4,125 matches
-
și atmosfera controlată tip exoterm și endoterm. Călire în băi de săruri. 14. Preîncălzirea diferitelor piese și subansamble, inclusiv a sapelor de foraj și sudarea acestora în stare fierbinte, precum și prelucrarea prăjinilor de pompare. 15. Tratamente termice în flux de electroni sau termomagnetice. 16. Rodajul aeronavelor militare sau civile fabricate sau reparate (probe la sol, pregătirea și încercarea în zbor). 17. Deservirea tehnică a aeronavelor și încercarea la sol a acestora. 18. Activitatea prestata la instalații, utilaje sau aparate care funcționează
ORDIN nr. 125 din 5 mai 1990 pentru precizarea locurilor de muncă, activităţilor şi categoriilor profesionale cu condiţii deosebite care se încadrează în grupele I şi II de muncă în vederea pensionării, pentru perioada lucrata după 1 martie 1990. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106985_a_108314]
-
sau aparate care funcționează cu radiații electromagnetice: infraroșii, ultraviolete, microunde, de medie sau înaltă frecvență și lasere, cu excepția laserelor de mare putere, neecranate, care șunt prevăzute în grupă I de muncă. 19. Lucrul la mașinile de sudat cu fascicul de electroni. 20. Recuperarea argintului. Fabricarea pulberii și a electrozilor de zinc - argint; încărcarea bateriilor; prepararea electrolitului. 21. Fabricarea bateriilor termochimice. 22. Prelucrarea mecanică, lipirea plăcilor antiradiante cu conținut de plumb și cobalt ce se montează pe mașini speciale. 23. Controlul nedistructiv
ORDIN nr. 125 din 5 mai 1990 pentru precizarea locurilor de muncă, activităţilor şi categoriilor profesionale cu condiţii deosebite care se încadrează în grupele I şi II de muncă în vederea pensionării, pentru perioada lucrata după 1 martie 1990. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106985_a_108314]
-
și atmosfera controlată tip exoterm și endoterm. Călire în băi de săruri. 14. Preîncălzirea diferitelor piese și subansamble, inclusiv a sapelor de foraj și sudarea acestora în stare fierbinte, precum și prelucrarea prăjinilor de pompare. 15. Tratamente termice în flux de electroni sau termomagnetice. 16. Rodajul aeronavelor militare sau civile fabricate sau reparate (probe la sol, pregătirea și încercarea în zbor). 17. Deservirea tehnică a aeronavelor și încercarea la sol a acestora. 18. Activitatea prestata la instalații, utilaje sau aparate care funcționează
ORDIN nr. 125 din 5 mai 1990 pentru precizarea locurilor de muncă, activităţilor şi categoriilor profesionale cu condiţii deosebite care se încadrează în grupele I şi II de muncă în vederea pensionării, pentru perioada lucrata după 1 martie 1990. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106986_a_108315]
-
sau aparate care funcționează cu radiații electromagnetice: infraroșii, ultraviolete, microunde, de medie sau înaltă frecvență și lasere, cu excepția laserelor de mare putere, neecranate, care șunt prevăzute în grupă I de muncă. 19. Lucrul la mașinile de sudat cu fascicul de electroni. 20. Recuperarea argintului. Fabricarea pulberii și a electrozilor de zinc - argint; încărcarea bateriilor; prepararea electrolitului. 21. Fabricarea bateriilor termochimice. 22. Prelucrarea mecanică, lipirea plăcilor antiradiante cu conținut de plumb și cobalt ce se montează pe mașini speciale. 23. Controlul nedistructiv
ORDIN nr. 125 din 5 mai 1990 pentru precizarea locurilor de muncă, activităţilor şi categoriilor profesionale cu condiţii deosebite care se încadrează în grupele I şi II de muncă în vederea pensionării, pentru perioada lucrata după 1 martie 1990. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106986_a_108315]
-
și atmosfera controlată tip exoterm și endoterm. Călire în băi de săruri. 14. Preîncălzirea diferitelor piese și subansamble, inclusiv a sapelor de foraj și sudarea acestora în stare fierbinte, precum și prelucrarea prăjinilor de pompare. 15. Tratamente termice în flux de electroni sau termomagnetice. 16. Rodajul aeronavelor militare sau civile fabricate sau reparate (probe la sol, pregătirea și încercarea în zbor). 17. Deservirea tehnică a aeronavelor și încercarea la sol a acestora. 18. Activitatea prestata la instalații, utilaje sau aparate care funcționează
