3,474 matches
-
primele două volume criticul urmărește consecvent mișcarea convențiilor de verosimil în ficțiune, între polul social și cel psihologic, ca și mecanismul grație căruia forul narat se mișcă între un Olimp transcendent - în modelul de roman numit doric: Mara, Baltagul, Rusoaica, Enigma Otiliei, Scrinul negru sau Moromeții - și profunzimile interiorității - modelul ionic: romanele ciclului Hallipa, Adela, Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război, Ioana, Jocurile Daniei, Maitreyi, Vestibul. În schimb, în volumul consacrat corinticului criticul debarcă pe tăcute unghiul inițial de
MANOLESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287990_a_289319]
-
întrucât nu furnizeaz) dovezi în afara propriei sale evidente. Din același motiv, nu ofer) nici o certitudine” (citat în Nagel 1956, p. 150). Date, fapte aparente, asociații iluzorii - toate acestea nu se constituie în cunoaștere cert) a unui lucru. Ele pot fi enigme care vor fi într-o bun) zi dezlegate; ele pot fi banalit)ți care nu au deloc nevoie s) fie explicate. Dac) mergem pe calea inductivist), putem lucra doar cu p)rți ale problemelor. Convingerea c) piesele pot fi puse
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
vor fi învinși“ și prin avantajul de a fi găsit un teren propice, „în simpatia pe care noi nu am încetat niciodată de a o avea pentru Franța“. Un „curent războinic în sens contrar celuilalt“, mult mai • Alexis Nour, Din enigma anilor 1914-1915. Impresii, observații, constatări și critici ale unui profan, în „Viața Românească“, vol. XXXVI, nr. 1-3, ian.-mar. 1915, p. 167. • Idem, „Alsacia-Lorena“ româno-rusă, în „Viața Românească“, XXXVII, nr. 4-6, 1915, p. 114. • Eliza Campus, Din politica externă a
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
București, 1973; Francisc Munteanu, A feleség [Nevasta], București, 1955; Mihail Sadoveanu, A Nyestfiak [Frații Jderi], București, 1956; A balta - Baltagul, ed. bilingvă, București-Budapesta, 1960, A parasztkapitány [Neamul Șoimăreștilor], București, 1969; Inasévek [Anii de ucenicie], București, 1981, G. Călinescu, Ottilia titka [Enigma Otiliei], București, 1964, Budapesta, 1965; Tudor Arghezi, Boldogasszony mosolya, Budapesta, 1972; B. Fundoianu, A költö és aranyéka [Poetul și umbra sa], București, 1972 (în colaborare cu Éltetó József și Majtényi Erik); Mateiu I. Caragiale, Remember. Óvárosi gavallérok [Craii de Curtea-Veche
LOMBARD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287848_a_289177]
-
plătit cu viața. SCRIERI: Cântec în septembrie, Chișinău, 1966; Biografia copacilor, Chișinău, 1967; Cirli-lai, Chișinău, 1968; Apa. Descrieri și aspecte fizico-chimice, Chișinău, 1969; Ceașca de porțelan, Chișinău, 1971; Salcie albă, Chișinău, 1972; Din valea Răutului, Chișinău, 1973; Perseverență, Chișinău, 1975; Enigma „FP”, Chișinău, 1976; Adevărul și inima, Chișinău, 1977; Orașul de mărgean, Chișinău, 1977; Meșter și zburător, Chișinău, 1981; Semnele șarpelui, Chișinău, 1982; Clasa noastră, Chișinău, 1985; Sărbătoarea memoriei, Chișinău, 1986; Comandantul, Chișinău, 1987; Relație diagonală, Chișinău, 1988; Destin, Chișinău, 1991
GARAZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287165_a_288494]
-
cei mai prolifici și polimorfi scriitori nouăzeciști, G. interesează mai ales prin proza și teatrul său. Proza scoate efecte umoristice fie din cultivarea dilemelor fantasticului, fie din scrieri deghizate sub forma romanului cu cheie. În Misterele Bucureștilor (1997) și în Enigme în orașul nostru (2001), autorul echivalează fantasticul cu paradoxalul. Sunt revizitați cei doi Caragiale, Mircea Eliade, chiar Ion Creangă. În unele proze, inexplicabilul este găsit în paradoxurile științei (inclusiv cibernetica) și transpus într-o formulă narativă care să îl potențeze
GARBEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287166_a_288495]
-
