1,461 matches
-
se transmite ca atare descendenților organismului în care s-a realizat rearanjamentul genic imunoglobulinic. Astfel, în acest caz, un aspect esențial al conceptului lamarckist al transformării organismului sub acțiunea schimbării mediului devine, neoperabil. Este vorba de celebra paradigmă lamarckiană a „eredității caracterelor dobândite”. Rearanjamentul segmentelor genice imunoglobulinice finalizat cu geneza genelor active în sinteza imunoglobulinelor are loc într-o populație de limfocite imature. De regulă, într-un limfocit B are loc un singur rearanjament productiv de segmente genice pentru catena ușoară
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
acesta în descendența acestuia se exprima doar un singur tip de antigen, niciodată amândouă sau nici unul atunci când este vorba de un genotip codominant. În mod normal, raportul de segregare alelică este de 0,5 și această valoare atestă modelul de ereditate mendeliană simplă și codominantă. Atunci când se analizează eșantioane populaționale mari, pentru fiecare dintre cele trei serii polialele HLA-A, HLA-B și HLA-C se constată aplicabilitatea legii echilibrului populațional Hardy-Weinberg. În anul 1975, Zinkernagel și Boderty au adus date privitoare la
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
Alte gene CMH clasa II, precum DN-A și DO-B, sunt transcrise, dar expresia lor tisulară în cazul în care este realizată, este limitată. Topologia detaliată a locilor genici din regiunea CMH la om este redată în figura 8.17. Ereditatea alelelor HLA se poate evidenția prin serotipaj dar numai un tipaj ADN permite o stabilire exactă a înrudirilor de tip frate/soră pe baza identificării alelelor DR moștenite în cadrul unei familii (fig. 8.18). În figura 8.19 se redă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
alelelor HLA se poate evidenția prin serotipaj dar numai un tipaj ADN permite o stabilire exactă a înrudirilor de tip frate/soră pe baza identificării alelelor DR moștenite în cadrul unei familii (fig. 8.18). În figura 8.19 se redă ereditatea alelelor HLA într- o familie, stabilită prin tipaj serologic (A) și prin tipaj ADN (B). Prezența a două alele DRB1*11 și a unei alele DRB1*13 sunt ușor de confundat, necesită o analiză de înaltă rezoluție. Totuși, un asemenea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
hemoglobinelor umane a avut o importanță majoră pentru înțelegerea fenomenelor ereditare de nivel molecular, aceasta fiind comparabilă cu studiile realizate la musculița de fructe - Drosophila melanogaster, care l-au condus pe Th. H. Morgan și colaboratorii săi la descifrarea mecanismelor eredității la nivel celular (cromozomal) și la fundamentarea Citogeneticii ca știință, de către Th. H. Morgan, în anul 1920. Studiul hemoglobinelor umane este considerat de aceeași relevanță pe care au avut-o în perioada 1940-1960 studiile pe modelul bacterie-bacteriofag, care au condus
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
suferinzi de anemie falciformă și HbF, hemoglobina fetală reduce vâscozitatea și cristalizarea HbS, ameliorând până la anulare simptomele anemiei falciforme. În aceste cazuri, hemoglobina HbF este sintetizată de o genă a hemoglobinei fetale, aparținând unui sistem persistent pancelular sau heterocelular de ereditate, stabilindu-se un raport invers proporțional între cantitatea de hemoglobină HbF și gravitatea simptomatologiei anemiei falciforme. În condiții de hipoxie experimentală, moleculele de HbS formează fibre rigide, de lungime considerabilă, reunite în fascicule de până la 14 fibre, care pot fi
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
un caracter dominant, într-o familie cu cianoză congenitală, de către Hörlein și Weber, în anul 1948. Methemoglobinemia este cauzată de oxidarea mai rapidă a Fe++ la Fe+++. Prima deficiență enzimatică descrisă la om a fost deficiența methemoglobin-reductazei, cu modele de ereditate recesivă, care produce methemoglobinemie. Rezultă astfel că același fenotip molecular - methemoglobinemia - poate fi produs prin două mecanisme ereditare, unul dominant - anomalia globinică ereditară, altul recesiv - o deficiență enzimatică a methemoglobin-reductazei. Faptul este de interes nu numai fundamental, dar și aplicativ
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
care determină eritrocitoză. Afinitatea crescută pentru oxigen reduce proporția de oxigen eliberat în țesuturi, cauzând hipoxie tisulară. Hipoxia declanșează eliberarea hormonului eritropoietină, stimulator al producerii de eritrocite, caracteristica condiției patologice numită eritrocitoză, adesea confundată cu policitemia vera. Modelul dominant de ereditate și absența splenomegaliei, a leucocitozei și a trombocitozei, diferențiază eritrocitoza cauzată de o hemoglobină anormală de policitemia vera. S-au descris peste 20 de tipuri de hemoglobine cu afinitate crescută pentru oxigen, determinate în 11 cazuri de substituții de aminoacizi
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
