1,520 matches
-
o infecție streptococică βHA toxigenă Bacteriologice: evidențierea streptococului βhemolitic grup A. Diagnostic diferențial Diagnosticul diferențial al scarlatinei se face cu alte bolile eruptive: rujeola, rubeola, rash-ul preeruptiv varicelic, mononucleoza infecțioasă, sindromul Kawasaki, alte erupții virale determinate de enterovirusuri sau adenovirusuri, eritemele stafilococice toxice, erupțiile medicamentoase sau eritemul solar. Complicații Complicațiile scarlatinei sunt de natură toxică, septică sau imunologică. Complicații toxice: șocul toxic, artrita, miocardita, hepatita, nefrita, encefalita Complicații septice: de vecinătate adenita, otita, sinuzita, flegmonul amigdalian la distanță septicemia, pneumonia, artrita
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
evidențierea streptococului βhemolitic grup A. Diagnostic diferențial Diagnosticul diferențial al scarlatinei se face cu alte bolile eruptive: rujeola, rubeola, rash-ul preeruptiv varicelic, mononucleoza infecțioasă, sindromul Kawasaki, alte erupții virale determinate de enterovirusuri sau adenovirusuri, eritemele stafilococice toxice, erupțiile medicamentoase sau eritemul solar. Complicații Complicațiile scarlatinei sunt de natură toxică, septică sau imunologică. Complicații toxice: șocul toxic, artrita, miocardita, hepatita, nefrita, encefalita Complicații septice: de vecinătate adenita, otita, sinuzita, flegmonul amigdalian la distanță septicemia, pneumonia, artrita, meningita, abcese cerebrale, hepatice, etc. Complicații
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
imunologică. Complicații toxice: șocul toxic, artrita, miocardita, hepatita, nefrita, encefalita Complicații septice: de vecinătate adenita, otita, sinuzita, flegmonul amigdalian la distanță septicemia, pneumonia, artrita, meningita, abcese cerebrale, hepatice, etc. Complicații imunologice tardive (bolile poststreptococice): reumatismul articular acut, glomerulonefrita acută difuză, eritemul nodos, coreea, uveita. Tratament Scarlatina este o boală cu izolare obligatorie în spital. Tratamentul vizează aspecte etiologice, patogenice, simptomatice și igieno-dietetice. a. Tratamentul etiologic: Penicilina G/V administrată în doze de 0,8 - 1,6 MU/zi, timp de 7
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
tip IgM prin metode imunoenzimatice sau creșterea titrului de anticorpi anti-rujeolici la interval de 10 14, măsurați prin reacții de neutralizare, RFC, ELISA sau hemaglutininoinhibare. Diagnosticul diferențial se face cu alte erupții infecțioase, bacteriene sau virale, exanteme alergice, boala serului, eritemul exudativ polimorf. Complicații Complicațiile sunt mai frecvente la copiii mici și pe teren imunodeprimat: Pneumonia cu celule gigante (Hecht) Keratita rujeolică punctată, care se poate complica cu ulcerații și cecitate Crupul rujeolic, care poate necesita intubație la copii Suprainfecțiile posteruptive
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
este explicată de prezența antigenului P (globoside) eritrocitar. Mai rar, parvovirusul B19 se asociază cu hepatită, vasculită, miocardită, glomeruloscleroză și afecțiuni ale sistemului nervos central. Infecția congenitală poate conduce la hidrops fetal și /sau pierderea fătului. Megaeritemul epidemic, denumit și eritemul infecțios, evoluează mai ales la vârsta de 5 10 ani, în epidemii școlare sau familiale. Incubația medie este de 16 zile (4-28 zile). Manifestarea caracteristică este exantemul maculos, apărut pe față, extins în 48 ore pe membre, predominant proximal, cu
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
toxic stafilococic. Leziunile sistemice din STS sunt explicate de eliberarea excesivă de citokine inflamatorii mediate de superantigene, reprezentate de exotoxina streptococică. Complicațiile imunologice ale erizipelului apar după 2-3 săptămâni și sunt comune altor infecții streptococice (reumatismul articular acut, glomerulonefrita acută, eritemul nodos). Tratament Erizipelul poate fi izolat și tratat în spital sau la domiciliu. Tratamentul etiologic de elecție în formele obișnuite este Penicilina G, administrată în doze de 3-4 MU/zi, timp de 7 zile, urmată de Bezatinpenicilina. Alternativele pentru alergici
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
