemenea proiect ar trebui să existe. Or, din cîte văd eu privind în țara noastră în ultimii ani, singurul proiect de viitor pentru România pe care au reușit să-l înfiripe edilii noștri este România, țara palmierilor ! îmi pare rău, dar nu mă convinge... Altfel spus, problema noastră nu este brandul de țară, ci construirea unui proiect de viitor pentru această țară. Adică, foarte simplu spus, cam ce am vrea noi să
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
are dor de viață, dragă ieșene? Da. Dar ei o trăiau altfel... Nu mi-ai răspuns totuși încotro puteau să se îndrepte. Apoi urcau cred spre Hanul lui Topor, care a dăinuit - colea pe Sărărie - până prin 1982. L-au dărâmat edilii târgului - pentru că asta știm să facem noi cel mai bine - spunând că îi zăhăia când au pornit la modernizarea uliții Sărăriei. Întotdeaua s-au găsit motive. Acest sacrilegiu nu este nici primul și nici ultimul din lungul șir de distrugeri
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
prea îndepărtate, nu se mai poate întreprinde nici un fel de măsură de apărare și reparare a situației. Noiembrie începuse a umbla de câteva zile pe străzile orașului ca un om al locurilor, cu intenția vădită de a veni în sprijinul edililor, cernând din sita înalturilor un strat subțire de zăpadă pentru a acoperi rănile pământului ars în cuptorul verii și răvășit de intemperiile toamnei. Și, ca un prim semn, iarna încărcă pomii cu bulgări de nea, mirificele fructe vestitoare ale anotimpului
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
pentru a-i face o primire specială actorului francez Gerard Depardieu, actorul care l-a jucat pe Obelix. Chiar dacă Asterix din filmulețul belgian poartă o ținută asemănătoare cu cea a personajului din film, numele este altul, "Senesaelix", aluzie la numele edilului belgian, Daniel Senesel. În plus, toți membrii echipei primarului au participat la filmare și au intrat în rolul unor locuitori ai satului îndărătnic druid doar cu un singur scop, acela de a-i ura cât mai frumos bun-venit actorului Gerard
Vezi cum îi urează belgienii bun-venit lui Gerard Depardieu în Nechin by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/57074_a_58399]
-
mentalitatea colectivă ce se manifesta prin „concepții înapoiate de negativism în orice întreprindere spre și mai bine”5) și lipsa de reacție în fața urîtului. Tema principală de discuție o constituia anarhia edilitară, proliferarea odată cu micul comerț a barăcilor, chioșcurilor, șandramalelor. „Edilii noștri - ricana autorul anonim al unui pamflet - nu cultivă decît baraca. Unica lor grijă este cultul barăcii, și oriunde găsesc un locușor gol, fac ce fac și construiesc o baracă. [...] Astfel, la Bacău, baraca este un edificiu public, este un
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
1918, 2, Ed. Minerva, 1972, p. 216 219 și Cronicile optimistului, EPL, 1946, p. 246. 4. N. S. (Pompiliu Nicolau-Stoica), ,,Două biserici din oraș”, în ,,Bacăul”, 6, nr. 63, 6 mai 1929, p. 3. 5. Prezența lor le va sugera edililor noua denumire a grădinii, ,,Parcul Trandafirilor”, dată în 1955 (v. Ioan Ungureanu, ,,Istoricul unui fost edificiu băcăuan: «Pavilionul» din Grădina Publică”, în ,,Carpica”, nr. 24, 1993, p. 255). 6. Arhivele Naționale Bacău, Fond: Primăria Bacău, dos. 26/1927, f. 3
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
de ce ideea că în vârf ar trebui să existe "dualism" este străină noțiunii de guvern. Astfel, vechile state republicane erau conduse de oficialități alese separat pentru a îndeplini anumite sarcini. Roma avea consuli (război și afaceri externe), pretori (justiție) și edili (lucrări publice). Acești oficiali erau numiți doar pe perioade scurte de timp (în majoritatea cazurilor, pe un an); realegerea nu era permisă, cel puțin nu imediat. După cum se știe, exista un Senat care se ocupa de multe aspecte ale vieții
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
În partea de răsărit a orașului, lângă Sinagogă, se construia, în 1846, prima școală românească; fondator fusese un boier vasluian de origine greacă, venit din Bucovina pe nume Neculai Chiriac Hagioglu. Ca recunoștință pentru daniile făcute pentru școală și spital, edilii au dat, încă din secolul al XIX-lea, unei artere comerciale din centrul orașului numele de „Strada Hagi Chiriac” nume care se păstrează și astăzi. S-a vorbit mult despre contribuția Moldovei la cultura națională ca spațiu de permanentă românitate
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
