9,341 matches
-
secretată de aparatul juxtaglomerular renal (miocite netede modificate din peretele arteriolei aferente) la scăderea presiunii arteriale, de fapt la scăderea debitului și presiunii în arteriola aferentă. Ea transformă angiotensinogenul plasmatic în angiotensină I (decapeptid slab vasoconstrictor), care sub acțiunea unei enzime de conversie (din endoteliul vaselor pulmonare) se transformă în angiotensina II (octapeptid puternic vasoconstrictor), rapid inactivată de angiotensinaze. Angiotensina II scade eliminarea urinară de apă și sodiu prin: efect direct asupra epiteliului tubilor uriniferi, scăderea ultrafiltrării glomerulare datorită vasoconstricției (reducerea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
peptidaze) specifică pentru ET1 și izopeptide, ce conduce mai întâi la un intermediar de 39 aminoacizi (big ET1). Astfel, după îndepărtarea semnalului peptidic rezultă pro-ET1, procesat de o convertază pentru a produce big ET1. Acesta este clivat de o endopeptidază (enzima de conversie a ET, o protează neobișnuită, care poate fi o metaloproteinază neutră asociată cu plasmalema), rezultând ET1. Receptorii pentru ET fac parte din familia receptorilor cuplați cu proteine G și prezintă două tipuri. Primul (ETA; A de la aortă) are
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
formate sub acțiunea kalikreinei plasmatice și tisulare din kininogen cu masă moleculară mare sau mică. Prekalikreina este activată de factorul XII al coagulării activat (formare promovată de plasmină) și de kalikreină. Kininele sunt inactivate de kininazele I (carboxipeptidază) și II (enzima de conversie a angiotensinei). Serotonina, eliberată de celulele enterocromafine și de plachetele sanguine, induces vasodilatație sau vasoconstricție, în funcție de receptorii ce predomină în membrana miocitelor netede vasculare din teritoriul respectiv și nu are un rol bine definit în controlul local al
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
O fracțiune substanțială din toate celulele endoteliale vasculare este localizată în plămân. Singurul exemplu cunoscut al activării biologice ca urmare a trecerii prin circulația pulmonară este conversia angiotensinei I (un polipeptid relativ inactiv) în angiotensină II (un vasoconstrictor puternic) de către enzima de conversie a angiotensinei (ECA), care se găsește la nivelul caveolelor celulelor endoteliale capilare. Multe substanțe vasoactive sunt complet sau parțial inactivate în cursul trecerii lor prin plămân. Bradikinina este puternic inactivată (peste 80%), iar enzima responsabilă este ECA. Plămânul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
un vasoconstrictor puternic) de către enzima de conversie a angiotensinei (ECA), care se găsește la nivelul caveolelor celulelor endoteliale capilare. Multe substanțe vasoactive sunt complet sau parțial inactivate în cursul trecerii lor prin plămân. Bradikinina este puternic inactivată (peste 80%), iar enzima responsabilă este ECA. Plămânul este locul de inactivare a serotoninei, dar acestă inactivare nu este o degradare enzimatică, ci reprezintă un proces de preluare și stocare a substanței. O parte din serotonină poate fi transferată la nivelul plachetelor sanguine din
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
din serotonină poate fi transferată la nivelul plachetelor sanguine din plămân sau este stocată în alte locuri și poate fi eliberată în timpul anafilaxiei. Prostaglandinele E1, E2, și F2α sunt și ele inactivate în plămân, unde se găsesc o multitudine de enzime responsabile pentru acest proces. Noradrenalina este degradată în plămân în procent de peste 30%. Histamina pare a nu fi afectată la trecerea prin plămân. Unele substanțe vasoactive trec prin plămân fără a câștiga sau a pierde din acțiunile lor (adrenalina, prostaglandinele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