aceluiași grup de sânge, pentru că în cadrul transfuziilor realizate între grupe de sânge diferite, chiar și atunci când acestea sunt compatibile, tot apare o oarecare reacție imunologică, dar intensitatea acesteia este atât de mică, încât adesea ea trece neobservată. 16.4.1. EREDITATEA SISTEMULUI SANGVIN RHESUS (SISTEMUL Rh) Denumirea acestui sistem sangvin derivă de la numele maimuței Rhesus, deoarece el a fost descoperit în urma unor reacții imunologice ale sângelui uman la anticorpii produși prin imunizarea maimuței Rhesus cu sânge de iepure. După părerea unor
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
este mereu captată în act. Extrapolarea care pleacă de la cazuri singulare este întotdeauna delicată. De aceea trebuie, atunci când decidem să riscăm un asemenea demers, să arătăm cum se procedează pentru a reconstitui ansamblul credințelor legate de teme diferite ca persoana, ereditatea, rudenia, vrăjitoria etc. Riscul de a închide, prin procesul scriiturii, un sistem deschis în care actorii sociali caută în voie probleme actuale, este unul mare. Conceptele de credință și religie sunt cu atât mai greu de mânuit cu cât, în
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
lui Nicolae Manolescu interesează politologia noastră incipientă sub câteva aspecte. într-un fel și Dreptul la normalitate este o carte de tranziție. De această dată, nu însă de la jurnalistică, ci de la discursul criticii literare la discursul analitic, apoi politic. Din ereditatea și formația critică a autorului provin toate preocupările de a depista și clasa principalele elemente comune din discursul puterii periclitate, modelele de reformă de sus, temele, ideile și vocabularul ideologiei extremiste, de dreapta etc. Se simte în astfel de pagini
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
comunizate, cum a fost și este încă, din nefericire, a noastră, acest fenomen are proporții considerabile. Pentru a și salva pozițiile, aceste mediocrități se baricadează (sau și mai bine spus: se regăsesc integral) în ideologia național-comunistă. Ce-i unește, pe lângă ereditatea psihologică și formația culturală amintită? Explicația a dat-o Alina Mungiu în Românii după '89, cu remarcabilul său spirit de observație: Un singur lucru: conștiința faptului că nu sunt și nu vor fi niciodată valori de talie europeană în domeniul
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de o inevitabilă dependență etatistă, exercitată sub diferite forme. Proces dificil, abia la începutul său, cu rezultate încă incerte. De unde și lipsa de forță reală, practică, a culturii alternative în perioada post totalitară. Spectrul etatist este încă mult prea puternic. Ereditatea foarte încărcată, amintirile obsedante și complexele apăsătoare, sub un regim care a funcționat și prin complicitatea, tacită, implicită, generală, sunt încă prezente. Partida se joacă, deci, în altă parte: la nivelul (repetăm) plat, meschin, lipsit de spiritualitate și fior metafizic
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
aproximativ 1 %. Diferite studii au demonstrat rate diferite în funcție de definiția utilizată, metodele de identificare și populația studiată (DSM IV, 2000). Din cauza etiologiei sale heterogene, nici un pattern familial nu este aplicabil întârzierii mentale ca o categorie generală. Principalii factori etiopatogenici sunt ereditatea, factorii sociali și factorii de mediu. Cele mai multe cazuri de întârziere mentală se datorează nu unei singure cauze, ci unei interacțiuni de factori ereditari și de mediu. Capitolul 7 Tulburările cognitive: demența, delirul și amnezia 7.1. Delimitări conceptuale Demența Demența
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Paște). Nici măruntul funcționar Lefter Popescu nu suportă șocul pe care i-l provoacă mai întâi iluzia câștigului la loterie, apoi colosala decepție. Între nădejde și disperare, interioritatea lui se destramă, pradă unei tragicomice surescitări (Două loturi). O problemă de ereditate nesănătoasă ar fi și în Păcat..., scriere pasională și melodramatică, punând în conflict personaje dezaxate, cu structură maladivă. Tendința etică, apăsată, a nuvelei se vădește în finalul îngroșat, în care preotul Nuță își suprimă odraslele, vinovate de păcatul incestului, prăbușindu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
direct de liderul aflat la putere, fac ca regimurile personale să se deosebească clar de regimurile tradiționale, care vor fi discutate la sfârșitul capitolului. Chiar și atunci când este introdus ca atare, regimul personal nu are justificări ideologice tradiționale, bazate pe ereditate sau pe o anume specificitate religioasă. Armata, sau, cel mai adesea, un sector al forțelor armate sau un grup de oficiali, fie chiar și de grad înalt, reprezintă cel mai important actor; de aceea noi folosim termenul de regim militar
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
regimul Pinochet a demarat o acțiune similară, de suprimare, sau resetare, a forțelor politice de stânga,ceea ce a condus la o relație violentă organizată de extrema stângă. Figura 3. Moșteniri autoritare și democrații în Europa de Sud și America de Sud Dimensiuni Ereditate Italia Spania Portugalia Chile Brazilia Uruguay Argentina Instituții și norme Norme legislative autoritare Inexistența sau slaba afirmare a statului de drept Puterea justiției (insuficient de independentă) Largă implicare a sectorului public în economie X X X X x X X
