3,968 matches
-
Structura majorității arterelor este astfel formată încât odată cu creșterea distensiei complianța se reduce, pereții acestora devenind rigizi. Grosimea peretelui arterial este mare (aorta 0.83-1.39 mm la naștere, 1.49-1.59 mm la pubertate). Totuși, vârsta modifică distensibilitatea arterelor elastice, nu și a celor musculare 7. Complianța vasculară nu depinde doar de structura peretelui, ea fiind dependentă și de gradul de umplere al vasului. S-a stabilit o relație indirectă între factorii de risc cardiovascular și complianța aortei 44. Rigiditatea
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
femurale superficiale în ¼ terminală valoarea stressului de forfecare este cea mai redusă iar frecvența plăcilor de aterom și a ocluziilor arteriale cea mai frecventă) după cum au demonstrat Wood et al, 2006. Pentru artera cu perete flexibil modelele disponibile sunt: isotropia elastică, anisotropia elastică (des utilizată peretele arterial real conținând elestină, colagen, mușchi neted), incompresibilitatea elastică, viscoelasticitatea (întindere, relaxare, histerezis). Modelarea pentru sânge (care este un fluid viscoplastic non-newtonian incompresibil) este satisfăcută doar de către modelul Casson. Vâscozitatea sanguină poate fi descrisă în
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
în ¼ terminală valoarea stressului de forfecare este cea mai redusă iar frecvența plăcilor de aterom și a ocluziilor arteriale cea mai frecventă) după cum au demonstrat Wood et al, 2006. Pentru artera cu perete flexibil modelele disponibile sunt: isotropia elastică, anisotropia elastică (des utilizată peretele arterial real conținând elestină, colagen, mușchi neted), incompresibilitatea elastică, viscoelasticitatea (întindere, relaxare, histerezis). Modelarea pentru sânge (care este un fluid viscoplastic non-newtonian incompresibil) este satisfăcută doar de către modelul Casson. Vâscozitatea sanguină poate fi descrisă în trei regimuri
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
plăcilor de aterom și a ocluziilor arteriale cea mai frecventă) după cum au demonstrat Wood et al, 2006. Pentru artera cu perete flexibil modelele disponibile sunt: isotropia elastică, anisotropia elastică (des utilizată peretele arterial real conținând elestină, colagen, mușchi neted), incompresibilitatea elastică, viscoelasticitatea (întindere, relaxare, histerezis). Modelarea pentru sânge (care este un fluid viscoplastic non-newtonian incompresibil) este satisfăcută doar de către modelul Casson. Vâscozitatea sanguină poate fi descrisă în trei regimuri: elastic, newtonian și plastic. Condițiile de limită se aplică pentru cele două
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
des utilizată peretele arterial real conținând elestină, colagen, mușchi neted), incompresibilitatea elastică, viscoelasticitatea (întindere, relaxare, histerezis). Modelarea pentru sânge (care este un fluid viscoplastic non-newtonian incompresibil) este satisfăcută doar de către modelul Casson. Vâscozitatea sanguină poate fi descrisă în trei regimuri: elastic, newtonian și plastic. Condițiile de limită se aplică pentru cele două compartimente în interacțiune (fluid, solid) rezultând două seturi distincte: A. condițiile de intrare (inlet) pentru fluid: pentru distribuția spațială flux cu profil plat (plug f ow), flux cu profil
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
porumbului actual este atât de mare, încât orice tentativă de clasificare în cadrul unei scheme rigide, ar fi total neproductivă în încercarea de a cuprinde marea majoritate a formelor de porumb în unități de clasificare. Termenul de “rasă” trebuie să fie elastic. Orice încercare rigidă de clasificare alterează valoarea lucrărilor de clasificare naturală. Folosirea conceptului de rasă în clasificarea naturală a porumbului trebuie să pornească de la premisa că rasele trebuie considerate ca grupuri mari și orice analiză a elementelor rasiale, trebuie să
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
