1,638 matches
-
unde "dQ" este cantitatea de căldură schimbată cu exteriorul într-o transformare reversibilă, între starea "A" la care se referă entropia "S" și starea de referință "A", iar "T" este temperatura absolută la care are loc transformarea. O introducere a entropiei termodinamice legată de considerații geometrice este datorită lui C.Carathéodory Diferența de entropie între două stări "A" și "B" este: Entropia masică este raportul dintre entropia unui corp omogen și masa acestuia. În cadrul unui sistem izolat desfășurarea proceselor este posibilă
Entropie () [Corola-website/Science/310344_a_311673]
-
între starea "A" la care se referă entropia "S" și starea de referință "A", iar "T" este temperatura absolută la care are loc transformarea. O introducere a entropiei termodinamice legată de considerații geometrice este datorită lui C.Carathéodory Diferența de entropie între două stări "A" și "B" este: Entropia masică este raportul dintre entropia unui corp omogen și masa acestuia. În cadrul unui sistem izolat desfășurarea proceselor este posibilă numai în sensul în care se produce creșterea entropiei. Expresia entropiei se poate
Entropie () [Corola-website/Science/310344_a_311673]
-
S" și starea de referință "A", iar "T" este temperatura absolută la care are loc transformarea. O introducere a entropiei termodinamice legată de considerații geometrice este datorită lui C.Carathéodory Diferența de entropie între două stări "A" și "B" este: Entropia masică este raportul dintre entropia unui corp omogen și masa acestuia. În cadrul unui sistem izolat desfășurarea proceselor este posibilă numai în sensul în care se produce creșterea entropiei. Expresia entropiei se poate deduce pornind de la expresia randamentului ciclului Carnot, astfel
Entropie () [Corola-website/Science/310344_a_311673]
-
A", iar "T" este temperatura absolută la care are loc transformarea. O introducere a entropiei termodinamice legată de considerații geometrice este datorită lui C.Carathéodory Diferența de entropie între două stări "A" și "B" este: Entropia masică este raportul dintre entropia unui corp omogen și masa acestuia. În cadrul unui sistem izolat desfășurarea proceselor este posibilă numai în sensul în care se produce creșterea entropiei. Expresia entropiei se poate deduce pornind de la expresia randamentului ciclului Carnot, astfel: ɳ= 1-(|Q|/Q)= 1-
Entropie () [Corola-website/Science/310344_a_311673]
-
C.Carathéodory Diferența de entropie între două stări "A" și "B" este: Entropia masică este raportul dintre entropia unui corp omogen și masa acestuia. În cadrul unui sistem izolat desfășurarea proceselor este posibilă numai în sensul în care se produce creșterea entropiei. Expresia entropiei se poate deduce pornind de la expresia randamentului ciclului Carnot, astfel: ɳ= 1-(|Q|/Q)= 1-(T/T) ; de unde (Q/T)-(|Q|/T)=0. Entropia fiind o mărime de stare importantă pentru sistemele termodinamice, este folosită la reprezentări grafice
Entropie () [Corola-website/Science/310344_a_311673]
-
Diferența de entropie între două stări "A" și "B" este: Entropia masică este raportul dintre entropia unui corp omogen și masa acestuia. În cadrul unui sistem izolat desfășurarea proceselor este posibilă numai în sensul în care se produce creșterea entropiei. Expresia entropiei se poate deduce pornind de la expresia randamentului ciclului Carnot, astfel: ɳ= 1-(|Q|/Q)= 1-(T/T) ; de unde (Q/T)-(|Q|/T)=0. Entropia fiind o mărime de stare importantă pentru sistemele termodinamice, este folosită la reprezentări grafice ca mărime
Entropie () [Corola-website/Science/310344_a_311673]
-
sistem izolat desfășurarea proceselor este posibilă numai în sensul în care se produce creșterea entropiei. Expresia entropiei se poate deduce pornind de la expresia randamentului ciclului Carnot, astfel: ɳ= 1-(|Q|/Q)= 1-(T/T) ; de unde (Q/T)-(|Q|/T)=0. Entropia fiind o mărime de stare importantă pentru sistemele termodinamice, este folosită la reprezentări grafice ca mărime de referință a unei axe de coordonate. Diagramele care au ca mărime de referință pentru una din axele de coordonate, entropia, se numesc diagrame
Entropie () [Corola-website/Science/310344_a_311673]
-
Q|/T)=0. Entropia fiind o mărime de stare importantă pentru sistemele termodinamice, este folosită la reprezentări grafice ca mărime de referință a unei axe de coordonate. Diagramele care au ca mărime de referință pentru una din axele de coordonate, entropia, se numesc diagrame entropice. În diagrama entropică T-S poate fi reprezentată orice transformare reversibilă.
