1,706 matches
-
încercat să-i judece stilul, scriitorii, pictorii, dansatorii și oamenii de film care au întovărășit muzica pe căile ei singuratice de explorare..., tehnologiile ce au schimbat felul de a fi făcută și ascultată, revoluțiile, războaiele fierbinți și reci, valurile de emigrație și transformările sociale profunde care au remodelat peisajul în care compozitorii au lucrat“. O întreprindere ambițioasă, al cărei rezultat este o admirabilă și interdependentă istorie a muzicii și societății în secolul XX. Alex Ross observă că relația dintre „marșul istoriei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
cunoașterea mecanismelor instituționale concrete prin care drepturile culturale și educaționale ale membrilor comunităților românești din afara granițelor pot fi protejate și susținute în mod eficient. Vă invit să adoptați o atitudine pro-activă, în vederea stabilirii unui parteneriat eficient cu organizațiile românești din emigrație, care să contribuie la promovarea imaginii și valorilor României, ale românilor, în rândul opiniei publice din statele de reședință. Vom pune un accent deosebit pe cultivarea raporturilor cu diaspora recentă și pe structurarea unor lobby-uri profesionale (de exemplu, doctori
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
având ca beneficiari comunitățile românești din statele vecine și din Balcani, în valoare de 7.205.341 lei noi; 11 proiecte, în valoare de 2.228.614 lei noi, au fost derulate în parteneriat cu asociații și organizații românești din emigrație, iar 38 de proiecte, în valoare de 1.648.356 de lei noi, s-au realizat în colaborare cu instituții, fundații și organizații din România. Aș dori să menționez numai câteva acțiuni. Au fost susținute financiar publicații în limba română
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
primul rând în cercetarea aplicată, în cercetarea fundamentală, în mediul academic. Aici vorbim de un val de dinainte de începutul negocierilor de aderare și care a continuat după 2001-2002. Este momentul în care am trăit experiența valorilor numerice ale valurilor de emigrație de după 2002, ale căror ținte au fost Spania, Italia, Portugalia. Dragoș Nedelcu: Căpșunarii și miliardele de euro. Mihai-Răzvan Ungureanu: Da. O altă clasă, alte pretenții... altă ofertă. De fapt, oferta s-a diversificat. Vorbim despre o mână de lucru puțin
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
politică externă - acolo unde lucrurile, circumstanțele o permit - ale Marii Britanii, iar pe acele teme pentru care avem o privire comună să lucrăm în comun, cum se și poate înțelege. Acest lucru a contat cel mai mult. Am discutat, desigur, despre emigrația ilegală, am discutat, între altele, despre posibilitatea ridicării vizelor, răspunsul pe care îl dă Marea Britanie este unul la care ne așteptăm: în cazul în care numărul celor care cer azil politic în Marea Britanie va continua să scadă drastic, proporțional va
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
meu natal mi-a devenit străin, mai străin decît în 1997 cînd am fost ultima dată. Cei 7 ani care au trecut au transformat radical nu numai acest oraș, ci toată Transilvania. Este ca o tranziție spre Europa, ca o emigrație cvasi colectivă. Am retrăit acea suferință pe care am avut-o cînd am venit în Occident, cînd mi s-a părut că "am picat ca musca în lapte"; nu fusesem pregătit să fac nici cele mai elementare gesturi, banale în
Limba o amantă liniștită și nemuritoare by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12564_a_13889]
-
din Zürich, ,la alt nivel, și într-o altă epocă de surghiun, repetă, în alt spațiu, însoțit doar de-o valijoară, drumurile pribegiei lui Gheorghe Șincai". Din paginile publicisticii lui N. I. Herescu, deloc ofilite, reținem cu precădere o caracterizare a emigrației din care i-a fost dat a face parte. Inflamarea verbelor nu exclude luciditatea, o luciditate remarcabilă în circumstanțele în care, prinși în vîrtejul evenimentelor fatidice, exilații ,nu reușesc decît arareori să vadă limpede în destinul și în rostul lor