fi: mingea praștie (pentru respingerea cu brațul sau piciorul), mingea palmă (permite portarului repetarea unor procedee În serie, Într-un timp scurt), mingea pendul (are drept scop creșterea densității aruncărilor și a preciziei lor), panoul de reflexe, extensorul sau banda elastică (determină Îngreuieri În execuția unor procedee tehnice) și alte tipuri de mingi (medicinală, de volei, fotbal, rugbi se folosesc pentru rezolvarea unor sarcini speciale). III.1.5. Recuperarea mingii și repunerea ei În joc Este necesar ca portarul să recupereze
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
de tipul a vedea, a spune, a face). 3) Rescrierea primelor descrieri alegînd unul din aceste trei moduri. Prima versiune Nava spațială apare ca o serie adițională de predicate calificative și funcționale. Nava era din elastoțel, un amestec de materie elastică solidificată cu oțel și totuși foarte suplă. X 123 T2 avea două rezervobombe reglabile și șase reactoare laterale. Sistemul de protecție era nemaiîntîlnit. Putea fi expus la mai mult de 1 milion de grade, datorită coldenginului care, plasat în interiorul motorului
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
nu era de găsit și adjunctul o sună prin interfon pe soția acestuia. Ea îi invită pe cei doi inspectori să viziteze nava. Din ce metal este făcută? întrebă cel tînăr, numit Steve. Nava este din elastoțel, un amestec de elastic solidificat cu oțel. Așa cum puteți observa, este rezistent, însă este suplu. Este invenția profesorului McDouglas, pusă la punct pentru a se proteja contra atacurilor meteoriților. Cîți pasageri se află în ea? 775 pasageri care vor hiberna cît timp vom ajunge
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
concis; vorbirea trebuie să fie nuanțată, expresivă, cu valențe care pot să sensibilizeze. De aceea, modelele de limbă oferite de operele literare trebuie să constituie, în lecțiile noastre curente, adevărate surse de lumină și culoare. Un învățător cu o concepție elastică și creativă se va feri întotdeauna de rigidități metodologice și de fixități funcționale, înlăturând astfel factorii de blocaj ce ar putea interveni în procesul de învățare a limbii. Deschiderea spre noutate și creativitate, ca să devină un atribut propriu elevului, trebuie
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
dobândirea și, respectiv, operaționalizarea cunoștințelor și capacităților orografice și de punctuație în clasele primare, avem la dispoziție o paletă diversificată de exerciții aplicativ formative, atât tradiționale, cât și exerciții utilizate în didactica modernă, cu note de creativitate și cu structuri elastice, atractive. Exercițiile ortografice, ortoepice și de punctuație au o frecvență și o durată îndelungată, deoarece capacitățile de acest tip se dobândesc greu, într-un proces îndelungat și continuu, prin exersări repetate. Aceste exerciții pot fi structurate în raport cu noțiunile lingvistice propuse
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
abstractizări corecte, bază pentru analiza științifică a realității. Reamintim că senzația este reflectarea în conștiință a unor însușiri izolate ale lumii exterioare, așa cum sunt cele sesizate de organele de simț; exemple de senzații: alb, roșu, mat, dur, dulce, amar, cald, elastic, vâscos, aromat. Percepția este reflectarea în conștiință a unui lucru sau fenomen, împreună cu toate însușirile sale, fiind deci o sinteză a tuturor senzațiilor pe care le produc, inclusiv relațiile dintre aceste senzații. Percepem un lucru în momentul în care el
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
energie de poziție sau de configurație a unui sistem fizic, unde „energia” este genul proxim, iar „de poziție” este diferența specifică, prin care energia potențială se deosebește de alte tipuri de energie (energie cinetică, energie de legătură, energie electrică, energie elastică, etc.). Noțiunea poate fi introdusă și „ca mărime fizică”(1), după care se citește relația matematică de definiție. Exemplul 2: „Presiunea este mărimea fizică numeric egală cu raportul dintre mărimea forței care apasă normal și uniform pe o suprafață și