manifestări generale, manifestări locale și manifestări asociate variabile (erupții, splenomegalie). Manifestările generale de tipul febrei au debut, intensitate și durată diferite în funcție de etiologia anginelor. Manifestările locale subiective sunt dominate de disfagie. Obiectiv, la examenul faringelui se pot identifica următoarele aspecte: eritem, depozite pultacee, pseudomembrane, vezicule, ulcerații sau necroze. Ganglionii regionali sunt tumefiați, uneori dureroși. Examenul clinic general este obligatoriu pentru căutarea modificărilor asociate, chiar dacă localizarea semnelor și simptomelor pare să clarifice diagnosticul de angină simplă. În continuare, vor fi schematizate caracteristicile
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
scorului Centor modificat, recomandat de anumite ghiduri de terapie. Complicații Complicațiile anginelor pot apare prin: Extinderea în vecinătate a procesului inflamator: adenita sau adenoflegmonul, otita, laringita, bronșita, sinuzita, meningita Suprainfecția bacteriană sau micotică Mecanism toxic: nefrita “in focar” Mecanism imunalergic: eritemul nodos (postviral sau postbacterian), purpura Henoch Schonlein (postviral sau postbacterian), glomerulonefrita acută, RAA (poststreptococic). Tratament Intervențiile de management pentru anginele infecțioase sunt: Igieno-dietetice: adaptarea dietei la toleranță și la pierderile de lichide (prin febră, transpirații, vărsături), spălături faringiene, gargare, antiseptice
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
cu mascarea unghiului mandibular, dau aspectul capului de “lună plină” sau de “pară”. Manifestările inflamatorii ale glandelor salivare se remit în 7-10 zile. Enantemul urlian se manifestă prin turgescența orificiului canalului Stenon, uscăciunea mucoasei orale prin scăderea secreției salivare și eritemul faringian. Alte localizări glandulare extrasalivare ale infecției urliene sunt: Pancreatita, manifestă clinic (dureri abdominale “în bară”, vărsături, diaree) sau subclinică, exprimată prin creșterea amilazelor și a glicemiei Orhita urliană, manifestată la sexul masculin după pubertate, prin tumefierea testiculară dureroasă, uni
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
semne generale, faza a II-a de diseminare hematogenă, cu evoluție către remisiune spontană sau către a III-a fază de cronicizare. Tablou clinic Stadiul 1 de infecție acută localizată se manifestă după 3-32 de zile după înțepătura căpușei prin eritem migrator („erythema migrans”, EM), care apare la 60-80% dintre pacienți. Eritemul migrator este markerul clinic principal al boreliozei, definit ca leziune cutanată apărută inițial ca maculă sau papulă eritematoasă, care se extinde formând o leziune rotundă, deseori cu decolorare centrală
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
către remisiune spontană sau către a III-a fază de cronicizare. Tablou clinic Stadiul 1 de infecție acută localizată se manifestă după 3-32 de zile după înțepătura căpușei prin eritem migrator („erythema migrans”, EM), care apare la 60-80% dintre pacienți. Eritemul migrator este markerul clinic principal al boreliozei, definit ca leziune cutanată apărută inițial ca maculă sau papulă eritematoasă, care se extinde formând o leziune rotundă, deseori cu decolorare centrală parțială, cu diametru de cel puțin 5 cm. Deseori, EM se
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
de diagnostic al Bolii Lyme este prezentat în anexa 9. Diagnosticul se bazează pe criteriile: Clinic: manifestări specifice formelor acute sau tardive Epidemiologic (numai pentru stadiile acute 1 și 2): înțepătură de căpușă cu 3-32 zile (medie 7-10 zile) înaintea eritemului migrator sau manifestărilor clinice de debut Laborator: Indirect: serologia pozitivă IgM prin testul Western Blot sau Direct: cultura pozitivă (mediu Kelly) sau ADN pozitiv pentru borrelii, din biopsie cutanată, mai rar din plasmă, LCR, lichid articular. În cursul infecției cu
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
cursul infecției cu HIV pot avea aspecte macroscopice diverse: ulcerative, eritematoase, pigmentate, pseudomembranoase, hipertrofice. Principalele cauze ale acestor leziuni sunt sumarizate. Afecțiunile reumatismale asociate HIV/SIDA sunt de natură inflamatorie (artrite reactive, reumatism psoriazic, artralgii hiperalgice, artrite septice) sau vasculitice (eritem nodos, angeita necrozantă, osteonecroza aseptica). Afecțiunile oftalmologice frecvente sunt conjunctivite, keratoconjunctivite (VVZ, VHS), uveite anterioare (VVZ, CMV, toxo, lues), retinite, neuropatie de nerv optic. Cele mai frecvente cauze de retinite sunt CMV (15-35%) și toxoplasmoza (3%). Alte afecțiuni cu particularități