"Judecățile viitorimii" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11364_a_12689]
-
din care i-a fost dat a face parte. Inflamarea verbelor nu exclude luciditatea, o luciditate remarcabilă în circumstanțele în care, prinși în vîrtejul evenimentelor fatidice, exilații ,nu reușesc decît arareori să vadă limpede în destinul și în rostul lor". Emigrația de după 1944 nu seamănă cu cele precedente, deoarece pe cînd odinioară cei ce se hotărau a-și părăsi meleagurile natale puteau fi socotiți niște inși loviți de soartă, vrednici de compasiune, niște bieți năpăstuiți, azi situația e inversată: ,privilegiați trebuiesc
"Judecățile viitorimii" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11364_a_12689]
-
avem curajul de a fi sinceri cu noi; oricît de mari ar fi azi chinurile morale ale unui pribeag, oricît de grele privațiunile fizice, ele nu pot fi asemuite cu suferința de neînchipuit a celor căzuți sub stăpînirea sovietică". Apoi emigrațiile din trecut erau mult inferioare numeric, reducîndu-se la cîteva sute sau la cîteva mii de persoane: ,Astăzi, emgirațiile din fiecare țară se cifrează la cîteva zeci de mii de oameni, uneori la sute de mii (cum e cazul emigrației poloneze
"Judecățile viitorimii" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11364_a_12689]
-
Apoi emigrațiile din trecut erau mult inferioare numeric, reducîndu-se la cîteva sute sau la cîteva mii de persoane: ,Astăzi, emgirațiile din fiecare țară se cifrează la cîteva zeci de mii de oameni, uneori la sute de mii (cum e cazul emigrației poloneze). Nu mai e vorba acum de grupuri restrînse și ușor delimitabile, ci de un adevărat exod, pe deasupra claselor sociale, a confesiunilor sau a partidelor. Oamenii fug ca oameni (și ca patrioți) - și nimic mai mult". în fine, emgirația actuală
"Judecățile viitorimii" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11364_a_12689]
-
măsură a influența cursul istoriei: ,Nici protestanții francezi, după revocarea edictului din Nantes, nici nobilii după revoluția de la 1789, n-au izbutit, prin acțiunea lor din exil, să facă să dispară cauza care-i silise să se exileze. Azi, dimpotrivă. Emigrațiile din zilele noastre au o menire născută din chiar cauzele emigrării, cu un țel precis, pe care îl pot atinge, prin mijlocirea unei acțiuni care stă în puterile lor. Menirea emigrației este de a conserva o părticică din ființa neamului
"Judecățile viitorimii" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11364_a_12689]
-
cauza care-i silise să se exileze. Azi, dimpotrivă. Emigrațiile din zilele noastre au o menire născută din chiar cauzele emigrării, cu un țel precis, pe care îl pot atinge, prin mijlocirea unei acțiuni care stă în puterile lor. Menirea emigrației este de a conserva o părticică din ființa neamului în stadiul pur, nealterată, neîntinată de cotropitori. }elul ei este de a ajuta la eliberarea patriei de sub stăpînirea vrăjmașilor, scăpînd-o astfel de la o pieire lentă și sigură". Un conspect pe care
"Judecățile viitorimii" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11364_a_12689]
-
încât să-i silesc să fugă din Paris". În aceeași scrisoare, Bălcescu se referea și la faptul că revoluționarul maghiar Lajos Splény intenționa să-l provoace la duel pentru calomnie pe Heliade-Rădulescu. Acesta din urmă declanșase un scandal în rândul emigrației românești, susținând - pe baza unei pretinse declarații a baronului Splény - că I. Ghica ar fi militat pentru alipirea Principatelor Române la Ungaria.2 Bălcescu și Tell și-au numit câte doi martori: A.G. Golescu și D. Bolintineanu, din partea primului și
Din nou despre duelul la români by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11326_a_12651]
-
martori: A.G. Golescu și D. Bolintineanu, din partea primului și N. Pleșoianu și Gr. Marghiloman (înlocuit apoi cu Gr. Grădișteanu), din partea celui de-al doilea. Nereușind să aplaneze conflictul, cei patru martori au decis să recurgă la un arbitru colectiv (,toți emigrații din Paris"), care să se pronunțe asupra corectitudinii financiare a lui Bălcescu. La 24 noiembrie 1849, după ce au fost audiate ambele părți, adunarea emigrației revoluționare s-a declarat convinsă că ,Bălcescu este șcuț adevărat onest", dar că ,nu este competentă