Entropie () [Corola-website/Science/310344_a_311673]
-
a unui sistem fizico-chimic și are dimensiunile unei energii. Diferitele tipuri de potențial exprimă capacitatea energetică a sistemului în timpul unei transformări, în funcție de condițiile în care ea are loc. Cele patru potențiale uzuale sunt următoarele: unde T este temperatura, S este entropia, p este presiunea, V este volumul. formula 1 este numărul de particule de tip "i" în sistem. De obicei parametrii formula 1 sunt ignorați în sistemele monocomponent (cu o singură substanță) unde compoziția nu se modifică. Potențialele termodinamice sunt folosite la calculul
Potențial termodinamic () [Corola-website/Science/309058_a_310387]
-
substanță) unde compoziția nu se modifică. Potențialele termodinamice sunt folosite la calculul echilibrului reacțiilor chimice, sau la măsurarea proprietăților substanțelor folosind reacțiile chimice. Reacțiile chimice au de obicei loc în condiții simple, ca presiune și temperatură constantă, sau volum și entropie constantă, iar când aceste condiții sunt îndeplinite se aplică potențialul termodinamic corespunzător. Ca și în mecanică, potențialul sistemul va tinde să scadă, iar la echilibru, în acele condiții, potențialul va atinge valori minime. Ca urmare potențialele termodinamice pot caracteriza starea
Potențial termodinamic () [Corola-website/Science/309058_a_310387]
-
mecanice. De exemplu, în perechea pV, presiunea p corespunde unei forțe generalizate: Diferența de presiune dp determină o variație de volum dV, iar produsul acestora este energia cedată de sistem prin lucru al forței. Similar, diferența de temperatură determină variația entropiei, iar produsul acestora este energia cedată de sistem prin transfer termic. Forța termodinamică este întotdeauna un "parametru intensiv" iar deplasarea este întotdeauna un "parametru extensiv", rezultând o "energie extensivă". Parametrul intensiv (forța) este derivata energiei interne în funcție de parametrul extensiv (deplasare
Potențial termodinamic () [Corola-website/Science/309058_a_310387]
-
intensiv (forța) este derivata energiei interne în funcție de parametrul extensiv (deplasare), toate celelalte variabile rămânând constante. Teoria potențialelor termodinamice nu este completă fără a lua în considerare numărul particulelor din sistem ca parametru similar cu alte mărimi extensive ca volumul sau entropia. Numărul particulelor este, la fel ca volumul sau entropia, un parametru de „deplasare” într-o pereche de parametri conjugați. Componenta forței generalizate este în acest caz "potențialul chimic". Acesta poate fi considerat ca o forță care determină schimbul de particule
Potențial termodinamic () [Corola-website/Science/309058_a_310387]
-
deplasare), toate celelalte variabile rămânând constante. Teoria potențialelor termodinamice nu este completă fără a lua în considerare numărul particulelor din sistem ca parametru similar cu alte mărimi extensive ca volumul sau entropia. Numărul particulelor este, la fel ca volumul sau entropia, un parametru de „deplasare” într-o pereche de parametri conjugați. Componenta forței generalizate este în acest caz "potențialul chimic". Acesta poate fi considerat ca o forță care determină schimbul de particule cu exteriorul sau între faze. De exemplu, dacă un
Potențial termodinamic () [Corola-website/Science/309058_a_310387]
-