mai adăugăm în lista pe ministrul liberal al Justiției din 1896-1897, Ștefan Șendrea 30 ori pe deputații conservatori de Craiova, Ullyse Boldescu (1850-1908), care fusese și primar al urbei oltene 31, respectiv de Brăila, Anastase Simu (1854-1935)32 ori pe edilul de Târgu Jiu din 1905 Eugen Cuca Pariano (Pârâianu) sau pe mai puțin cunoscuții politicieni ai dreptei conservatoare, ce activau pe la 1900 în Galați (îi identificăm aici, cu rezerve, pe Emil Vulpe și Mihail Rodocalat 33). Despre Anastase Simu, ce
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
ai urbelor de provincie etc.). Din această categorie îi amintim aici pe conservatorii Petre Lazaroneanu, Anastase Simu, Christodul Suliotis, Luca Zelescovici de la Brăila, pe deputații conservatori de Craiova, Ullyse Boldescu (care a fost și primar al urbei oltene), ori pe edilul de Târgu Jiu din 1905, Eugen Cuca Pariano (Pârâianu) sau pe mai puțin cunoscuții politicieni ai dreptei conservatoare, ce activau pe la 1900 în Galați (Emil Vulpe și Mihail Rodocalat). Unii dintre aceștia s-au remarcat și în alte domenii, fiind
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
iar încrederea în Primăria Bârlad a rămas în faza d e speranță. Cererea cititorilor însă mi‐a dat aripi și din pipernicita mea pensie de bugetar am mai rupt o sumă și pentru ediția de față. S‐ o citiți sănătoși, edili ai municipiului Bârlad ! Față de ediția trecută, volumul de față duce to tuși către 200 de publicații. Cartea este o împlinire a dorului și a dragostei pentru localitatea în care, tânăr fiind, mi‐am desfătat urechile și sufletul ascultând melodia și
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
pavate. Să mergi cu mașina în România a devenit un fel de pariu nebun, în care adrenalina și isteria, stupefacția și resemnarea fac casă bună. Te și întrebi: se poate oare și mai rău? Iar răspunsul rabinic al dragilor noștri edili nu întârzie să pogoare blând și nerușinat deasupra noastră "Ba bine că nu..." Întâmplarea a făcut ca, de două decenii de când conduc mașina, să călătoresc pe mai multe continente străbătând mii de kilometri la volan. Nu am fost în Istanbul
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
iar membrii săi răspund cu propriile lor bunuri de buna încasare a impozitelor imperiale. Puterea executivă este încredințată de către ordo unor magistrați după o ierarhie de carieră, un cursus. Baza este constituită de cei doi chestori și de cei doi edili a căror sarcină este mai ales financiară: încasarea impozitelor, supravegherea piețelor, lucrări publice, poliție locală etc. Deasupra acestora, administrarea cetății este asigurată de cei doi duumviri. Toate aceste funcții sînt anuale și colegiale. Într-o primă etapă se mai mențin
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
1. Alimentare separată cu en.el.a CTZ Somes Nord, │ Napoca 2. Modernizare sistem de pompare, 1. Contorizare en.termica la nivel de branșament, 1. Reabilitare și modernizare PT-uri în mun.Galați, 1. Reabilitare rețele termice exterioare aferente PT6, Edil SĂ Iași- 1. rețele primare de termoficare, 2. modernizare PT-uri, montare module termice de bloc și │ │ │ │dispecerat central, 3. rețele secundare de termoficare, 1. modificare instalație de evacuare a cenușii, 1. Reabilitare circuit secundar și contorizare, Comunale SĂ 1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167160_a_168489]
-
mai sînt cum mai sînt, cele de dincolo de centru...; culmea disprețului pentru pieton: carosabilul (pentru mașini, carevasăzică) e-n regulă; trotuarele însă, chiar dacă e vorba de cele din fața unor clădiri monumentale (Universitatea, trotuarele Copoului, Păcurarilor), sînt scandalos de degradate; socoteala edililor e una simplă, de gospodină care, după ce mătură, ascunde gunoiul sub covor: centrul să ia ochii, în rest... - cerșetorii; unde vrei, unde nu vrei, bălăbănindu-se ca niște metronoame dezafectate și îndrugînd jalnice tînguieli orientale. - pe trotuar; în spate, la
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
un labirint posibil al unei lumi vii, Autorul îl poartă pe Spectator pe o tablă de șah sau printr-o rețea care proliferează liberă la infinit? Fără să-și abandoneze eroul preferat din toate celelalte cărți - voievodul, cărturar sau nu, edil sau deconstructor −, scenaristul-regizor îi configurează o lume−discurs, dar și o lume în discurs, cu spații multiple, etajate, aflate sub controlul privirii totalizatoare. Un nou soi de panopticon, al cărui specific e dat de efectele de sens, obținute prin teatralizarea
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]