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
pe zi BPOC Bronhopneumopatie obstructivă cronică CAP Comunity Acquired Pneumonia, pneumonie comunitară CBN Coci Gram Negativi CGP Coci Gram Pozitivi CMV Citomegalovirus CPK Creatinin-Phosfo-Kinaza DAI Diarei Acute Infecțioase DALYs Disability-adjusted life years DTP Diftero-Tetano-Pertusis (vaccin) ELISA Enzyme-Linked ImmunoSorbent Assay EM Eritem migrator, „erythema migrans”, marker al boreliozei localizate Fab Fragment de legare a antigenului („antigen binding fragment”) Fc Fragment de legare pe receptori celulari sau complement („crystallizable fragment”) FIV Feline immunodeficiency virus FR Factor reumatoid FUO „Fever of unknown origin”, febră
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
la 2-3 zile Macrolide, ketolide Tulburări gastrointestinale Ototoxicitate Toxicitate cardiacă Toxicitate hepatică Insuficiență respiratorie la pacienți cu miastenia gravis (telitromicina) Mai frecvente după eritromicină Alungirea QT, torsada vârfurilor Clindamicina Diaree, inclusiv Cl. dificile Sulfonamide Reacții alergice Reacții hematologice Insuficiența renală Eritem polimorf, sd. Steves-Johnson, epidermoliza buloasă Agranulocitoză, anemie hemolitică și megaloblastică, trombocitopenie Cristalurie după sulfadiazină PRINCIPII DE TRATAMENT ÎN BOLILE INFECȚIOASE 47 Tabel 3.10 Reacții adverse la antibiotice (continuare) Fluorochinolone Diaree, inclusiv Cl. dificile Reacții ale SNC Alergii, alungirea QT
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
βHA toxigenă Bacteriologice: evidențierea streptococului βhemolitic grup A. 4.1.7 Diagnostic diferențial Diagnosticul diferențial al scarlatinei se face cu alte bolile eruptive: rujeola, rubeola, rash-ul preeruptiv varicelic, mononucleoza infecțioasă, sindromul Kawasaki, alte erupții virale determinate de enterovirusuri sau adenovirusuri, eritemele stafilococice toxice, erupțiile medicamentoase sau eritemul solar. Bolile eruptive MAJORE 60 4.1.8 Complicații Complicațiile scarlatinei sunt de natură toxică, septică sau imunologică. Complicații toxice: șocul toxic, artrita, miocardita, hepatita, nefrita, encefalita Complicații septice: de vecinătate adenita, otita, sinuzita
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
grup A. 4.1.7 Diagnostic diferențial Diagnosticul diferențial al scarlatinei se face cu alte bolile eruptive: rujeola, rubeola, rash-ul preeruptiv varicelic, mononucleoza infecțioasă, sindromul Kawasaki, alte erupții virale determinate de enterovirusuri sau adenovirusuri, eritemele stafilococice toxice, erupțiile medicamentoase sau eritemul solar. Bolile eruptive MAJORE 60 4.1.8 Complicații Complicațiile scarlatinei sunt de natură toxică, septică sau imunologică. Complicații toxice: șocul toxic, artrita, miocardita, hepatita, nefrita, encefalita Complicații septice: de vecinătate adenita, otita, sinuzita, flegmonul amigdalian la distanță septicemia, pneumonia
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
imunologică. Complicații toxice: șocul toxic, artrita, miocardita, hepatita, nefrita, encefalita Complicații septice: de vecinătate adenita, otita, sinuzita, flegmonul amigdalian la distanță septicemia, pneumonia, artrita, meningita, abcese cerebrale, hepatice, etc. Complicații imunologice tardive (bolile poststreptococice): reumatismul articular acut, glomerulonefrita acută difuză, eritemul nodos, coreea, uveita. 4.1.9 Tratament Scarlatina este o boală cu izolare obligatorie în spital. Tratamentul vizează aspecte etiologice, patogenice, simptomatice și igieno-dietetice. a. Tratamentul etiologic: Penicilina G/V administrată în doze de 0,8 - 1,6 MU/zi
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
de tip IgM prin metode imunoenzimatice sau creșterea titrului de anticorpi anti-rujeolici la interval de 10-14, măsurați prin reacții de neutralizare, RFC, ELISA sau hemaglutininoinhibare. Diagnosticul diferențial se face cu alte erupții infecțioase, bacteriene sau virale, exanteme alergice, boala serului, eritemul exudativ polimorf. 4.2.6 Complicații Complicațiile sunt mai frecvente la copiii mici și pe teren imunodeprimat: pneumonia cu celule gigante (Hecht) keratita rujeolică punctată crupul rujeolic suprainfecțiile posteruptive bacteriene: bronhopneumonii, otite purulente, septicemii, tuberculoză gastroenterita, hepatita, enterocolita, adenita mezenterică