un "ciclu generator". În cele ce urmează va fi descris ciclul Carnot motor. Este un ciclu în patru transformări: Există mai multe metode de stabilire a randamentului termic al ciclului Carnot. Pe vremea lui Sadi Carnot nu exista noțiunea de entropie. Actual cea mai simplă metodă pornește de la diagrama temperatură - entropie (T-s). După cum se observă din fig. 2, Expresiile căldurilor schimbate cu sursele sunt: Deoarece formula 3 , expresiile căldurilor schimbate devin: Fie L suma lucrurilor mecanice, cu semnul lor, efectuate în
Ciclul Carnot () [Corola-website/Science/309096_a_310425]
-
ciclul Carnot motor. Este un ciclu în patru transformări: Există mai multe metode de stabilire a randamentului termic al ciclului Carnot. Pe vremea lui Sadi Carnot nu exista noțiunea de entropie. Actual cea mai simplă metodă pornește de la diagrama temperatură - entropie (T-s). După cum se observă din fig. 2, Expresiile căldurilor schimbate cu sursele sunt: Deoarece formula 3 , expresiile căldurilor schimbate devin: Fie L suma lucrurilor mecanice, cu semnul lor, efectuate în cursul celor patru transformări ale ciclului, adică lucrul mecanic al
Ciclul Carnot () [Corola-website/Science/309096_a_310425]
-
unui sistem termodinamic în stare de echilibru există stări care nu pot fi atinse prin procese adiabatice. Formularea lui Caratheodory sugerează existenta unei funcții de stare a cărei valoare este constantă pentru transformările adiabatice reversibile. Această funcție de stare se numește "entropie empirică" și este notată cu "s". Entropia empirică se modifică în toate procesele care au loc cu schimb de caldură. Căldura infinitezimală schimbată de sistem poate fi scrisă sub forma:
Principiul al doilea al termodinamicii () [Corola-website/Science/309372_a_310701]
-
există stări care nu pot fi atinse prin procese adiabatice. Formularea lui Caratheodory sugerează existenta unei funcții de stare a cărei valoare este constantă pentru transformările adiabatice reversibile. Această funcție de stare se numește "entropie empirică" și este notată cu "s". Entropia empirică se modifică în toate procesele care au loc cu schimb de caldură. Căldura infinitezimală schimbată de sistem poate fi scrisă sub forma:
Principiul al doilea al termodinamicii () [Corola-website/Science/309372_a_310701]
-
pentru eseurile sale filozofice foarte influente, în care deplângea influența geometriei și a probabilității, și trâmbița virtuțile analizei matematice exacte. În ciuda sau poate datorită afinităților matematice ale tatălui său, Boris Bugaev era fascinat de probabilitate și în mod special de entropie, concept la care face referire frecvent în lucrări cum ar fi "Kotik Letaev". Opera lui a fost influențată de mai mai multe școli literare, în special de simbolism la dezvoltarea căruia a contribuit la rândul său . Creațiilor literare ale lui
Andrei Belîi () [Corola-website/Science/309397_a_310726]
-
de legi, care alcătuiesc o ramură numită mecanica găurilor negre, analog legilor termodinamicii. De exemplu, conform legii a doua a mecanicii găurilor negre, suprafața unui orizont de evenimente al unei găuri negre nu se va reduce niciodată în timp, analog entropiei unui sistem termodinamic. Aceasta limitează energia ce poate fi extrasă prin metode clasice dintr-o gaură neagră în roatație (de exemplu printr-un proces Penrose). Există dovezi puternice că legile mecanicii găurilor negre sunt, de fapt, cazuri particulare ale legilor
Teoria relativității generale () [Corola-website/Science/309426_a_310755]
-