București, 1993; Copilăria secretă, București, 1996; Proba cu martori, București, 1996; Text biografic, Piatra Neamț, 1996; Misterele Bucureștilor, București, 1997; Căderea Bastiliei, postfață Dan Silviu Boerescu, București, 1998; Decembrie, în direct, București, 1999; Cine l-a ucis pe Marx?, București, 2001; Enigme în orașul nostru, București, 2001; Rață cu portocale, București, 2002; Vacanță în infern, I-II, București, 2003; Creșterea iguanelor de casă, București, 2003. Repere bibliografice: Dan Silviu Boerescu, Poezia gulagului universitar - Horia Gârbea și Cristian Popescu, PSS, 1993, 9; Sebastian
GARBEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287166_a_288495]
-
ample. În acest caz, g. cuprinde scheme poetice similare cu cele din basm, din cântecul bătrânesc sau din descântec. Alteori, prin diverse transformări, poate ajunge recitativ în jocurile de copii sau frământătură de limbă. Procedeul cel mai uzitat în exprimarea enigmei este metafora. „Căciula mutului / în fundul pământului” sugerează plastic ciutura fântânii. Limbajul este adaptat tendinței acestei specii de a ridica dificultăți în dezlegare. O g. bună trebuie să cuprindă elemente puține, dar semnificative, și să nu presupună mai multe soluții. Polisemantismul
GHICITOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287258_a_288587]
-
București, 1961; Pământul și fructele, București, 1964; Iluminările mării, București, 1967; Oase de corăbii, București, 1968; Delte, București, 1969; Fața străină a nopții, București, 1971; Poeme de dragoste, cu un medalion de Nichita Stănescu, București, 1972; Singurătatea amiezii, Timișoara, 1973; Enigma orhideii - Das Geheimnis der Orchidee, ed. bilingvă, tr. Irene Mokka și Horst Fassel, Timișoara, 1976; Chemarea mărilor, Cluj-Napoca, 1976; Piatra de încercare, București, 1976; Diligența de seară, București, 1978; Poeme, pref. Mircea Tomuș, București, 1979; Intrarea în cetate. Timișoara - poeme
DUMBRAVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286901_a_288230]
-
und akzeptierte Vielfalt, Stuttgart, 1999 (în colaborare cu Horst Förster); Die Geschichte des deutschsprachigen Theaters im Ausland, Basel, 2000 (în colaborare cu Laurence Kitching); Phantasiewelten. Deutsch-ungarische Literaturbeziehungen, Budapesta, 2001; Teatru și politică - Theater und Politik, Cluj-Napoca, 2001. Traduceri: Anghel Dumbrăveanu, Enigma orhideii - Das Geheimnis der Orchidee, ed. bilingvă, Timișoara, 1976 (în colaborare cu Irene Mokka); Corneliu Sturzu, An der Wegscheide das Gras, Cluj-Napoca, 1979; Iacob Negruzzi, Jurnal, Cluj-Napoca, 1980 (în colaborare cu Dan Mănucă); Kurt Kusenberg, Unde este unchiul Bertram?, București
FASSEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286966_a_288295]
-
în această privință: poate oferi liste de coduri sau alte date care facilitează decriptarea mesajelor. De exemplu, la începutul anilor ’30, serviciile de informații franceze au obținut de la un agent din Germania date importante despre aparatul de codare german numit „Enigma”, inclusiv instrucțiuni de utilizare a sa, unele detalii despre construirea lui și „cheile” care specificau modul în care trebuia configurat zilnic aparatul. Aceste informații au fost împărtășite serviciului de informații polonez, care a făcut progrese criptanalitice majore, ce au stat
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
de criptare și decriptarea. Acest lucru, coroborat cu necesitatea unor sisteme de criptare mai sigure, a reprezentat cea de-a doua perioadă din istoria acestei științe în care aparatele mecanice și electromecanice, cum ar fi mașina de criptare americană Hagelin, Enigma germană și mașinile japoneze Purple (Mașina de scris alfabetică 97) au fost folosite pentru a cripta texte. Astfel de mașini puteau utiliza algoritmi și formule mult mai complicate decât cele folosite în perioada în care criptarea se realiza manual. Prin