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
Levuri, hife Candida spp eritematoasă, hipertrofică 5.1.3 Manifestări clinice Tabloul clinic al stomatitelor infecțioase are aspecte variabile, în funcție de etiologie. Candidoza orală debutează cu inflamația difuză a mucoasei orale, cu aspect roșu, depapilat, lăcuit la nivelul limbii și de eritem uscat la nivel jugal și velopalatin. În etapa următoare se observă depozite albicioase care acoperă întreaga suprafață a mucoasei orofaringiene. Semnele funcționale sunt senzația de INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 79 uscăciune și arsură la contactul cu alimentele, disfagie sau senzație
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
și al medicamentelor anticolinergice sau antidepresive, echilibrarea diabetului sau al altor boli cronice favorizante. Tabelul 5.2 Diagnosticul diferențial al stomatitelor Tipuri clinice Etiologii infecțioase Etiologii neinfecțioase Gingivostomatita eritematoasă și veziculoasă MNI Boala gura-mână-picior CMV Herpangina Lues Tuberculoză Candidoză profundă Eritem polimorf Ulcere traumatice Arsuri fizice, chimice Boala Behcet LES, alte colagenoze Reacție corp străin Carcinom cu celule scuamoase Stomatita papilomatoasă/ hipertrofică HPV VEB HHV8 Candida spp Keratoza traumatică Lichen plan Arsuri Carcinom cu celule scuamoase Antibioticele se administrează în concordant
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
locale și manifestări asociate variabile (erupții, splenomegalie). Manifestările generale principale sunt generate de febră, al cărei debut, intensitate și durată diferă în funcție de etiologia anginelor. Manifestările locale subiective sunt dominate de disfagie. Obiectiv, la examenul faringelui se pot identifica următoarele aspecte: eritem, depozite pultacee, pseudomembrane, vezicule, ulcerații sau necroze. Ganglionii regionali sunt tumefiați, uneori dureroși. Examenul clinic general este obligatoriu pentru căutarea modificărilor asociate, chiar dacă localizarea semnelor și simptomelor pare să clarifice diagnosticul de angină simplă. În continuare, vor fi schematizate caracteristicile
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
5.2.4.6 Complicații Complicațiile anginelor pot apare prin: Extinderea în vecinătate a procesului inflamator: adenita sau adenoflegmonul, otita, laringita, bronșita, sinuzita, meningita INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 86 Suprainfecția bacteriană sau micotică Mecanism toxic: nefrita “in focar” Mecanism imunalergic: eritemul nodos (postviral sau postbacterian), purpura Henoch-Schonlein (postviral sau postbacterian), glomerulonefrita acută, RAA (poststreptococic). 5.2.5 Diagnostic Diagnosticul anginelor cuprinde două etape: Recunoașterea anginei pe baza simptomelor subiective, examenului faringian și a examenului general. Diferențierea categoriei etiologice, pe baza datelor
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
diferențial al anginelor eritematoase streptococice și virale Criterii de diagnostic Angine streptococice Angine virale Epidemiologic Vârstă Context epidemic Copii mari și adulți Infecții streptococice Sugari și copii Viroze respiratorii Clinic Debut Febră Catar respirator Aspect faringian Disfagie: Brusc Înaltă Absent Eritem intens, delimitat pe palat, aspect lucios Intensă Brusc /insidios Variabilă Prezent Eritem moderat, difuz, aspect granulat Moderată Laborator Număr de leucocite Sd. inflamator biologic Exudat faringian Frotiu Culturi (geloza sânge) SBHA Streptotest Leucocitoza, polinucleoză Prezent Polinucleare, germeni frecvenți Prezent Pozitiv
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
Angine virale Epidemiologic Vârstă Context epidemic Copii mari și adulți Infecții streptococice Sugari și copii Viroze respiratorii Clinic Debut Febră Catar respirator Aspect faringian Disfagie: Brusc Înaltă Absent Eritem intens, delimitat pe palat, aspect lucios Intensă Brusc /insidios Variabilă Prezent Eritem moderat, difuz, aspect granulat Moderată Laborator Număr de leucocite Sd. inflamator biologic Exudat faringian Frotiu Culturi (geloza sânge) SBHA Streptotest Leucocitoza, polinucleoză Prezent Polinucleare, germeni frecvenți Prezent Pozitiv Leucopenie, limfomonocitoză Absent Limfocite, germeni rari Absent Negativ INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]