2,401 matches
-
contextul producerii pentru a desemna condițiile empirice de producere a unui text: cutare jurnalist, cutare scriitor în carne și oase... scriind un anumit gen de text în anumite circumstanțe, pentru un anumit public. În schimb, vom vorbi despre scena de enunțare pentru situația din care textul pretinde că izvorăște: nu cea a persoanei lui Proust care scrie în camera sa cu pereți acoperiți cu plută, ci cea a naratorului din În căutarea timpului pierdut, cea în care cititorul intră în contact
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
Proust care scrie în camera sa cu pereți acoperiți cu plută, ci cea a naratorului din În căutarea timpului pierdut, cea în care cititorul intră în contact cu o instanță propriu-zis literară în care timpul și spațiul sunt definite prin enunțarea textului. Putem merge și mai departe cu analiza și să distingem trei planuri complementare în interiorul acestei "scene de enunțare": scena înglobantă, scena generică și scenografia. Scena înglobantă este cea care corespunde "tipului de discurs". Când intrăm în contact cu un
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
pierdut, cea în care cititorul intră în contact cu o instanță propriu-zis literară în care timpul și spațiul sunt definite prin enunțarea textului. Putem merge și mai departe cu analiza și să distingem trei planuri complementare în interiorul acestei "scene de enunțare": scena înglobantă, scena generică și scenografia. Scena înglobantă este cea care corespunde "tipului de discurs". Când intrăm în contact cu un text, trebuie să fim capabili să determinăm dacă el ține de tipul de discurs religios, literar, politic..., altfel spus
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
menite să introducă textul într-o genealogie bazată pe un text "prototip", în virtutea unei asemănări stabilite doar de autor: de exemplu, Confesiunile lui Rousseau se înscriu în continuarea prototipului reprezentat de Confesiunile Sfântului Augustin. La întrebarea " Care este scena de enunțare a unui text ca Moș Goriot?" se pot da două răspunsuri: a) este scena de pe care un scriitor se adresează unor cititori de literatură (scena înglobantă, corespunzând unui tip de discurs); b) este scena de pe care un romancier se adresează
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
adresează unui cititor contemporan înzestrat cu o anumită cunoaștere a lumii. Această scenografie nu este doar un cadru, un decor, ca și cum povestea spusă s-ar derula într-un spațiu deja construit și de sine stătător; de fapt, pe măsură ce se desfășoară, enunțarea își legitimează treptat propriul dispozitiv de producere. Prin însuși demersul ei, ea dorește să convingă pe măsură ce-și instituie scena care o legitimează. În exemplul nostru, scenografia prin intermediul căreia este povestită istoria lui Moș Goriot îi este impusă cititorului
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
să convingă pe măsură ce-și instituie scena care o legitimează. În exemplul nostru, scenografia prin intermediul căreia este povestită istoria lui Moș Goriot îi este impusă cititorului încă de la bun început; însă această scenografie trebuie să se legitimeze prin însăși enunțarea povestirii. Prin ceea ce spune, textul trebuie să permită validarea scenei din care reiese conținutul acestui text. Scenografia apare astfel ca producătoare de discurs, dar și ca produs al discursului: ea legitimează un text care, la rândul lui, ar trebui să
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
Scenografia apare astfel ca producătoare de discurs, dar și ca produs al discursului: ea legitimează un text care, la rândul lui, ar trebui să o legitimeze ca scenografie a rostirii cuvântului și să o definească întocmai ca scenografia cerută de enunțarea textului. Putem rezuma aceste diferențieri în tabelul următor: Noțiune pentru lingvist ENUNȚ Situație de enunțare Enunțător / co-enunțător Non-persoană Timpul și locul enunțării Noțiuni pentru analiza textului TEXT În exteriorul activității de enunțare În interiorul activității de enunțare Contextul de producere Scena
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
un text care, la rândul lui, ar trebui să o legitimeze ca scenografie a rostirii cuvântului și să o definească întocmai ca scenografia cerută de enunțarea textului. Putem rezuma aceste diferențieri în tabelul următor: Noțiune pentru lingvist ENUNȚ Situație de enunțare Enunțător / co-enunțător Non-persoană Timpul și locul enunțării Noțiuni pentru analiza textului TEXT În exteriorul activității de enunțare În interiorul activității de enunțare Contextul de producere Scena de enunțare Scenă înglobantă Scenă generică Scenografie 1.5. Deicticele După acest tur de orizont
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