10% din CO2 se găsește sub formă dizolvată în cazul sângelui venos). Bicarbonatul se formează în sânge prin următoarea secvență: Prima reacție este foarte lentă în plasmă dar este foarte rapidă în hematii datorită prezenței la acest nivel a unei enzime (anhidraza carbonică). Anhidraza carbonică este o Zn proteină prezentă în concentrații mari în hematii dar nu și în plasmă. Se găsește și în alte țesuturi: mucoasa gastrică și intestinală, cortexul renal și mușchi. Ionizarea acidului carbonic din hematii are loc
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
Zn proteină prezentă în concentrații mari în hematii dar nu și în plasmă. Se găsește și în alte țesuturi: mucoasa gastrică și intestinală, cortexul renal și mușchi. Ionizarea acidului carbonic din hematii are loc rapid și nu necesită prezența vreunei enzime. Când concentrația hidrogenului și a ionilor bicarbonat din celulă crește, ionul bicarbonat difuzează rapid afară, dar H+ nu se mișcă afară atât de ușor deoarece membrana celulară este relativ impermeabilă la cationi. Astfel, în vederea neutralității electrice, ionii de clor difuzează
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
de carbon cu grupări amino terminale ale proteinelor din sânge. Cea mai importantă proteină este globina din componența Hb; reacția de legare a CO2 la molecula de Hb poate fi reprezentată astfel : Reacția are loc foarte repede fără prezența unei enzime; cea mai mare parte din acidul carbamilic este sub formă ionizată. Hb ne oxigenată (redusă) poate lega mai mult CO2 decât HbO2. Astfel, descărcarea O2 în capilarele periferice crește încărcarea cu CO2, iar legarea O2 crește descărcarea CO2 la nivel
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
de aldosteron este controlată de efectele directe ale concentrației de potasiu ale celulelor corticosuprarenale, dar și indirect, prin intermediul hormonului angiotensină II, care acționează direct asupra celulelor cortico-suprarenale și stimulează secreția de aldosteron (fig. 109). Complexul hormonal renină-angiotensină Renina este o enzimă secretată și stocată în celulele granulare ale aparatului juxtaglomerular (celule musculare netede vasculare cu aspect epitelioid, localizate mai ales în arteriolele aferente). Eliberată în circulație, renina clivează un polipeptid mic, numit angiotensină I dintr-o proteină plasmatică numită angiotensinogen, sintetizată
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
aparatului juxtaglomerular (celule musculare netede vasculare cu aspect epitelioid, localizate mai ales în arteriolele aferente). Eliberată în circulație, renina clivează un polipeptid mic, numit angiotensină I dintr-o proteină plasmatică numită angiotensinogen, sintetizată în ficat (fig.110). Sub influența unei enzime endoteliale, numită enzimă de conversie a angiotensinei, cel mai abundentă la nivelul capilarelor pulmonare, angiotensina I va fi convertită într-un peptid cu 8 aminoacizi, ce acționează asupra unor receptori membranari numiți AT1 și AT2. Stimularea acestora este asociată cu
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
musculare netede vasculare cu aspect epitelioid, localizate mai ales în arteriolele aferente). Eliberată în circulație, renina clivează un polipeptid mic, numit angiotensină I dintr-o proteină plasmatică numită angiotensinogen, sintetizată în ficat (fig.110). Sub influența unei enzime endoteliale, numită enzimă de conversie a angiotensinei, cel mai abundentă la nivelul capilarelor pulmonare, angiotensina I va fi convertită într-un peptid cu 8 aminoacizi, ce acționează asupra unor receptori membranari numiți AT1 și AT2. Stimularea acestora este asociată cu multiple efecte biologice
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
făcând ca orice deficiență de vitamina D să producă o scădere a calciului plasmatic. Concentrația calcitriolului este supusă controlului fiziologic, iar punctul esențial de control este cea de-a doua etapă de hidroxilare, cea care are loc la nivel renal. Enzima ce catalizează această etapă este supusă reglării de către parathormon. Deci, o concentrație scăzută plasmatică de calciu activează sinteza și eliberarea de parathormon, care la rândul său activează sinteza de 1,25-(OH)2D3, iar ambii hormoni vor contribui la restaurarea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