ORDIN nr. 125 din 5 mai 1990 pentru precizarea locurilor de muncă, activităţilor şi categoriilor profesionale cu condiţii deosebite care se încadrează în grupele I şi II de muncă în vederea pensionării, pentru perioada lucrata după 1 martie 1990. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106984_a_108313]
-
sau aparate care funcționează cu radiații electromagnetice: infraroșii, ultraviolete, microunde, de medie sau înaltă frecvență și lasere, cu excepția laserelor de mare putere, neecranate, care șunt prevăzute în grupă I de muncă. 19. Lucrul la mașinile de sudat cu fascicul de electroni. 20. Recuperarea argintului. Fabricarea pulberii și a electrozilor de zinc - argint; încărcarea bateriilor; prepararea electrolitului. 21. Fabricarea bateriilor termochimice. 22. Prelucrarea mecanică, lipirea plăcilor antiradiante cu conținut de plumb și cobalt ce se montează pe mașini speciale. 23. Controlul nedistructiv
ORDIN nr. 125 din 5 mai 1990 pentru precizarea locurilor de muncă, activităţilor şi categoriilor profesionale cu condiţii deosebite care se încadrează în grupele I şi II de muncă în vederea pensionării, pentru perioada lucrata după 1 martie 1990. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106984_a_108313]
-
monofilamentele se obțin prin extrudere- etirare-țesere, agentul de ranforsare- reticulare este adăugat în masa de polimer anterior operației de extrudere. Reticularea poate fi realizată și prin iradiere, înainte și/sau după procesul de țesere, monofilamentele fiind iradiate cu fascicule de electroni de la 0,1 până la 100 kGy (preferabil 10-60 kGy). Prin comparație cu reticularea chimică, în cazul reticulării prin iradiere este eliminat efectul de reticulare miez/manta. Fasciculul de electroni penetrează complet monofilamentele astfel încât reticularea este uniform repartizată în întregul material
COPOLIAMIDE SINTEZĂ, PROPRIETĂŢI, APLICAŢII by MĂDĂLINA ZĂNOAGĂ () [Corola-publishinghouse/Science/685_a_976]
-
sau după procesul de țesere, monofilamentele fiind iradiate cu fascicule de electroni de la 0,1 până la 100 kGy (preferabil 10-60 kGy). Prin comparație cu reticularea chimică, în cazul reticulării prin iradiere este eliminat efectul de reticulare miez/manta. Fasciculul de electroni penetrează complet monofilamentele astfel încât reticularea este uniform repartizată în întregul material. Metoda de reticulare prin iradiere a țesăturilor [230] permite, în funcție de cerințele industriei, tratarea materialului textil/pâslei complet, în întregime sau numai pe anumite zone. Materialele tehnice nețesute fac parte
COPOLIAMIDE SINTEZĂ, PROPRIETĂŢI, APLICAŢII by MĂDĂLINA ZĂNOAGĂ () [Corola-publishinghouse/Science/685_a_976]
-
și substantive cu realizarea diferită a celor două trăsături: - animat, + masculin vs feminin. Substantivele caracterizate prin trăsătura negativă - animat se distribuie în mod arbitrar 6, din punctul de vedere al raportului semantic, în alte două clase de gen: masculine: buton, electron, stâlp etc., feminine: corabie, fereastră, fotografie, mască etc. Dintre substantivele cu amândouă trăsăturile realizate pozitiv, numai unele dezvoltă trăsătura de gen în interiorul raportului semantic orientat de cele două principii biologice: substantivele care denumesc viețuitoare: masculine: bărbat, elefant, iepure, leu etc.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
informația sub forma unei sarcini electrice. Radiația UV eliberează această sarcină și șterge astfel celula. Ștergerea este la nivelul întregului dispozitiv, nu se poate șterge doar un bit individual. Programarea se face aplicând tensiuni mari (10V ... 25V) ce exercită atracția electronilor de către poarta flotantă. Datorită grosimii reduse a stratului de oxid de sub poartă, electronii trec de acest strat și ajung la poarta flotantă, formând sarcina electrică. În timpul utilizării normale fereastra de cuarț trebuie să fie acoperită pentru a prezerva datele pe
CONSTRUCŢIA ŞI TEHNOLOGIA SISTEMELOR EMBEDDED by Andrei DRUMEA () [Corola-publishinghouse/Science/674_a_1090]
-
astfel celula. Ștergerea este la nivelul întregului dispozitiv, nu se poate șterge doar un bit individual. Programarea se face aplicând tensiuni mari (10V ... 25V) ce exercită atracția electronilor de către poarta flotantă. Datorită grosimii reduse a stratului de oxid de sub poartă, electronii trec de acest strat și ajung la poarta flotantă, formând sarcina electrică. În timpul utilizării normale fereastra de cuarț trebuie să fie acoperită pentru a prezerva datele pe perioade de timp cât mai mari. De obicei se folosește o etichetă de