trebui să o legitimeze ca scenografie a rostirii cuvântului și să o definească întocmai ca scenografia cerută de enunțarea textului. Putem rezuma aceste diferențieri în tabelul următor: Noțiune pentru lingvist ENUNȚ Situație de enunțare Enunțător / co-enunțător Non-persoană Timpul și locul enunțării Noțiuni pentru analiza textului TEXT În exteriorul activității de enunțare În interiorul activității de enunțare Contextul de producere Scena de enunțare Scenă înglobantă Scenă generică Scenografie 1.5. Deicticele După acest tur de orizont terminologic, ne vom opri asupra dimensiunii propriu-zis
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
să o definească întocmai ca scenografia cerută de enunțarea textului. Putem rezuma aceste diferențieri în tabelul următor: Noțiune pentru lingvist ENUNȚ Situație de enunțare Enunțător / co-enunțător Non-persoană Timpul și locul enunțării Noțiuni pentru analiza textului TEXT În exteriorul activității de enunțare În interiorul activității de enunțare Contextul de producere Scena de enunțare Scenă înglobantă Scenă generică Scenografie 1.5. Deicticele După acest tur de orizont terminologic, ne vom opri asupra dimensiunii propriu-zis lingvistice a enunțării și vom introduce noțiunea de "deictic", noțiune
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
ca scenografia cerută de enunțarea textului. Putem rezuma aceste diferențieri în tabelul următor: Noțiune pentru lingvist ENUNȚ Situație de enunțare Enunțător / co-enunțător Non-persoană Timpul și locul enunțării Noțiuni pentru analiza textului TEXT În exteriorul activității de enunțare În interiorul activității de enunțare Contextul de producere Scena de enunțare Scenă înglobantă Scenă generică Scenografie 1.5. Deicticele După acest tur de orizont terminologic, ne vom opri asupra dimensiunii propriu-zis lingvistice a enunțării și vom introduce noțiunea de "deictic", noțiune fundamentală pentru subiectul nostru
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
Putem rezuma aceste diferențieri în tabelul următor: Noțiune pentru lingvist ENUNȚ Situație de enunțare Enunțător / co-enunțător Non-persoană Timpul și locul enunțării Noțiuni pentru analiza textului TEXT În exteriorul activității de enunțare În interiorul activității de enunțare Contextul de producere Scena de enunțare Scenă înglobantă Scenă generică Scenografie 1.5. Deicticele După acest tur de orizont terminologic, ne vom opri asupra dimensiunii propriu-zis lingvistice a enunțării și vom introduce noțiunea de "deictic", noțiune fundamentală pentru subiectul nostru. Am făcut anterior trimitere la caracteristicile
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
analiza textului TEXT În exteriorul activității de enunțare În interiorul activității de enunțare Contextul de producere Scena de enunțare Scenă înglobantă Scenă generică Scenografie 1.5. Deicticele După acest tur de orizont terminologic, ne vom opri asupra dimensiunii propriu-zis lingvistice a enunțării și vom introduce noțiunea de "deictic", noțiune fundamentală pentru subiectul nostru. Am făcut anterior trimitere la caracteristicile deosebite ale eului. Caracteristicile sale aparțin unei clase de elemente numite ambreiori de către R. Jakobson (traducere din engleză pentru shifter) sau, cu un
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
eului. Caracteristicile sale aparțin unei clase de elemente numite ambreiori de către R. Jakobson (traducere din engleză pentru shifter) sau, cu un termen tot mai întâlnit astăzi, deictice, a căror funcție constă tocmai în articularea unui enunț pe situația lui de enunțare, proces cunoscut sub denumirea de ambreiere enunțiativă. Pentru a înțelege mai bine ce este un deictic, trebuie să explicăm mai întâi deosebirea dintre enunțultip și enunțul-ocurență. Noțiunea de "enunț" doar pare a fi clarificată. De altfel, există două definiții diferite
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
două definiții diferite, în funcție de cum considerăm enunțul: "tip" sau "ocurență". Să luăm, de exemplu, următorul enunț din Jean-Jacques Rousseau: Malurile lacului Bienne sunt mai sălbatice și mai romantice decât cele ale lacului Geneva 49. Enunțul poate fi considerat produsul unei enunțări anume, situabile temporal, cea a lui Jean-Jacques Rousseau la începutul celei de-a cincea "Plimbări" din Visări: în acest caz, vom spune că este interpretat ca ocurență. Însă la fel de bine poate fi considerat un enunț independent de o enunțare anume
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
unei enunțări anume, situabile temporal, cea a lui Jean-Jacques Rousseau la începutul celei de-a cincea "Plimbări" din Visări: în acest caz, vom spune că este interpretat ca ocurență. Însă la fel de bine poate fi considerat un enunț independent de o enunțare anume: în acest caz, se consideră că toți enunțătorii care au putut sau vor putea produce acest enunț proferează "același" enunț, că este vorba de același enunț-tip. Vorbind despre identitatea unui enunț, putem adopta oricare dintre aceste două puncte
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