Din nou despre duelul la români by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11326_a_12651]
-
Nereușind să aplaneze conflictul, cei patru martori au decis să recurgă la un arbitru colectiv (,toți emigrații din Paris"), care să se pronunțe asupra corectitudinii financiare a lui Bălcescu. La 24 noiembrie 1849, după ce au fost audiate ambele părți, adunarea emigrației revoluționare s-a declarat convinsă că ,Bălcescu este șcuț adevărat onest", dar că ,nu este competentă" să rezolve problema duelului dintre cei doi oponenți. Între timp, Heliade-Rădulescu a cerut și părerea emigrației românești din Turcia (Constantinopol și Brusa), prezentând părtinitor
Din nou despre duelul la români by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11326_a_12651]
-
1849, după ce au fost audiate ambele părți, adunarea emigrației revoluționare s-a declarat convinsă că ,Bălcescu este șcuț adevărat onest", dar că ,nu este competentă" să rezolve problema duelului dintre cei doi oponenți. Între timp, Heliade-Rădulescu a cerut și părerea emigrației românești din Turcia (Constantinopol și Brusa), prezentând părtinitor atât problema financiară cât și pe cea a duelului. Aici șla Parisț - scria el - veni Bălcescu cu Bolintineanu cari, uniți cu alți vreo doi trei, se cearcă a servi intervențiilor și calomniilor
Din nou despre duelul la români by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11326_a_12651]
-
în faptul că el predetermină viitoarea creație socială și, în felul acesta, fără voie, închide în sine spiritul eternei mediocrități, al filistinismului, inevitabila consecință a pozitivismului ca religie, pe baza căruia el, socialismul, este edificat." Azi putem vedea clar că emigrația rusă a reprezentat continuitatea liniei spiritualist-religioase, pe care cîrmuirea bolșevică s-a silit a o jugula. Adică a liniei celei mai substanțiale a culturii rusești. Responsabilitatea față de cultura patriei sale l-a făcut pe Merejkovski să adreseze tinerilor literați din
Un Gogol dezideologizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16608_a_17933]
-
din Basarabia și s-a copt ideea, pregătită cu multă atenție încă sub administrația țaristă a coloniilor, a unei Școli centrale medii bulgare, în afara ținuturilor bulgărești cotropite de către otomani. Prin strădania Comitetului coloniștilor bulgari și perseverența unor patrioți bulgari în emigrație în Principatele Române și în RusiaGheorghi Stoicov Racovski, Liuben Karavelov, Hristo Botev etc. această măreață idee s-a concretizat la 10 iunie 1858, prin semnarea la Iași a Hrisovului Școlii Centrale din Bolgrad. Prin Pacea de la Paris din 1856, de după
Școala centrală din Bolgrad. In: Curierul „Ginta latină” by Feodor M. Nenov () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2329]
-
mare însemnătate pentru afirmarea românilor din diasporă. Ionuț țene menționează în "Curierul", revista primăriei municipiului Cluj-Napoca, că în anul 1907 pe plaiuri americane erau 76 de ciobani români, pentru ca în 1913 cifra lor să ajungă la 800. Contribuția financiară a emigrației pentru cei rămași acasă se ridica la 30 milioane coroane. Ei cumpărau pământ în Ardeal, întărind astfel baza materială a românilor. Vasile Tămaș consemnează, în cotidianul "Răsunetul", principalele aspecte din memoriile lui Iosif Căpățână, sub titlul "Din Carpați în America
Glas de tulnic străbate oceanul cel mare. In: Curierul „Ginta latină” by V. B. () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2342]
-
a românilor emigranți. Ciobanii din Montana sunt prezenți într-o diversitate de situații și stări sufletești, care ne impresionează și astăzi. În recenzia cărții lui Gelu Neamțu, din "Meridianul românesc", Pr. Gh. Naghi scoate în evidență rigoarea științifică a Istoriei emigrației românilor americani, care este și un imn închinat dorului de țară, de care românii nu se vor lipsi, indiferent cât de mult i-ar stimula opresiunea politică sau nevoile materiale. Subliniem din nou contribuția editorului Vasile Iuga, care a făcut