pe cale respiratorie. Acidoza are efecte stimulatoare asupra respirației, în așa fel încât cu cât scade pH ul, cu atât mai mult CO2 se elimină. Reacția este catalizată de prezența anhidrazei carbonice din hematii, celulele oxintice gastrice și celulele tubulare renale. Enzima are masă moleculară de 60 kD, conține zinc în centrul activ și este inhibată de cianuri, azide, nitriți și sulfiți. Tamponarea variațiilor pH are loc în toate lichidele biologice (tab. 14) La nivelul lichidului cefalo-rahidian și al urinei principalele sisteme
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
conștient al digestiei se mai regăsește numai în momentul expulziei anale. Fenomenele motorii care asigură progresia conținutului digestiv sunt rezultatul activității musculaturii netede a tubului digestiv, sub control nervos (local și vegetativ) și umoral. Digestia chimică propriu-zisă este asigurată de enzimele din sucurile digestive (saliva, sucul gastric, sucul intestinal, sucul pancreatic) eliberate de celulele secretoare specializate; bila favorizează digestia lipidelor prin emulsionarea acestora. Intestinul subțire este specializat atât pentru digestie cât și, în mod deosebit, pentru absorbție. La acest nivel se
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
acestora prin spațiile intercelulare dar și transcelular și este asigurată prin mecanisme de transport membranar selectiv (pasiv și activ), completate de diverse modalități de transformare intracelulară. Contracțiile musculaturii intestinale segmentează și amestecă conținutul luminal, favorizând contactul constituenților săi atât cu enzimele din sucurile digestive și cu mucoasa, deci absorbția produșilor de digestie. Desfășurarea eșalonată a procesului digestiv, la nivelul cavității bucale, stomacului, intestinului, necesită o coordonare între diferitele etaje, între fenomenele motorii și secretorii. Inafara elementelor de reglare intrinsecă, activitatea tubului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
reprezentate de masticație și declanșarea deglutiției. 2.1. Masticația Masticația este ansamblul mișcărilor coordonate, voluntare și reflexe, ale mandibulei, limbii, buzelor și obrajilor, care au ca rezultat fragmentarea alimentelor și amestecul acestora cu saliva. Astfel sunt favorizate: contactul alimentelor cu enzimele salivare; stimularea receptorilor gustativi de către substanțe dizolvate în salivă; înmuierea alimentelor, în special cele care conțin celuloza și nu pot fi atacate enzimatic. Fragmentarea alimentelor se realizează în principal de către dinți prin mișcările mandibulei asociate cu ale limbii. Predominant incisivii
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
ai ventriculului IV. Substanțele emetizante acționează fie prin iritarea mucoasei gastrice, fie prin influențarea zonei chemoreceptoare. De la centri, impulsurile sunt conduse prin nervii frenici, vagi, simpatici, spinali la musculatura abdominală. 2.3. Secreția salivară Fenomenele chimice sunt reprezentate de acțiunea enzimelor din salivă. Saliva este produsă de un grup heterogen de glande: glande salivare principale (parotide, sublinguale și submaxilare) și accesorii, diseminate în cavitatea bucală. Saliva are următoarele roluri. a. Digestiv: prin enzimele pe care le conține (amilaza și lipaza salivară
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
Secreția salivară Fenomenele chimice sunt reprezentate de acțiunea enzimelor din salivă. Saliva este produsă de un grup heterogen de glande: glande salivare principale (parotide, sublinguale și submaxilare) și accesorii, diseminate în cavitatea bucală. Saliva are următoarele roluri. a. Digestiv: prin enzimele pe care le conține (amilaza și lipaza salivară); amilaza salivară degradează polizaharidele, iar lipaza salivară degradează trigliceridele (mai ales la nou-născut). b. Gustativ: apa din compoziția salivei dizolvă substanțele sapide favorizând contactul acestora cu mugurii gustativi. c. Protector: saliva realizează