o gaură neagră în roatație (de exemplu printr-un proces Penrose). Există dovezi puternice că legile mecanicii găurilor negre sunt, de fapt, cazuri particulare ale legilor termodinamicii, și că suprafața orizontului de evenimente al unei găuri negre este proporțională cu entropia acesteia. Această teorie conduce la o modificare a legilor inițiale ale mecanicii găurilor negre: de exemplu, după cum a doua lege a mecanicii găurilor negre devine parte a celei de-a doua legi a termodinamicii, este posibil ca suprafața unei găuri
Teoria relativității generale () [Corola-website/Science/309426_a_310755]
-
ale mecanicii găurilor negre: de exemplu, după cum a doua lege a mecanicii găurilor negre devine parte a celei de-a doua legi a termodinamicii, este posibil ca suprafața unei găuri negre să scadă—atât timp cât alte procese asigură, în ansmblu, creșterea entropiei. Tratate ca sisteme termodinamice cu temperatură absolută nenulă, găurile negre ar trebui să emită radiație termică. Calculele semiclasice indică faptul că ele într-adevăr emit radiație termică, iar gravitația de la suprafață joacă rolul temperaturii în legea lui Planck. Această radiație
Teoria relativității generale () [Corola-website/Science/309426_a_310755]
-
o permutare pe mulțimea vectorilor de "n" biți. Dacă cheile definesc fiecare o funcție bijectivă diferită, și toate cheile sunt valide (adică formula 4), atunci numărul total de chei este formula 5. Dacă toate cheile au aceeași probabilitate de utilizare, atunci și entropia spațiului cheilor este tot formula 5. Aparent, lungimea fixă a mesajului clar este o importantă limitare a gradului de utilizare a cifrurilor pe blocuri. Pentru a cripta un mesaj de o lungime diferită de cea a blocului, mesajul este partiționat în
Cifru pe blocuri () [Corola-website/Science/313635_a_314964]
-
următoarea relație, aplicabilă unui sistem închis care trece printr-o transfomare arbitrară: unde Cu alte cuvinte, într-un sistem izolat, energia se transformă, trecând de la un potențial mai ridicat la unul mai scăzut, energia degradându-se în mod continuu pe măsură ce entropia crește. O altă definiție a principiului al doilea al termodinamicii, pe care Matila Ghyka o prefera, este cea probabilistică, enunțată de Ludwig Boltzmann, conform căreia un sistem izolat trece totdeauna dintr-o stare mai puțin probabilă la o stare având
Matila Ghyka () [Corola-website/Science/313624_a_314953]
-
al doilea al termodinamicii nu se aplică organismelor vii a fost susținut și de alți oameni de știință. Teoria a fost dezvoltată de fizicianul austriac Erwin Schrödinger, laureat al premiului Nobel (1933), care a arătat că viața se nutrește din entropie negativă sau negentropie. Fiind mai puțin interersat de procesul fizic în sine, Matila Ghyka s-a concentrat asupra diferențele dintre formele materiei anorganice și cele ale ființelor vii. În analiza sa, el pleacă de la principiul acțiunii minime, definit de Leonhard
Matila Ghyka () [Corola-website/Science/313624_a_314953]
-
atins la o frecvență care nu corespunde lui "λ"(max), dar care crește liniar cu "T", iar valoarea maximului crește proporțional cu "T". Din forma (W) a lui "I"("λ,T") se obține direct legea Stefan-Boltzmann (vezi și articolul despre entropie) referitoare la dependența de temperatură a emisiei integrale a corpului negru: formula 5 Reamintind că densitatea de energie pe lungimea de undă u(λ,T) este: formula 6 se vede că densitatea de energie totală are aceeași dependență de temperatură. Această lege
Legile de deplasare ale lui Wien () [Corola-website/Science/314157_a_315486]