Glas de tulnic străbate oceanul cel mare. In: Curierul „Ginta latină” by V. B. () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2342]
-
un imn închinat dorului de țară, de care românii nu se vor lipsi, indiferent cât de mult i-ar stimula opresiunea politică sau nevoile materiale. Subliniem din nou contribuția editorului Vasile Iuga, care a făcut să apară o literatură a emigrației, unde stăruie speranța ca diaspora românească să redevină ceea ce a fost inițial, susținătoarea intereselor naționale ale României, în noua și puternica patrie adoptivă, America. V.B. SERBĂRILE ȘI CONGRESUL DE LA PUTNA, 1-3 IULIE 2004
Glas de tulnic străbate oceanul cel mare. In: Curierul „Ginta latină” by V. B. () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2342]
-
privilegiată cu el, dacă a acceptat să-ți răspundă la întrebări atât de provocatoare, îți mulțumim dacă ne susții în demersul nostru ... Până aici mesajul din partea fratelui episcop unit (baptist-creștin după Evanghelie-penticostal), a frățietății românești din al doilea centru de emigrație românească în Belgia - Charleroi. *** Pentru episodul următor promit o culegere de impresii și gânduri de la alți frați de nădejde, mai cu seamă opiniile păstorului Bisericii Elim Bruxelles, fratele Dorin Albuț. Zaharia BONTE Elim-Bruxelles 15 aprilie 2013 Referință Bibliografică: Zaharia BONTE
IOSIF ŢON LA BISERICA ROMÂNǍ DIN BRUXELLES (2) de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/349701_a_351030]
-
va fi încurajată difuzarea în România a presei scrise și audiovizuale din comunitățile românești de peste hotare, pentru asigurarea unei bune cunoașteri a preocupărilor conaționalilor noștri; - va fi sprijinită difuzarea informațiilor despre comunitățile românești din vecinătate în rândul comunităților românești din emigrație și ale originarilor din România, astfel încât aceștia să poată veni în ajutorul etnicilor români din țările vecine, aflați în dificultate; - o atenție deosebită va fi dedicată relațiilor cu Republica Moldova. Capitolul 25 Politica în domeniul relațiilor interetnice Guvernul României se va
PROGRAM DE GUVERNARE din 28 decembrie 2004 pe perioada 2005-2008. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164154_a_165483]
-
modern în domeniul resurselor umane, materiale, financiare și coordonarea unitară a instituțiilor cu atribuții în domeniu în vederea eliminării situațiilor de suprapunere a competențelor și utilizarea eficientă a acestor resurse. Strategia Națională a României privind Migratia nu vizează politicile în domeniul emigrației propriilor cetățeni. 1.2 Definiție Strategia Națională a României privind Migratia exprimă principiile generale și liniile directoare pentru stabilirea politicii statului român în ceea ce privește admisia, șederea, părăsirea teritoriului de către străini, imigrația forței de muncă, acordarea formelor de protecție precum și combaterea imigrației
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 21 aprilie 2004 privind migraţia. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157649_a_158978]
-
prevederile acordurilor de cooperare polițienească; ... h) Extinderea acțiunilor de combatere a infracționalității transfrontaliere, pe teritoriul național: ... (i) evaluarea permanentă a situației la frontieră și adoptarea măsurilor specifice în interiorul teritoriului național; (îi) identificarea și diminuarea acțiunii factorilor și condițiilor generatoare de emigrație ilegală, înăsprirea pedepselor și aplicarea fermă a legii în astfel de cazuri; (iii) prevenirea constituirii, depistarea și desființarea rețelelor de crimă organizată transfrontalieră, trafic de ființe umane constituite pe-teritoriul național (iv) organizarea și desfășurarea de controale complexe mixte pe
STRATEGIA NAŢIONALĂ din 1 aprilie 2004 de management integrat al frontierei de stat a României în perioada 2004-2006. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157109_a_158438]