de același enunț-tip. Vorbind despre identitatea unui enunț, putem adopta oricare dintre aceste două puncte de vedere 50. Enunțul-tip nu este niciodată doar o abstracțiune necesară; pe plan empiric nu putem întâlni decât enunțuri-ocurențe, produsul unor acte de enunțare punctuale. Când un gramatician dă un exemplu ca Pisica mănâncă șoarecele, el vizează un tip, însă faptul că enunțul apare într-un anume loc din cartea sa constituie o ocurență. Dacă ne raportăm la exemplul citat din Rousseau, diferența dintre
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
un anume loc din cartea sa constituie o ocurență. Dacă ne raportăm la exemplul citat din Rousseau, diferența dintre tip și ocurență pare a avea o utilitate scăzută. Ce mai contează dacă enunțul-tip poate face obiectul unei infinități de enunțări, de vreme ce semnificația lui rămâne stabilă, în ciuda varietății contextelor de enunțare? De fapt, această obiecție nu mai este valabilă în cazul unui enunț ca Statul sunt eu. Dacă în enunț există o unitate de tipul eu (sau variantele sale morfologice mine
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
ne raportăm la exemplul citat din Rousseau, diferența dintre tip și ocurență pare a avea o utilitate scăzută. Ce mai contează dacă enunțul-tip poate face obiectul unei infinități de enunțări, de vreme ce semnificația lui rămâne stabilă, în ciuda varietății contextelor de enunțare? De fapt, această obiecție nu mai este valabilă în cazul unui enunț ca Statul sunt eu. Dacă în enunț există o unitate de tipul eu (sau variantele sale morfologice mine, mă), ne este imposibil să afirmăm că sensul rămâne neschimbat
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
această obiecție nu mai este valabilă în cazul unui enunț ca Statul sunt eu. Dacă în enunț există o unitate de tipul eu (sau variantele sale morfologice mine, mă), ne este imposibil să afirmăm că sensul rămâne neschimbat de la o enunțare la alta: de fapt, îi arătăm alocutarului că nu poate accede la referentul lui eu decât ținând cont de actul de enunțare în care acest eu este prezent. Același lucru este valabil și pentru tu (și pentru variantele tine/te
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
eu (sau variantele sale morfologice mine, mă), ne este imposibil să afirmăm că sensul rămâne neschimbat de la o enunțare la alta: de fapt, îi arătăm alocutarului că nu poate accede la referentul lui eu decât ținând cont de actul de enunțare în care acest eu este prezent. Același lucru este valabil și pentru tu (și pentru variantele tine/te) și anumiți localizatori temporali (astăzi, ieri...) și spațiali (aici, acolo...). Acești indicatori spațiali (pe care îi vom numi deictice spațiale) își schimbă
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
tine/te) și anumiți localizatori temporali (astăzi, ieri...) și spațiali (aici, acolo...). Acești indicatori spațiali (pe care îi vom numi deictice spațiale) își schimbă referentul în funcție de poziția corpului enunțătorului, în timp ce referința indicatorilor de timp (numiți deictice temporale) variază în funcție de momentul enunțării: ieri nu va desemna aceeași zi dacă a fost pronunțat pe 15 ianuarie 1601 sau pe 17 martie. Pentru a surprinde funcționarea acestor elemente cu referință deictică, se cuvine să o comparăm cu funcționarea semnelor lingvistice obișnuite, în cazul cărora
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
raportat la mediul spațio-temporal al ocurenței sale, semne precum fereastră sau lalea posedă o "definiție" permițând, în afara oricărei întrebuințări efective, delimitarea a priori a unei clase de obiecte ce pot fi numite ferestre sau lalele. În schimb, în afara desfășurării unei enunțări, nu există o clasă de obiecte ce pot fi desemnate prin pronumele eu. În ultimă instanță, referentul "eului" este cel care spune "eu" într-un asemenea enunț-ocurență; pentru a fi "eu", este suficient să ne plasăm în poziția enunțătorului spunând
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
eu sau tu nu par deloc diferite de termeni precum el, care este, în mod tradițional, situat în aceeași categorie, cea a pronumelor: nici lui el nu i se poate atribui un referent, atâta vreme cât nu este prezent în cadrul actelor de enunțare. Există totuși o diferență clară între el și eu-tu: în cazul lui el, contextul lingvistic, cotextul este cel care îi permite interpretarea (fiind legat de antecedentul său, care îi conferă un semnificat) sau memoria (alocutarul știe ce referent este
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
care îi permite interpretarea (fiind legat de antecedentul său, care îi conferă un semnificat) sau memoria (alocutarul știe ce referent este desemnat de acest el fără să aibă un antecedent), în timp ce deicticele de persoană sunt interpretate doar prin situația de enunțare. Totuși, statutul deicticelor diferă și de cel al substantivelor proprii care și ele fac apel la circularitate: "Numele îl desemnează pe cel care poartă acest nume. Apelativul "cățeluș" indică un câine mic, "corcitură" desemnează un câine din rase amestecate... însă
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]