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
nu cred că e nevoie, într-o bună zi vom depăși aceste opoziții mă aflu cu mult mai aproape de perspectiva lui Lamarck decît de cea a lui Darwin". Leroi-Gourhan a fost foarte deschis cînd am început să vorbim nu des-pre ereditatea însușirilor dobîndite, ci despre în-semnele de neșters pe care le lasă experiențele în "combinațiile cromozomice". A apreciat mult întîl-nirea cu Grupul celor Zece: "E pentru prima oară de cînd sînt profesor la Collège de France cînd pot discuta cu adevărat
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
generalizată și erau puse fundamentele inteligenței artificiale. Cultura militară de după război transformă biologia într-o știință a informației: se trecea de la o reprezentare a vieții materială și energetică la una informațională. Creierul era comparat cu o mașină de calcul, iar ereditatea era descrisă în termeni de informație, devenind un simplu transfer de mesaj de la o generație la alta. Ființele vii, celulele și moleculele erau considerate ca făcînd parte dintr-o rețea de comunicare. Termenii de informație, efect retroactiv, mesaje, coduri, alfabet
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
verbală, a cărei expre-sie cea mai evoluată este limbajul uman. Acest al treilea creier este cel al imaginației, al creației, al asociațiilor de idei, al inovației; b. Încep să devină evidente și modurile de articulare dintre înnăscut și dobîndit, dintre ereditate și învățare, pentru a ne face să înțelegem fixarea a ceea ce omul învață din mediul său în interiorul suportului programului genetic". Regăsim și aici referirea la ipoteza lui Mac Lean despre cele trei creiere prezentată ca fapt obiectiv. Această derivă ilustrează
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
un fel de reprezentare materială și energetică la o reprezentare in-formațională a vieții, de a intra în era comunicării și controlului. Cultura militară de după război transforma biologia într-o știință a informației. Creierul era comparat cu o mașină de calcul. Ereditatea devenea transferul unui mesaj de la o generație la alta. Introducerea unor termeni precum cod, mesaj, instrucțiune, program, comunicare contribuia la construirea acestui nou cîmp de reprezentare în care ființele vii, organele, moleculele fac parte dintr-o rețea de comunicare și
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
Scientific Humanism and Social Medicine in Britain in the interwar and early war years (Eugenie, umanism științific și medicină socială în Marea Britanie între cele două războaie și în primii ani de război). Prezentare de la colocviul INSERM despre transmitere: "Bolile între ereditate și infecție. Metode istorice", 23-25 mai 1996, Paris. 141 Frază citată de Jean-Jacques Salomon în Science et Politique (Știință și Politică), Seuil, 1970. 142 Jean-Jacques Salomon, Science et Politique (Știință și Politică), op. cit. 143 Condorcet, Éloge des académiciens et de
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
Pașcanu cu o frumoasă țigancă, împins la sinucidere, fiindcă, umblat prin lume, în Franța, nu capătă slobozenia spre a se căsători cu o franțuzoaică, e o narațiune condusă în tonul unui memorial francez din sec. XVIII. Frații Cuciuc tratează problema eredității criminale cu elemente de basm arab. Un turc paricid transmite urmașilor fatalitatea delicvescenței, și ultimii descendenți, doi frați Cuciuc, își ucid și ei părintele și merg la spânzurătoare satanici, ca niște adevărați contemporani ai lui Rolla: "...îmbrăcați în haine negre
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
unui dodecameron tragic aplicat la istoria Moldovei, luînd-o cu Dragoș-vodă și ducînd-o până la Alexandru Lăpușneanu, are interesul său. Eminescu înțelegea să urmărească după principiul tragediei eline (cu multe elemente laterale din Shakespeare, Schiller, Goethe, Laube etc.) fatalitatea sangvină, mai clar ereditatea criminală în stirpea Mușatinilor. Această problemă a eredității a atras atenția și lui Alecsandri în Gruiu-Sînger și a format în definitiv tot programul eugenic din romanele lui Duiliu Zamfirescu. Ideea, la superficie, e zolistă. Dar cum la noi tema e
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cu Dragoș-vodă și ducînd-o până la Alexandru Lăpușneanu, are interesul său. Eminescu înțelegea să urmărească după principiul tragediei eline (cu multe elemente laterale din Shakespeare, Schiller, Goethe, Laube etc.) fatalitatea sangvină, mai clar ereditatea criminală în stirpea Mușatinilor. Această problemă a eredității a atras atenția și lui Alecsandri în Gruiu-Sînger și a format în definitiv tot programul eugenic din romanele lui Duiliu Zamfirescu. Ideea, la superficie, e zolistă. Dar cum la noi tema e adoptată în poezie, deci nu în scopul studiului
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]