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
4% apă și 0,6% reziduu uscat, format din 0,2% substanțe anorganice și 0,4% substanțe organice. Substanțele anorganice sunt reprezentate de cloruri, bicarbonați și fosfați de sodiu, potasiu sau calciu. In salivă sunt prezente următoarele substanțe organice. a. Enzime cu rol digestiv: ptialina (amilaza salivară) acționează asupra amidonului fiert sau copt, pe care-l descompune în maltoză, maltotrioză și dextrine; își continuă acțiunea în stomac până când bolul alimentar devine acid (pH < 4,5). lipaza salivară (secretată de glandele Ebner
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
salivare pentru apă, pe măsură ce saliva primară le străbate devine hipotonă (fig. 3). Mecanismul secretor al amilazei salivare La nivelul polului apical, celulele seroase acinare prezintă granule de zimogen care conțin amilaza salivară. Formarea granulelor de zimogen parcurge mai multe etape: enzima este sintetizată la nivelul ribozomilor reticulului endoplasmic și intră în cisternele acestuia; veziculele cu enzimă sintetizată se mișcă către aparatul Golgi unde enzima este încapsulată în vacuole; vacuolele sunt dispuse la polul bazal al celulei. Când secreția glandulară este stimulată
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
amilazei salivare La nivelul polului apical, celulele seroase acinare prezintă granule de zimogen care conțin amilaza salivară. Formarea granulelor de zimogen parcurge mai multe etape: enzima este sintetizată la nivelul ribozomilor reticulului endoplasmic și intră în cisternele acestuia; veziculele cu enzimă sintetizată se mișcă către aparatul Golgi unde enzima este încapsulată în vacuole; vacuolele sunt dispuse la polul bazal al celulei. Când secreția glandulară este stimulată, granulele de zimogen fuzionează cu membrana celulelor acinare iar conținutul este eliberat în lumenul acinar
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
acinare prezintă granule de zimogen care conțin amilaza salivară. Formarea granulelor de zimogen parcurge mai multe etape: enzima este sintetizată la nivelul ribozomilor reticulului endoplasmic și intră în cisternele acestuia; veziculele cu enzimă sintetizată se mișcă către aparatul Golgi unde enzima este încapsulată în vacuole; vacuolele sunt dispuse la polul bazal al celulei. Când secreția glandulară este stimulată, granulele de zimogen fuzionează cu membrana celulelor acinare iar conținutul este eliberat în lumenul acinar prin exocitoză. 2.3.3. Controlul secreției salivare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
acidă a legăturilor peptidice din structura proteinelor. La acestea se adaugă acțiunea particulară de activare (prin proteoliză parțială) a pepsinogenului precum și cea de asigurare a unui pH optim pentru acțiunea proteolitică a pepsinei astfel rezultate. Substanțele organice sunt reprezentate de enzime, mucină, labferment, factor intrinsec Castle. Cea mai importantă enzimă a sucului gastric este pepsina. Ea este secretată de celulele principale ale glandelor gastrice sub formă inactivă, de pepsinogen. Transformarea pepsinogenului în pepsină se face sub influența HCl care inițiază scindarea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
se adaugă acțiunea particulară de activare (prin proteoliză parțială) a pepsinogenului precum și cea de asigurare a unui pH optim pentru acțiunea proteolitică a pepsinei astfel rezultate. Substanțele organice sunt reprezentate de enzime, mucină, labferment, factor intrinsec Castle. Cea mai importantă enzimă a sucului gastric este pepsina. Ea este secretată de celulele principale ale glandelor gastrice sub formă inactivă, de pepsinogen. Transformarea pepsinogenului în pepsină se face sub influența HCl care inițiază scindarea pepsinogenului, iar pepsina formată întreține procesul autocatalitic. Pepsina hidrolizează
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]