CONSTRUCŢIA ŞI TEHNOLOGIA SISTEMELOR EMBEDDED by Andrei DRUMEA () [Corola-publishinghouse/Science/674_a_1090]
-
de existență a elementului în stare liberă. Fiecare tip de atom este un element. În urma descoperirii radioactivității naturale și artificiale, precum și a studiilor asupra energiei atomice, este posibilă și descompunerea elementelor chimice în componente mai simple. 1.1.1.2. Electronul, nucleul atomic, neutron, izotopia În anul 1874, G.J.Stoney a emis ipoteza că electricitatea de natură discontinuă apare în unități discrete și că acestea sunt asociate cu atomii care sunt purtătorii unor sarcini egale și de semn contrar. El a
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
izotopia În anul 1874, G.J.Stoney a emis ipoteza că electricitatea de natură discontinuă apare în unități discrete și că acestea sunt asociate cu atomii care sunt purtătorii unor sarcini egale și de semn contrar. El a sugerat numele de electron pentru unitatea postulată de electricitate. În anul 1897 J.J.Thomson, în urma unor experiențe efectuate asupra conductibilității electrice în gaze, a dovedit existența electronilor. Studiul multor fenomene legate de atomi a dus la concluzia că electronii sunt componente integrante ale atomilor
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
cu atomii care sunt purtătorii unor sarcini egale și de semn contrar. El a sugerat numele de electron pentru unitatea postulată de electricitate. În anul 1897 J.J.Thomson, în urma unor experiențe efectuate asupra conductibilității electrice în gaze, a dovedit existența electronilor. Studiul multor fenomene legate de atomi a dus la concluzia că electronii sunt componente integrante ale atomilor și reprezintă o formă a materiei. Cunoscând viteza radiațiilor catodice, Thomson a putut determina valoarea raportului dintre sarcina (e) și masa (m) a
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
El a sugerat numele de electron pentru unitatea postulată de electricitate. În anul 1897 J.J.Thomson, în urma unor experiențe efectuate asupra conductibilității electrice în gaze, a dovedit existența electronilor. Studiul multor fenomene legate de atomi a dus la concluzia că electronii sunt componente integrante ale atomilor și reprezintă o formă a materiei. Cunoscând viteza radiațiilor catodice, Thomson a putut determina valoarea raportului dintre sarcina (e) și masa (m) a electronului: Masa electronului este de 1837 ori mai mică decât masa atomuli
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
Studiul multor fenomene legate de atomi a dus la concluzia că electronii sunt componente integrante ale atomilor și reprezintă o formă a materiei. Cunoscând viteza radiațiilor catodice, Thomson a putut determina valoarea raportului dintre sarcina (e) și masa (m) a electronului: Masa electronului este de 1837 ori mai mică decât masa atomuli de hidrogen, deci: 1 / 1837 = 0,91083 x 10 -30 Kg În urma unor experiențe prin care se urmărea devierea particulelor * prin metale, E. Rutherford, în 1911, a ajuns la
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
fenomene legate de atomi a dus la concluzia că electronii sunt componente integrante ale atomilor și reprezintă o formă a materiei. Cunoscând viteza radiațiilor catodice, Thomson a putut determina valoarea raportului dintre sarcina (e) și masa (m) a electronului: Masa electronului este de 1837 ori mai mică decât masa atomuli de hidrogen, deci: 1 / 1837 = 0,91083 x 10 -30 Kg În urma unor experiențe prin care se urmărea devierea particulelor * prin metale, E. Rutherford, în 1911, a ajuns la concluzia că
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
concentrată într-o porțiune mică pe care el a numit-o nucleu atomic. Deci fiecare atom are un singur nucleu, în care este concentrată toată sarcina pozitivă și aproape toată masa atomului. Nucleul atomului este înconjurat de un înveliș de electroni, în atomul neutru, numărul electronilor este egal cu numărul de sarcini pozitive ale nucleului. Numărul de sarcini pozitive din nucleu se numește număr atomic și se notează cu simbolul Z. Nucleele au diametre mult mai mici decât atomii respectivi. De