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
de la un termen la celălalt proprietăți care de fapt nu există. Unele analogii sunt binecunoscute în fizică: analogia hidrodinamică a curentului electric ce consideră curentul ca un fluid ce se deplasează prin conducte, sau, suprafața liberă a lichidului asemănătoare membranei elastice, etc. Modelul fizic este un sistem, material sau teoretic, ce înlocuiește un alt sistem, mai complex, care trebuie studiat. Substitutul și originalul prezintă analogii pozitive (asemănări), sau negative(deosebiri). Modelul este o simplificare a originalului, ce mai reține totuși aspecte
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
substanțe organice simple (monozaharide, acizi grași, aminoacizi) și substanțe organice macromoleculare rezultate prin polimerizarea primelor: poliozide (glucide), lipide, proteine. Proteinele sunt constituienți de bază ai celulelor, deosebindu-se proteine structurale și proteine funcționale. Primele au o structură fibrilară, formând elementele elastice ale țesuturilor și structura de rezistență a celulelor. Proteinele funcționale, cu structură globulară, vehiculează informații în interiorul celulei sau intercelular. Glucidele au în primul rând rol energetic, secundar fiind utilizate de către organism în scop plastic și funcțional. Lipidele au un important
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
care începe odată cu relaxarea miocardului ventricular și durează 0,53 s. Ca urmare a relaxării miocardului ventricular presiunea din aceste cavități scade sub cea din aortă și vena pulmonară, ceea ce determină închiderea valvulelor semilunare de la baza lor. Arterele mari, fiind elastice, s-au destins și au înmagazinat energia cinetică a sângelui eliminat sub presiune din ventriculi, și după închiderea valvulelor revin la volumul inițial rezultând o forță ce asigură împingerea sângelui mai departe în artere, continuând procesul din timpul sistolei. Fenomenele
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
descendentă - ramura catacrotă. Pe ramura catacrotă se află o mică undă, unda dicrotă, provocată de închiderea valvulelor de la baza aortei. Pulsul venos poate fi înregistrat la nivelul venelor mari (traseul obținut poartă numele de flebogramă), modificările ciclice ale diametrului pereților elastici venoși furnizând informații în special asupra activității atriilor. Zgomotele cardiace sunt date de activitatea mecanică a inimii. Aceste zgomote pot fi ascultate în aria de proiecție a cordului sau pot fi înregistrate, obținându-se o fonocardiogramă. Se disting două zgomote
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
impulsuri nervoase eferente permanente, tonusul cardiac fiind mai degrabă o stare metabolică și un grad de relaxare diastrolică adecvate desfășurării revoluției cardiace. Tonicitatea este menținută de factori intrinseci și de factori extrinseci. Intrinsec acționează tensiunea dată de structurile contractile și elastice iar componenta extrinsecă este reprezentată mai ales de către simpatic care crește tonicitatea în cursul diastolei și are în general un rol trofic. Lucrul mecanic al inimii. Lucrul mecanic sau travaliul cardiac este definit ca produsul dintre cantitatea de sânge ejectată
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
format din artere, vene și capilare și are rolul de a transporta sângele. Vasele sangvine sunt căptușite de endoteliu, a cărui suprafață netedă previne agregarea trombocitelor și coagularea sângelui. Structura peretelui vascular diferă în funcție de tipul vasului, în principiu cuprinzând țesut elastic, muscular și fibros. Astfel, arterele mari sunt de tip elastic, fibrele de elastină realizând distensia acestor vase la pătrunderea sângelui și revenirea la dimensiunile anterioare în timpul diastolei cardiace, în acest mod sângele fiind împins în arborele circulator. În arterele mijlocii
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