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
mașini de calcul și a determinat progrese în statistică și în alte ramuri ale matematicii teoretice 7. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, s-a scris un număr impresionant de articole despre mașinile electromecanice de criptare, cum ar fi Enigma și Purple 8. Ne aflăm în prezent în cea de-a treia perioadă din istoria acestei științe care este caracterizată de utilizarea computerelor pentru criptarea și decriptarea mesajelor și în sprijinul eforturilor criptanalitice. În mod evident, acesta este un subiect
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
Mondial s-au numărat printre cele mai importante secrete de război, beneficiind de cel mai înalt grad de securitate. Englezii au ținut secret timp de 30 de ani faptul că au descoperit modul de funcționare al mașinii de criptat germane Enigma, în ciuda numărului mare de oameni implicați în operațiune. Experiența americană a fost foarte diferită. Publicarea la data de 7 iunie 1942 a unui articol de către Chicago Tribune despre victoria americanilor în Bătălia de la Midway a reprezentat una din cele mai
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
dacă una din operațiunile lor era în pericol să fie compromisă din această cauză. După părerea lui Wright „rușii culegeau majoritatea informațiilor chiar din trafic, mai degrabă decât din conținutul mesajelor”. Spycatcher, pp. 52-53. 67. Vezi David Kahn, Seizing the Enigma: The Race to Break the German U-Boat Codes, 1939-1943 (Houghton Mifflin, Boston, 1991), pp. 144-145, 215-216, 244-251 și Patrick Beesly, Very Special Intelligence: The Story of the Admiralty’s Operational Intelligence Centre, 1939-45 (Doubleday, Garden City, NY, 1978), pp. 55-56
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
colonelului Kuklinski, vezi Benjamin Weiser, „Polish Officer Was US’s Window on Soviet War Plans”, The Washington Post, 27 septembrie 1992, p. A1, și „A Question of Loyalty”, Washington Post Magazine, 13 decembrie 1992, pp. 9-30. 88. Jozef Garlinski, The Enigma War (Scribner, New York, 1979), p. 16. Agentul german Hans-Thilo Schmidt a fost descris de istoricul David Kahn drept „spionul care a avut cea mai mare influență asupra sorții celui de-al Doilea Război Mondial”. Kahn on Codes: Secrets of the
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
Macmillan, New York, 1983); vezi, printre alte eseuri, „The Spy Who Most Affected World War II” și „Codebreaking in World War I and II: The Major Successes and Failures, Their Causes and Their Effects”, pp. 76-88, 99-119. Vezi și Seizing the Enigma: The Race to Break the German U-Boat Codes, 1939-1943, de același autor (Houghton Mifflin, Boston, 1991). 3. Vezi Patrick Beesly, Room 40: British Naval Intelligence 1914-18 (Harcourt Brace Jovanovich, New York, 1982), pp. 3-7, 22-33. 4. Pentru o prezentare completă a
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
New York, 1981), p. 4. 6. Kahn, The Codebreakers, p. 348. 7. O astfel de teorie matematică a fost elaborată la începutul anilor ’30 de către criptografii matematicieni polonezi care au obținut primele succese pentru Polonia și apoi cele împotriva sistemului german Enigma. Vezi, de exemplu, Josef Garlinski, The Enigma War (Scribner, New York, 1979), pp. 25, 196-204. 8. Pe lângă cărțile citate deja, literatura include și următoarele lucrări: Peter Calvocoressi, Top Secret Ultra (Ballantine, New York, 1980); Josef Garlinkski, The Enigma War: The Inside Story
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
Codebreakers, p. 348. 7. O astfel de teorie matematică a fost elaborată la începutul anilor ’30 de către criptografii matematicieni polonezi care au obținut primele succese pentru Polonia și apoi cele împotriva sistemului german Enigma. Vezi, de exemplu, Josef Garlinski, The Enigma War (Scribner, New York, 1979), pp. 25, 196-204. 8. Pe lângă cărțile citate deja, literatura include și următoarele lucrări: Peter Calvocoressi, Top Secret Ultra (Ballantine, New York, 1980); Josef Garlinkski, The Enigma War: The Inside Story of the German Enigma Codes and How