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
pe care el a numit-o nucleu atomic. Deci fiecare atom are un singur nucleu, în care este concentrată toată sarcina pozitivă și aproape toată masa atomului. Nucleul atomului este înconjurat de un înveliș de electroni, în atomul neutru, numărul electronilor este egal cu numărul de sarcini pozitive ale nucleului. Numărul de sarcini pozitive din nucleu se numește număr atomic și se notează cu simbolul Z. Nucleele au diametre mult mai mici decât atomii respectivi. De exemplu, diametrul atomului de hidrogen
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
10-13 cm. Diferitele tipuri, specii de atomi variază prin sarcinile lor nucleare Z. Tipul de materie, care constă din atomi ale căror nucleu au toate aceeași sarcină electrică se numește element. Astfel, de exemplu, fiecare nucleu, având în jurul lui un electron, constituie elementul hidrogen. O substanță elementară este aceea care este compusă din atomii unui singur element. De obicei, o substanță elementară se numește element. O substanță compusă este formată din atomii a două sau mai multe elemente și care se
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
metal, întreaga energie a fotonului se transformă în energia unui fotoelectron. Fotoelectronul folosește o parte din această energie pentru a se desprinde de metal (Ei=energie de ionizare). Energia rămasă reprezintă energia fotoelectronului: în care ½ mv2 este energia cinetică a electronului, care se poate măsura ușor, spre deosebire de viteza electronului. 1.1.1.4. Caracterul ondulatoriu și spinul electronului În anul 1924, fizicianul francez Louis Broglie a descoperit caracterul ondulatoriu al, electronului. El a observat că dacă unui electron în mișcare i
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
energia unui fotoelectron. Fotoelectronul folosește o parte din această energie pentru a se desprinde de metal (Ei=energie de ionizare). Energia rămasă reprezintă energia fotoelectronului: în care ½ mv2 este energia cinetică a electronului, care se poate măsura ușor, spre deosebire de viteza electronului. 1.1.1.4. Caracterul ondulatoriu și spinul electronului În anul 1924, fizicianul francez Louis Broglie a descoperit caracterul ondulatoriu al, electronului. El a observat că dacă unui electron în mișcare i se atașează o lungime de undă, se poate
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
energie pentru a se desprinde de metal (Ei=energie de ionizare). Energia rămasă reprezintă energia fotoelectronului: în care ½ mv2 este energia cinetică a electronului, care se poate măsura ușor, spre deosebire de viteza electronului. 1.1.1.4. Caracterul ondulatoriu și spinul electronului În anul 1924, fizicianul francez Louis Broglie a descoperit caracterul ondulatoriu al, electronului. El a observat că dacă unui electron în mișcare i se atașează o lungime de undă, se poate stabili o perfectă analogie între proprietățile electronului și ale
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
reprezintă energia fotoelectronului: în care ½ mv2 este energia cinetică a electronului, care se poate măsura ușor, spre deosebire de viteza electronului. 1.1.1.4. Caracterul ondulatoriu și spinul electronului În anul 1924, fizicianul francez Louis Broglie a descoperit caracterul ondulatoriu al, electronului. El a observat că dacă unui electron în mișcare i se atașează o lungime de undă, se poate stabili o perfectă analogie între proprietățile electronului și ale fotonului. Această lungime de undă se numește ”lungime de undă de Brouglie a
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
energia cinetică a electronului, care se poate măsura ușor, spre deosebire de viteza electronului. 1.1.1.4. Caracterul ondulatoriu și spinul electronului În anul 1924, fizicianul francez Louis Broglie a descoperit caracterul ondulatoriu al, electronului. El a observat că dacă unui electron în mișcare i se atașează o lungime de undă, se poate stabili o perfectă analogie între proprietățile electronului și ale fotonului. Această lungime de undă se numește ”lungime de undă de Brouglie a electronului” în care: = lungimea de undă asociată
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]