a transporta sângele. Vasele sangvine sunt căptușite de endoteliu, a cărui suprafață netedă previne agregarea trombocitelor și coagularea sângelui. Structura peretelui vascular diferă în funcție de tipul vasului, în principiu cuprinzând țesut elastic, muscular și fibros. Astfel, arterele mari sunt de tip elastic, fibrele de elastină realizând distensia acestor vase la pătrunderea sângelui și revenirea la dimensiunile anterioare în timpul diastolei cardiace, în acest mod sângele fiind împins în arborele circulator. În arterele mijlocii și mici predomină fibrele musculare netede, care conferă tonusul vascular
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
diastolei cardiace, în acest mod sângele fiind împins în arborele circulator. În arterele mijlocii și mici predomină fibrele musculare netede, care conferă tonusul vascular și adaptează calibrul vasului și deci debitul sangvin la necesitățile tisulare. Capilarele nu au nici fibre elastice nici fibre musculare. În cazul venelor este bine reprezentat țesutul fibros, venele din vecinătatea cordului fiind fibro-elastice iar celelalte musculo-fibroase. La baza funcționării sistemului vascular stau elasticitatea și contractilitatea. Elasticitatea vasculară este proprietatea acestora de a se destinde și de
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
reflexogene endocardoaortice și sinocarotidiene (ce prezintă receptori sensibili la variațiile presiunii și ale compoziției chimice sangvine) la centrii nervoși specifici bulbari și pontini. Circulația sângelui în vene. Venele, în special cele mari, au pereți cu un conținut mare de fibre elastice, fapt datorită căruia au o mare capacitate de distensie (complianță). Din cauza complianței crescute, presiunea sângelui care circulă prin vene variază foarte puțin (fig. 21), putându-se realiza rezerve mari de sânge în interiorul lumenului venos. Depozitele sangvine se realizează mai ales
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
tensiuni slabe și permanente este suficientă pentru menținerea în stare de funcționalitate a mușchiului. Tonusul muscular (sub forma tonusului de fond, de postură sau de expresie) are rol în menținerea unor activități complexe de mișcare, asigurând fixitatea articulațiilor și amortizarea elastică a mișcărilor. Tonusul muscular are rol și în termogeneză și în menținerea stării de veghe. Mușchiul în repaos prezintă o ușoară tensiune determinată de proprietatea de tonicitate, iar secționarea tendoanelor este urmată de o ușoară scurtare. Extensibilitatea este o caracteristică
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
acțiunea unei forțe de întindere până la limitele ce-i caracterizează extensibilitatea și de a reveni la dimensiunea inițială după ce acțiunea forței a încetat. Mușchiul izolat din organism prezintă o elasticitate imperfectă, în timp ce în condiții fiziologice apare ca un corp perfect elastic. Când sunt depășite limitele elastictătii perfecte se produc deformări, chiar și "in situ". Elasticitatea musculară are rol amortizor, evitându se rupturile musculare în timpul contracțiilor bruște, precum și rol în fuzionarea secuselor musculare, rezultând contracția tetanică. 6.2.2. Mușchiul neted Mușchiul
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
înlocuiește un organ sau un segment al acestuia din corpul omenesc Protezare= operație chirurgicală prin care se înlocuiește un organ sau un segment al acestuia din corpul omenesc Senzorial= care se realizează prin simțuri Sunet= vibrație a particulelor unui mediu elastic care poate fi înregistrată de ureche, element al vorbirii orale omenești Surd= care este lipsit de simțul auzului Surditate= imposibilitate de a recunoaște și a distinge cu simțul auzului sursa sonoră Surditate verbală= boală caracterizată prin neînțelegerea sensurilor cuvintelor pe
Pierderea de auz: un ghid pentru părinţi și educatori by Agnes Banfalvi Camelia Radu Cecilia Hamza Demmys Rusu Malgorzata Szela Maria Hârtopeanu Otilia Rusu Senol Demirhan () [Corola-publishinghouse/Science/1266_a_1924]