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
cele împotriva sistemului german Enigma. Vezi, de exemplu, Josef Garlinski, The Enigma War (Scribner, New York, 1979), pp. 25, 196-204. 8. Pe lângă cărțile citate deja, literatura include și următoarele lucrări: Peter Calvocoressi, Top Secret Ultra (Ballantine, New York, 1980); Josef Garlinkski, The Enigma War: The Inside Story of the German Enigma Codes and How the Allies Broke Them (Scribner, New York, 1979); Ronald Lewin, Ultra Goes to War (Hutchinson, Londra, 1978; McGraw-Hill, New York, 1978); F.W. Winterbotham, The Ultra Secret (Harper and Row, New York
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
Josef Garlinski, The Enigma War (Scribner, New York, 1979), pp. 25, 196-204. 8. Pe lângă cărțile citate deja, literatura include și următoarele lucrări: Peter Calvocoressi, Top Secret Ultra (Ballantine, New York, 1980); Josef Garlinkski, The Enigma War: The Inside Story of the German Enigma Codes and How the Allies Broke Them (Scribner, New York, 1979); Ronald Lewin, Ultra Goes to War (Hutchinson, Londra, 1978; McGraw-Hill, New York, 1978); F.W. Winterbotham, The Ultra Secret (Harper and Row, New York, 1974). 9. De exemplu, acum există o publicație
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
patra literă ale unui text erau identice (la fel și a doua și a cincea, a treia și a șasea). Pentru a vedea cum au exploatat britanicii această eroare a germanilor, vezi Gordon Welchman, The Hut Six Story: Breaking the Enigma Codes (McGraw-Hill, New York, 1982), pp. 59-73. La fel, formatele obișnuite ale mesajelor, saluturile standard sau alte expresii uzuale le pot furniza indicii importante criptanaliștilor. Welchman menționează că el și alți criptanaliști britanici „l-au simpatizat pe un ofițer german care
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
arunce o binevenită punte între tradiția și trecutul lumii informațiilor, pe de o parte, și provocările prezentului, pe de altă parte. O punte pe care lectorul român o va aprecia cu atât mai mult cu cât, prin cazuistica invocată (cazul Enigma - supercifrul german „spart” de britanici în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, de exemplu, cunoscut prin traduceri publicate și în România, în anii ’80) și prin ancorarea în probleme încă sensibile, cum ar fi controlul democratic asupra serviciilor de informații
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
Germania de Est folosirea „ilegalilor” 274 n. 14 securitatea internă 267 n. 5 Germania de Vest spionajul est-german împotriva Î 274 n. 14 Germania imperialistă comint britanic împotriva Î 59-60 sabotajele în Statele Unite 147-148 Germania nazistă aparatul (mașina) de codare Enigma 71, 84, 86, 292 n. 7 comint britanic și american împotriva Î 59-60 dezinformarea de către britanici a Î 178-179 „haitele de lupi” (U-boats) 61 invadarea Uniunii Sovietice 108, 136 Knickebein (sistem de semnale radio) 96, 296 n. 34 operațiunile de
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
ocupă de criză spiritualității contemporane (Considerații pentru ceasul prezent), Virgil Ierunca elogiază monumentala opera a lui G. Călinescu (O istorie literară), V.G. Paleolog scrie comentariul Al. Macedonski și imaginea poetica colorată. Nu lipsesc nici considerațiile filosofice, printre care se remarcă Enigmă lui Nae Ionescu de Petre Pandrea și un eseu al lui Petru Manoliu, intitulat Glose pentru o estetică a omului, precum și articolul lui Al. Vellea despre P.P. Negulescu. Semnatarii celorlalte cronici sunt C. Panaitescu, Tiberiu Iliescu - cronică dramatică, M. Mihăescu
MERIDIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288091_a_289420]